Exemple energia solara

Câteva exemple de sisteme pentru valorificarea energiei solare, sunt reprezentate de:

 Sisteme pentru prepararea apei calde de consum la clădiri de locuit și hoteluri (Beta si Gama
din Costinești, pe litoralul românesc);

 În localitatea Pleși județul Alba, funcționează o central cu energie solară și eoliană, constând
în 8 module fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină eoliană de 1000W, pentru utilități
casnice;

 În localitatea Surducel județul Bihor, functioneaza o centrală cu energie solară și eoliană, cu

8 module de fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină de 3000W, pentru utilități
gospodărești.

România dispune de un potențial de energie solară datorită amplasamentului geografic și

condițiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450-1600 kWh/m2 pe
an), sunt: Dobrogea, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre. Zonele ce dispun de fluxuri
energetice solare medii anuale cuprinse între 1350-1450 kWh/m2pe an sunt: Câmpia Română,
Câmpia de Vest, Banat și o parte din Podișurile Transilvaniei și Moldovei.

Soarele este o sferă de 695.000km, având o densitate medie de 1400kg/m3, iar masa lui
reprezintă 99,85% din masa totală a sistemului solar. Elementele care predomină în masa
Soarelui sunt hidrogenul și heliul. În interiorul Soarelui au loc reacții nucleare: hidrogenul se
transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masă pe secundă. Ca urmare a
acestor reacții temperatura lui din interior atinge valori de 20 x 106K, iar la suprafață,
temperatura este de circa 5.762K.

Din punct de vedere energetic, partea cea mai importantă a energiei solare din afara
atmosferei se găsește în intervalul spectral 0,20-3,0µm. În acest interval, este emisă aproximativ
97% din energia totală, iar diferența de 3% este emisă în banda de emisie cuprinsă între 1010 și
103m.

Pe plan mondial, preocupările pentru valorificarea energiei solare sunt prezentate de

obiective ca: stațiile de pompare din Senegal, Mali, Volta Superioară sau Niger; farul din
Shanghai; desalinizarea apei în Sudan și Orientul Mijlociu; avioane solare, automobile automate
care utilizează panouri solare și chiar centrale solare spațiale.

2.4 Descrierea sistemelor solare de încălzire a aerului

 Sistemul solar de încălzire a aerului constă din două elemente componente: colectorul solar
montat pe unul din pereții clădirii orientat spre ecuador, un ventilator și un sistem de distribuție a
aerului instalat în interiorul clădirii.

Aerul pătrunde prin orificiile mici ale colectorului solar vopsit negru și se încălzește pe
măsură ce avansează între suprafețele panoului. Aerul pătruns în cavitatea dintre colectorul 46 solar
și peretele clădirii este introdus în clădire. Se obține o eficiență mare deparece suprafața
colectorului solar are temperatura cu doar câteva grade mai mare decât a aerului exterior. Deci are
loc o pierdere mică de căldură și cea mai mare parte a radiației solare este folosită pentru încălzirea
aerului.

În cazul utilizării pentru ventilație, un termostat care sesizează temperatura exterioară

controlează cele două poziții ale clapei. Termostatul este programat să deschidă clapeta (când
temperatura exterioară este suficientă pentru a opri încălzirea clădirii, în mod normal mai mare de
15-20oC).

Sistemele solare de încălzire a aerului pot reduce consumul de energie convențională în trei
moduri, în funcție de aplicație:

- colectarea energiei solare pentru încălzirea solară a aerului introdus în clădiri;

- pentru recuperarea pierderilor de căldură a pereților dinspre ecuator (căldura pierdută prin
pereții clădirii este recuperată de aer și reintrodusă în clădire)

- destratificarea aerului în clădirile înalte.

2.5 Concluzii

Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă și

disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea, extinderea
valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității intermitente
(schimbarea anotimpului și alternanța zi/noapte), oscolații în intensitatea acestei surse, dificultăți în
captarea și stocarea energiei solare.