Curs III: Ţările române în a doua jumătate a secolului al XVII-lea

Studenţii vor urmări cu prioritate, având ca punct de plecare bibliografia recomandată,

documentarea şi înţelegerea următoarele aspecte:

- criza politică din Ţara Românească şi Moldova după moartea lui Matei Basarab şi detronarea
lui Vasile Lupu

- răscoala seimenilor; implicaţii interne şi externe

- urcarea pe tron a lui Constantin Şerban (în Ţara Românească) şi Gheorghe Ştefan (în
Moldova); semnarea tratatului dintre Rusia şi Moldova (1656)

- consecinţele politice ale eşecului proiectului politic al lui Gheorghe Rakoczi II; organizarea
paşalâcului de la Oradea (1660);

- „experimentul proto-fanariot” şi intensificarea conflictele dintre grupările boiereşti din Ţara

Românească (Cantacuzini versus Băleni) şi Moldova (Costineşti versus Cupăreşti);

- „epoca memoriilor”: 1673 – memoriul adresat regelui Poloniei de către Grigore Ghica şi Ştefan
Petriceicu; 1674 – memoriul adresat ţarului de către boierii munteni; 1684- memoriul boierimii
moldave adresat regelui Poloniei;

- emiterea hrisovului de izgonire a grecilor (decembrie 1668, Ţara Românească): context politic
şi consecinţe; atotputernicia grupării boiereşti coagulate în jurul familiei Cantacuzino şi
preluarea tronului de către Şerban Cantacuzino (1678-1688)

- situaţia din Moldova în contextul intensificării conflictului dintre Polonia şi Imperiul Otoman;
cucerirea Cameniţei de către otomani (1672); „defecţiunea lui Ştefan Petriceicu” (1673),
„experimentul” Dumitraşco Cantacuzino;

- ofensiva otomană spre Europa Centrală şi eşecul înregistrat de PO în urma asediului Vienei
(1683); evoluţia din ţările române – în special din Transilvania - în contextul noilor reconfigurări
de forţe politice în Europa şi constituirea Ligii Sfinte (Austria, Polonia, Veneţi şi Rusia)

Bibliografie:

ANDEA Susana, Din relaţiile Transilvaniei cu Moldova şi Ţara Românească în sec. al XVII-lea,
Cluj-Napoca, 1997
ANDEA Susana, Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. Legături politice (1656-1688),
Cluj-Napoca, 1996
BARBU Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului al
XVIII-lea, Bucureşti, 1996
CIORĂNESCU A., Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu) (1658-1659), în „Buletinul Comisiunii
Istorice a României”, XIV, 1935, p. 51-229
GEMIL Tahsin, Ţările române în contextul politic internaţional (1621-1672), Bucureşti, 1979
IONESCU D.G., Tratatul încheiat de Gheorghe Ştefan cu ruşii în 1656, în „Revista Istorică
Română”, III, 1933, nr. 2-3, p. 234-247
IORGA, Istoria românilor, ediţia a II-a, vol. VI (Monarhii) - VII (Reformatorii), Bucureşti,
2000, 2002
LAZĂR Gheorghe, Aspecte ale ideologiei politice în Ţara Românească şi Moldova (a doua
jumătate a sec. al XVII-lea - începutul sec. al XVIII-lea), în Revista Istorică, 1996, nr. 5-
6, p. 331-344;
LAZĂR Gheorghe, Modelul politic polonez şi reflectarea acestuia în sursele documentare
româneşti (secolul al XVII-lea), în Studii şi Materiale de Istorie Medie, t. XVII, p. 55-
73;
MATEI Ion, Reprezentanţii diplomatici (capuchehăi) ai Ţării Româneşti la Poarta Otomană,
Bucureşti, 2008
METEŞ Ştefan, Domni din Principatele Române pribegi în Transilvania în veacul XVII, Cluj,
1934;
MURGESCU Bogdan, Ţările române între Imperiul Otoman şi Europa creştină, Iaşi, 2012
PANAITE Viorel, Pace, război şi comerţ în islam. Ţările române şi dreptul otoman al
popoarelor (secolele XV-XVII), Bucureşti, 1997
XENOPOL A.D., Istoria românilor din Dacia Traiană, ediţia a IV-a, vol. III – IV, Bucureşti,
1988, 1993
ZAHARIUC Petronel, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Iaşi,
2003