Tema № 12: Finanţele publice şi bugetul de stat

1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii

2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi datoria publică
3. Sistemul fiscal şi specificul lui în Republica Moldova

Scopul temei:
1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii
Sistemul de finanţe în orice ţară include următoarele componente:
1. Finanţele publice (mijl. băneşti ale statului şi administraţiei publice care sunt utilizate
pentru nevoile sociale);
2. Finanţele întreprinderii (sunt utilizate pentru producerea de bunuri materiale şi servicii);
3. Finanţele populaţiei;
4. Finanţele organizaţiilor obşteşti, partidelor şi a diferitor mişcări.
Finanţele publice reflectă următoarele relaţii:
1) Relaţiile financiare dintre stat şi întreprindere, îşi găsesc manifestare în plata
impozitelor şi a altor plăţi obligatoare.
2) Relaţiile financiare dintre întreprinderi care sunt bazate pe încheierea contractelor
respective.
3) Relaţiile financiare dintre Băncile Comerciale şi întreprindere care sunt axate pe
acordarea de credite şi plata de dobînzi.
4) Relaţiile financiare dintre stat şi populaţie, care îşi găsesc manifestare în
negocierile referitor la salarizare, salariul minim, referitor la distribuirea fondurilor
sociale.
5) Relaţiile financiare dintre diferite subdiviziuni a administraţiei publice locale.
Funcţiile finanţelor publice:
a) funcţia de reproducţie - constă în reproducţia şi lansarea raţională a mijloacelor financiare
ca resurse a reproducţiei.
b) funcţia de repartiţie - constă în distribuirea şi redistribuirea venitului naţional prin astfel de
instrumente cum ar fi : impozitele directe şi indirecte.
c) funcţia de stimulare - constă în stimularea şi dezvoltarea progresului tehnico-ştiinţific şi de
creştere a productivităţii muncii.
d) funcţia de control - constă în controlul riguros la nivel micro şi macro asupra proceselor de
formare şi utilizare formală a mijlocelor băneşti.

2. Bugetul naţional şi structura lui. Deficitul bugetar şi datoria publică

Rolul principal în sistemul finanţelor publice îl joacă bugetul naţional.

Bugetul naţional – reprezintă un set de documente juridice care reflectă sursele de venit
şi direcţiile de cheltuieli publice.

Componentele bugetului naţional:

1) Bugetul de stat – inclusiv fondurile extrabursiere.
2) Bugetul asigurării sociale de stat.
3) Bugetul asigurări medicale.
4) Bugetele locale.

Bugetele de stat şi locale luate împreună - formează bugetul consolidat.

Existe 2 laturi a bugetului de stat:
1) Veniturile bugetare
2) Cheltuieli bugetare

Dacă venitul = cheltuielile, atunci astfel de buget este considerat  excedentar

Dacă venitul cheltuieli, atunci astfel de buget este considerat deficitar.

Deficitul bugetar are următoarele surse de acoperire:

1) Recurgerea la împrumuturi interne de la banca naţională sau de la populaţie.
2) Utilizarea venitului de la privatizarea întreprinderilor nerentabile de stat.
3) Atragerea împrumuturilor externe.
4) Emisia de către banca naţională a unei cantităţi suplimentară de monedă.
Totalitatea sumelor împrumutate de stat , nerambursate formează datoria publică. Datoria
publică se divizează:
1) Datoria internă – se referă împrumutul guvernului de la BN şi împrumutul de stat de la
populaţie.
2) Datoria externă –se referă la creditele obţinute de guvern şi de către agenţii economici
de la instituţiile financiare internaţionale.
3) Datoria publică.
În componenţa bugetului de stat sunt incluse următoarele fonduri bugetare:
1) fondul sistemului de administrare
2) fondul de editare a manualelor
3) fondul republican de susţinere a populaţiei
4) fondul de susţinere şi dezvoltare a ştiinţei
5) fondul de finanţare a elaborării bazei normative în domeniul construcţiei
6) fondul naţional de protecţie ecologică
7) fondul de stimulare şi susţinere a turismului

Venitul bugetar este format din:

 impozit pe venit;
 accizele;
 taxa vamală;
 TVA ş.a.

3. Sistemul fiscal şi specificul lui în Republica Moldova

Una din sursele principale de formare a venitului bugetar constituie impozitele.

Impozitul - reprezintă o plată obligatorie încasată de stat de la persoane fizice şi juridice.
Totalitatea impozitelor şi altor plăţi obligatorii constituie – sistemul fiscal al RM  este
bazat pe următoarele principii:
1) Posibilitatea reală de plată a impozitelor.
2) Progresivitatea impozitelor pe măsura creşterii veniturilor
3) Unitatea impozitului pentru toţi agenţii economici
4) Caracterul obligatoriu a impozitului
5) Simplicitatea impozitelor
6) Mobilitatea impozitelor.
Impozitele îndeplinesc următoarele funcţii:
 Funcţia economică –constă în stimularea activităţii antreprenoriale
 Funcţia fiscală - constă în formarea venitului bugetar
 Funcţia socială – constă în distribuirea şi redistribuirea venitului în valoarea
păturilor vulnerabile.
 Funcţia de reglare – constă în reglarea impozitului la faza declinului economic şi la faza
de expansiune economică.
Formele impozitelor :
1) Impozite directe – sunt încasate în direct de la venitul persoanelor fizice şi juridice, aici
se referă:
o Impozitul pe venit de la persoanele fizice şi juridice.
o Impozitul privat – constituie între 3-5%
o Impozitul funciar – depinde de fertilitatea solului.
o Impozitul de la realizarea hârtiilor de valoare
o Impozitul pentru folosirea resurselor naturale.
2) Impozite indirecte – este încasat de la mărfuri şi servicii realizate,aceste impozite –
reprezintă un adaos la preţul de realizare şi nu depinde de nivelul venitului
cumpărătorului , include:
o TVA constituie 20%
o Accizele care cuprinde unele categorii de mărfuri (bere , vin, ţigări)
o Taxa vamală – care cuprinde importul şi exportul de mărfuri cît şi mărfuri de
tranzit.
În RM mărirea taxelor vamale variază între 5-15% din costul mărfurilor.

În dependenţă de modul de încasare, impozitele pot fi:

1) impozit proporţional - când taxa impozitului este stabilită unică, indiferent de mărimea
pe venit.
2) impozit progresiv – când taxa impozitului creşte odată cu majorarea venitului .
3) impozit regresiv - când taxa de regresare se micşorează în urma creşterii pe venit.
4) impozit negativ – când taxa de impozitare este în favoarea persoanelor care au venit
mai mic decât costul de consum .
Raportul între măsurile fiscale şi PIB constituie - presiunea fiscală .

Rezumat

1. Finanţele publice reprezintă un anumit tip de relaţii de repartiţie a produsului social şi în

special a venitului naţional, concretizate în transferuri băneşti de la agenţii economici şi
persoane fizice către bugetul statului, de la bugetul de stat către agenţii economici, instituţii
sau persoane fizice, precum şi între agenţii economici, între instituţii şi chiar în interiorul
diverselor structuri economice, cu prilejul formării sau utilizării diverselor fonduri.
2. Bugetul de stat reprezintă un instrument de stabilizare a economiei, prin care forţa politică
influenţează cererea agregată, volumul producţiei şi nivelul general al preţurilor, asigură
protecţia socială; el este o formă concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire
a politicii financiare a statului, constituind mijlocul principal prin care se formează
veniturile statului şi prin care se efectuează cheltuielile publice.
3. Procesul bugetar. Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi integrate
coerent şi care derulează stadial cuprinzând: elaborarea proiectului de buget, adoptarea
acestuia, execuţia bugetului, încheierea, aprobarea contului de execuţie bugetară, controlul
bugetar.
4. Veniturile bugetare se constituie din impozite (impozitele pe venit, impozitele pe
proprietate), taxe (taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa vamală),alte încasări, care sunt
specificate de legislaţie. Veniturile bugetare nu includ împrumuturile de stat.
5. Cheltuielile bugetare cuprind: cheltuieli de funcţionare a puterii publice, investiţii de
6. Căile de reducere a deficitului bugetar sunt:
 schimbarea politicii de investiţii în favoarea ramurilor prioritare;
 folosirea mai pe larg a facilităţilor şi a sancţiunilor;
 reducerea sectorului public prin privatizare şi astfel a finanţărilor din partea statului a
activităţilor neeficiente;
 finanţarea de către stat numai a P.S.;
 Banca Naţională a Moldovei să nu finanţeze deficitul bugetar deoarece aceasta este
 emisie de monedă. Orişice credit al BNM oferit Guvernului trebuie să fie înregistrat ca
o datorie publică acoperită cu hârtii de valoare de stat.
7. Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor băneşti pe care le are statul la un
moment dat faţă de creditori interni şi externi, rezultat din împrumuturi în monedă
naţională şi în valută, pe termen scurt, mediu şi lung, contractate de stat în mod direct sau
garantate de către acesta, inclusiv obligaţiile faţă de trezoreria proprie pentru sumele
avansate temporar pentru acoperirea deficitelor bugetului de stat.
 ponderea SDPI în totalul cheltuielilor bugetului de stat.
8. Politica bugetar-fiscală reprezintă ansamblu de măsuri cu ajutorul cărora guvernul
influenţează procesele social-economice.

Bibliografie

 Niţă Dobrotă. Economie politică. Bucureşti, 1997, p. 466 – 482.

 Cojuhari, V. Umaneţ. Bazele teoriei economice. Chişinău, 1993, p. 123 – 127.
 T. Manole. Finanţele publice. Teorie şi aplicaţii. Chişinău, 1998, p. 50 – 61, 183 – 209,
280, 297 – 312.
 T. Manole. Finanţele publice locale. Chişinău, 2000, p. 30 – 68.