3.

PRODUCEREA DISTRIBUITĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

3.1 Definiția producerii distribuite de energie electrică

Producerea distribuită de energie electrică (DG) este un concept care se dezvoltă din ce în
ce mai mult în următorii ani în contextul dezvoltării infrastructurii pieței europene de energie. Ea se
caracterizează prin posibilitatea de a fi dispersata geografic, având capacitate de mică putere
instalate și utilizând în principal sursele regenerabile de energie și congenerare.

3.2 Avantajele producerii distribuite de energie electric

Tehnologii aferente producerii distribuite au potențial de a contribui la reducerea emisiilor

de CO2 și la economii de energie, în scopul îndeplinirii tintelor fixate de Uniunea Europeană în
cadrul protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor cu 8% până în 2008-2010 (față de 1990)
și creșterea contribuției surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul de energie electric,
până in 2010.

În general, DG conduce la reducerea pierderilor de energie aferente rețelelor de transport și

contribuie la evitarea ”congestiei” în tețelele existente, și există premise pentru îmbogățirea calității
și fiabilității energetice. Din punct de vedere al investitorului, în general, este mai ușor de găsit
locații pentru amplasarea surselor regenerabile cecât pentru o centrală clasică, iar investiția și riscul
sunt mai reduse.

În plus, producerea distribuită de energie face posibilă utilizarea surselor regenerabile de

energie, oferind alternative la extinderile rețelelor existente în zonele rurale sau mai puțin populate
sau pot contribui la satisfacerea rapidă a cererii de energie elctrică în continuă creștere în zonele
urbane. Alte beneficii suplimentare se referă la dezvoltare, sistemele energetic performante pentru
comunitățile locale și crearea a locuri de muncă.

În România potențialul annual al SER, potrivit datelor communicate de Ministerul Industriei

și Resurselor era estimate în anul 2002 la circa 9 milioane tep energie termică și 65 TWh energie
electric tabelul 1, distribuit pe suprafața țării.

Tabelul.3.1 Energie electric și energie termică distribuite pe suprafața țării

Sursa Energie electric (tWh) Energie termică (tep)

Energie solară 1,2 1,4·106
Energie Eoliană 23 -
Energie hidro, din care 40 -
Micro-hidro 6
-
Biomasa - 7,6·106
Energie geotermală - 0,17·106
TOTAL 64,2 9,17·106

Din păcate acest potențial este utilizat în extrem de mică măsură, cu excepția energiei
hidraulice și a biomasei (lemn de foc), aceasta din urmă fiind arsă în majoritatea cazurilor în
instalații neperformante energetic.

În ziua de 8 mai 2008, în Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, s-a desfășurat
masa rotundă ”Proiect pilot-Palatul Parlamentului, clădire 0 energie”, o temă care a suscitat un
deosebit interes din partea membrilor CNR-CME, a oficialităților, a presei, a specialiștilor în
domeniu.

Lucrările mesei rotunde au fost deschise de domnul Iulian Iancu, președinte al CNR-CME
care a subliniat importanța deosebită a problemei consumurilor de energie în clădirile
representative, din punctual de vedere al facturii de energie, al reducerii poluării mediului ambient,
dar și pentru a sublinia preocuparea și posibilitatea practică de a asigura funcționalitatea clădirii, cu
un consum practice nul de energie din exterior.

Energia și schimbările climatic prezintă, în present, un interes deosebit prin efectele asupra
mediului și în cele din urmă, asupra evolutiei civilizației umane.Dezvoltarea, în continuare, a
sociatății moderne va necesita practice o dublare a energiei consummate până în anul 2030,
ajungând la 34.000 TWh. Circa o treime din energie se consumă în clădiri, care au, însă, și cel mai
important potențial de economisire. Se apreciază că domeniul construcțiilor și clădirile pot să-și
reducă consumul de energie cu circa 50%, fără a afecta funcționalitatea acestora. În acest sens, se
acordă o atenție deosebită promovării eficienței energetic la nivelul clădirilor. Certificarea energetic
a clădirilor este un pas important în cunoașterea consumurilor reale și a potențialului de
economisire, dar și a încadrării lor în mediul citadin (apropiere de trasee de transport, alimentare cu
unități, asigurare parcare, etc.)

Clădirea Parlamentului , ca o clădire reprezentativă a țării, are un consum de energie de 6

milioane kWh/an și o factură de 3,2 milioane € pentru utilități, valori egale cu ale unui oraș mediu
din România.

Clădirile reprezintă și o important sursă poluantă, consumand o mare parte dintre materialele
produse și determinând o mare cantitate de deșeuri și ape uzate.

Problemele dezbătute în cadrul mesei rotunde urmează a ghida atât executivul cât si publicul
larg în rezolvarea problemelor legate de eficiență energetic în clădiri. În acest sens, apare necesară
elaborarea unui cadru legal adecvat, astfel încât să asigure atât economisirea de energie, dar și
accesul populației la energia necesară.

O atenție deosebită trebuie acordată materialelor de construcție și a echipamentelor

consumatoare de energie din clădiri. Înlocuirea lămpilor cu incandescență și scoaterea acestora din
circuitul comencial este numai un exemplu de soluții eficiente în clădiri. Utilizarea lămpilor
electrice, eficiente energetic, incluse într-un sistem de management al iluminatului, care să includă
senzori pentru controlul iluminatului poate asigura o important reducere a consumului de energie
pentru iluminatul artificial.

De asemenea, limitarea consumului în pozitia ”de veghe-stand-by” a echipamentelor

electrice din clădiri este una din soluțiile care pot asigura reducerea cu până la 5% a consumului de
energie (la nivelul SUA acest consum corespunde producției a 19 termocentrale cu putere
1000MW).

Standardizarea și etichetarea energetic a echipamentelor din clădiri este o pârghie important

pentru reducerea consumurilor energetic. Soluția ca ultoma tehnologie în domeniu să devină
standard pentru consumul de energie asigură implicarea producătprilor pentru realizarea
echipamentelor cu randament ridicat.

Problemele ridicate de economia de energie în clădiri sunt analizate în toate țările lumii. O
atenție special acordată Chinei și Indiei, țări cu o urbanizare în continuă creștere și care au reserve
mari pentru producerea consumurilor de energie în clădiri.

Proiectarea și realizarea noilor clădiri trebuie să implice prezența inginerilor proiectanți, a

arhitecților, a inginerilor constructori pentru a rezolva li a răspunde, în comun, de aspectele
energetic ale clădirii.
 Utilizarea energiilor regenerabile poate asigura o reducere substanțială a energiei absorbită
din rețelele publice. În acest sens, Europa este lider mondial, având déjà o bogată experiență în
domeniu, care poate fi transmisă și celorlalte țări. Încurajarea proiectelor pilot pentru reducerea
consumurilor în clădiri și utilizarea energiilor regenerabile trebuie să intre în atenția guvernului. S-a
dovedit că piața nu poate, ea singură, să ofere soluții pentru rezolvarea problemelor energetic. Este
necesar să fie încurajate investițiile în domeniu, dar și să se asigure garanții adecvate pentru
riscurile acestora.

Acțiunea privind realizarea Parlamentului ca o clădire cu 0 energie, proiect pilot în

România, trebuie să se constituie ca exemplu, care va trebui extins la toate clădirile, pentru a
asigura obiectivul de limitare a poluării mediului ambient și a schimbărilor climatic.

Domnul director general al Global Photovolatic Specialists (GPS) s-a referit la soluțiile
actuale privind utilizarea direct a energiei solare pentru generarea de energie electric. Soluțiile
actuale utilizând siliciu policristalin, siliciu amorf sau film silicon au caracteristici diferite, din
punctual de vedere al randamentuluide vonversie și din punctual de vedere al costurilor. Soluția cu
film dilicon are cele mai mari perspective, utilizând puțin siliciu și oferind cele mai bune condiții de
conversie a energiei solare. Studiile actuale urmăresc depășirea unor dificultăți tehnologice,
creșterea randamentului de conversie (până la 15% în sisteme industriale), reducerea costurilor
(până la sub 1 €/W). Reducerea costurilor va asigura competitivitatea energiei generată în celulele
fotoelectrice și realizarea centralelor fotoelectrice mari, pe terenuri neutilizate în agricultură.