Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia meseriei
Desen tehnic
Matematica aplicat
Tehnologia meseriei - 1
Organizarea i legislaia muncii
Liber intreprinztor
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“DULGHER – TÂMPLAR- PARCHETAR”
Tehnologia meseriei - 3
I. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE DULGHER-TAMPLAR-PARCHETAR
A. Notiuni Introductive
Tehnologia meseriei - 1
- dupa destinatie:
x cofraje pentru fundatii;
x cofraje pentru stalpi;
x cofraje pentru grinzi;
x cofraje pentru plansee;
x cofraje pentru arce si bolti (cintre)
- dupa greutatea de executie:
x cofraje usoare pentru betoane in fundatii si radiere
x cofraje mijlocii pentru cladiri fara schelet de beton armat, avand
plansee obisnuite cu placi drepte;
clasicare cofraje x cofraje grele la cladiri cu ziduri portante avand planse cu grinzi si
nervuri cu vute si placi;
x cofraje foarte grele la cladiri cu schelet de beton armat compus
x cofraje speciale pentru plansee castate, scari drepte, pereti de
silozuri, castele de apa, cadre inclinate
x cofraje speciale grele pentru cupole, plansee ciuperci curbe, scari
spirale, placi autopurtante au panze subtiri, arce, grinzi cu zabrele,
- dupa modul de confectionare, modul si gradul lor de reutilizare:
x cofraje xe executate la fata locului;
x cofraje demontabile executate din panouri prefabricate tipizate;
x cofraje mobile (glisante, rulante)
mese de turnare a x ansambluri autonome de suprafata mare care cuprind cofraje si
planseelor sustinerea acestora (stalpi, grinzi, traverse, si longrine anume realizate);
x elemente cu rol de sustinere a cofrajelor, impiedica desfacerea
juguri cofrajului sub presiunea betonului neintarit si a impiedica antrenarea
in deplasarea lor pe verticala;
x sunt bare de otel rotund care se reazema pe elementul de beton
tije de sustinere armat de la nivelul de unde incepe executarea peretilor in cofraje
glisante;
x lucrari auxiliare alcatuite dintr-o camasuiala, realizata din dulapi
aplicati pe peretele sapaturii si din elementele de sprijinire (spraituri,
sprijiniri
proptele);
x sunt sprijiniri speciale si sprijiniri obisnuite
elemente orizontale x grinzi metalice extensibile;
de sustinere x grinzi articulate si telescopice demontabile;
pop metalic x element vertical de sustinere;
x element principal de rezistenta intr-o cladire asezata pe orizontala
grinda sau inclinat;
x pot grinzi din lemn, metalice si din beton armat;
x elemente de rezistenta care au rolul de a compartimenta cladirea pe
plansee verticala si de a prelua incarcarile de la nivelele superioare si de a le
transmite grinzilor, stalpilor, peretilor;
x elemente de constructie alcatuite din plane orizontale denumite
scari trepte, asezate denivelat, la distante egale – plane pe care se circula
urcand sau coborand, asigura comunicarea intre etajele cladirii;
x operatie manuala ce se executa cu toporul, securea, toporisca, barda
cioplirea si tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund in grinzi , scobirea si
taierea la jumatate a bustenilor, despicarea lemnului, etc;
rindeluirea x operatia de netezire a pieselor cu rindeaua;
razuirea x operatia de netezire a suprafetelor facuta cu lama de razuit;
daltuirea x operatie realizata cu ajutorul daltii
x elemente de legatura care asigura imbinarea si impiedica
pana
deplasarea reciproca a elementelor de constructii imbinate
2 - Tehnologia meseriei
II PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA. STABILIREA
TIPURILOR SI CANTITATILOR DE MATERIALE
4 - Tehnologia meseriei
A.2.2. Defectele de structura ale lemnului
Aceste defecte sunt vizibile dupa debitarea bustenilor
x Lemnul de compresiune (Fig. 8) apare
cu preponderenta la rasinoase si consta in
ingrosarea puternica a lemnului in jurul
inelelor anuale in jurul carora, in sectiune, ia
o culoare rosie – bruna. Piesele confectionate
din acest lemn se deformeaza puternic, Fig. 8 Lemn de compresiune
crapand uneori dupa uscare.
x Neregularitatile inelelor anuale. Inelele anuale au latimi diferite.
Cu cat neregularitatea este mai accentuate cu atat lemnul este mai
neomogen si are comportari diferite.
x Fibra creata (g. 9) apare in special la
foiaoase (paltin, frasin , etc.) unde bra
capata o forma ondulata, dar uneori
Fig. 9 Fibra creata
proprietatile mecanice sunt foarte bune. Spre
exemplu, furnirul din paltin cret este foarte estetic, paltinul din aceasta
categorie folosindu-se si la fabricarea instrumentelor muzicale.
x Fibra inclinata (g.10). Fibrele si inelele
anuale sunt deviate de la axa longitudinala a
arborelui. Defectul se masoara prin raportul
dintre devierea brelor de la o linie paralela
Fig. 10 Fibra inclinata
cu axa piesei, h si lungimea de referinta
considerate l. In acest caz sunt micsorate rezistentele mecanice, este
ingreunata prelucrarea, suprafetele ind mai aspre si greu de prelucrat.
x Fibra rasucita (g.11) este data de devierea
elicoidala a brelor lemnului in jurul axei Fig. 11 Fibra
rasucita
sale si poate recunoscuta dupa crapaturile
care insotesc acest defect. Acest lemn este
de calitate inferioara, crapa, se prelucreaza
greu iar piesele se deformeaza puternic.
x Fibra incalcita apare la anin, mesteacan,
cires si consta in devierea locala a brelor.
Aceste bre apar in portiuni cu umaturi pe trunchi. Portiunile din
lemn cu aceste defecte se prelucreaza greu, rezultand suprafete aspre
chir si dupa rindeluire.
x Excentricitatea (g. 12) consta in
devierea laterala a maduvei fata de trunchi.
Acest defect este insotit de ovalitate si
neregularitate a inelelor anuale. Acest lemn
se deformeaza si crapa mai usor. Fig. 12 Excentricitatea
Tehnologia meseriei - 5
x Coaja infundata (g.13) apare in cazul in
care coaja patrunde in cilindrul lemons
x Inima concrescuta (g.14) apare in cazul
in care cresc impreuna doua sau mai multe
tulpini, trunchiul avand o forma ovala, Fig. 13 Coaja infundata
neregulata. Lemnul cu acest defect este
neomogen, se deformeaza foarte mult si se
prelucreaza greu.
x Nodurile sunt cele mai raspandite defecte
Fig. 14 Inima concrescuta
ele ind resturile de craci inglobate in masa
lemnului. Aceste defecte creeaza probleme
la prelucrare iar rezistenta mecanica a
lemnului in aceasta zona este redusa.
Rasinoasele au mai multe noduri decat
foioasele, dar mai mici. In g. 15 sunt date Fig. 15 Aderenta nodurilor
doua tipuri de noduri (a- nod concrescut; b- nod cazator)
x Crapaturile pot sa apara
cand arborele este in picioare
sau este taiat. Principalele
crapaturi care apar la arborii
in picioare sunt:
- gelivura care apare mai des a) b)
Fig. 16 Crapaturi ce apar la arbori
la foiase din cauza gerului si a) gelivura: 1- deschisa, 2-inchisa; b) rulura:
poate inchisa sau deschisa 1- partiala, 2- completa; D - diametrul
(g. 16a) trunchiului; d-diametrul
- rulura (g. 16b) cand tesutul lemnos se desprinde dupa limita inelului
annual, pe o anumita portiune, aparand mai des la molid, brad, castan,
ulm. Poate partiala sau completa.
x Gaurile si galeriile de insecte sunt defecte ale lemnului provocate de
insecte in cautarea unui adapost sau ca hrana.
6 - Tehnologia meseriei
B. Proprietatile lemnului
8 - Tehnologia meseriei
C. Sortimente de lemn folosite in constructii
Tehnologia meseriei - 9
C.3.1. Dupa specia lemnoasa:
x cherestea de rasinoase din brad, molid, pin;
x cherestea de foioase tari din fag, stejar, carpen, paltin, ulm, etc.;
x cherestea de foioase moi din plop, tei, anin, salcie, etc..
C.3.2. Dupa gradul de prelucrare a canturilor:
x cherestea tivita cu ambele canturi prelucrate (g. 21a);
x cherestea semitivita care are numai un singur cant prelucrat (g. 21b);
x cherestea netivita care are ambele canturi neprelucrate (g. 21c).
C.3.4. Dupa grosime sau raportul dintre grosime si lungime (g. 23):
x scandura;
x dulap;
x margine; Fig. 23 Sortimente de
x grinda; cherestea in functie de
x sipca; grosime: a) scandura; b)
dulap c) margine;
x rigla. d) grinda; e) sipca;
f) rigla
10 - Tehnologia meseriei
In tabelul 2 sunt date tipurile de cherestea dupa grosimea sau raportul
dintre latime si grosime:
Tabel 2
Denumirea Cherestea de foioase Cherestea de rasinoase
produselor Grosimea Grosime/latime Grosimea Grosime/latime
de cherestea mm mm/mm mm mm/mm
60...nelimitat
Sipci 20,25,30(32),40 12,18,24 80...300
100…nelimitat
Frize 50…100 100…nelimitat 28…75 100…300
Scanduri Numai stejar 100…300 100…300 120...350
Dulapi 50…100 50…100 28…96 38…150
Grinzi 20, 25, 30, 40 20…40 12,18,24 18…48
Rigle 20, 25 35…120 18,24 35…95
Tehnologia meseriei - 11
C.4. Parchetul (g. 26) este
un produs semifabricat din lemn,
sub forma de lamele, avand canturi
prelucrate pentru imbinare. Se foloseste
la pardoseli si se executa in mai multe
variante, din fag si stejar. Fig. 26 Parchetul: 1) piesa de parchet;
2) frizuri de perete; 3) pervaze
C5. Scanduri rindeluite si prolate
(g. 27) sunt produse semiprefabricate
din lemn, folosite in constructii fara alte
prelucrari. Pot prelucrate pe canturi
sub forma de lamba si uluc, falt, etc. Fig. 27 Scanduri
Aceste scanduri se folosesc la dusumele, rindeluite si profilate:
la placarea peretilor, plafoanelor, etc. a) cu lama si uluc;
b) frizuri de perete;
3) pervaze
C6. Furnirele sunt foi subtiri
obtinute prin taierea plana sau derulare
a bustenilor. Ele pot :
x estetice, cu desen decorative si grosimi cuprinse intre 0,4-1 mm
folosite la acoperirea unor suprafete de material lemnos;
x tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm si se folosesc la fabricarea
placajului, panelului, lemnului straticat sau la acoperirea suprafetelor
cu subfurnir sau furnir de dos.
12 - Tehnologia meseriei
Fig. 29 Panou celular (structura):
1-traversa ramei;
2-montatul ramei;
3-locas pentru montarea broastei;
4-placarea cu lemn dur;
5-furnir de fata;
6-miez celular;
7-bordura;
a) panou pentru usi, cu inchidere fara falt;
b) panou pentru usi, cu inchidere in falt;
c) tipuri de miezuri celulare
C.8.2. Placile din bra de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din bre de
lemn impaslite si incleiate. In constructii se utilizeaza la izolari termice sau
acustice.
D. Conservarea si depozitarea lemnului
Tehnologia meseriei - 13
In cazul uscarii naturale deformarile
si crapaturile sunt mai reduse, se
pastreaza culoarea naturala a lemnului
si este o metoda mai economica.
Din cauza depozitarii incorecte apar
Fig. 31 defecte datorate depozitarii incorecte
urmatoarele defecte (g.31): arcuire, a cherestelei:
curbare, bombare, crapaturi de uscare 1) arcuire; 2) curbare; 3) bombare;
si suri, etc. 4) crapaturi de uscare si fisuri
E. Metalele
14 - Tehnologia meseriei
Fig. 34 Bulon: Fig. 35 Nit:
1) cap; 2) corp; 3) partea filetata a corpului; a) inainte de batere; b) dupa batere
4) saiba; 5) piulita
Fig. 37 Scoabe
Fig. 36 Cuie:
a) cuie pentru constructii; b) cuie pentru tabla;
c) cuie cu cioc; d) cuie - scoaba
Tehnologia meseriei - 15
g.3. Tabla zincata se obtine prin zincarea tablei de otel si se foloseste la
invelitori, la glafurile ferestrelor, etc.
g.4. Tabla striata este tabla care pe una din fete are nervuri. Se foloseste
la acoperirea canalelor interioare pentru instalatii, la plansee si la
platforme industriale, la executarea treptelor pentru scari metalice, etc.
g.5. Tabla ondulata poate neacoperita sau zincata si se foloseste la in-
velitori, pereti exteriori la constructii interioare, obloane metalice, etc.
h) Tevile din otel folosite la confectiile metalice iar in cadrul santierului
se folosesc la executarea schelelor tubulare.
Aceste produse se obtin din argile prelucrate prin presare in tipare sau
prin tragere prin liera presei cu melc. Aceste produse sunt:
F.1. Tigla care, dupa forma si modul de obtinere se executa in trei
categorii:
F.1.1. Tigle –solz trase prin liera (g.39) prevazute pe fata de asezare
cu unul sau doua ciocuri care servesc la prinderea de sipcile acoperisului.
Tigla –solz are o folosire nerationala a suprafetei lor deoarece etansarea se
realizeaza prin suprapunrere si nu prin jgheaburi si pene.
16 - Tehnologia meseriei
F1.2. Tigle cu jgheab trase (g.40)
au forma dreptunghiulara, ind
prevazute pe o parte cu lamba, iar
pe cealalta parte cu uluc, ceea ce le
da posibilitatea la o imbinare foarte
buna. Pe partea inferioara, tigla are
un cioc prevazut cu o gaura ce-i da
posibilitatea de a legata cu sarma de
sipcile acoperisului.
F.1.3. Tigle cu jgheab presate
(g. 41) se fabrica in doua categorii:
1. cu doua jgheaburi laterale si Fig. 41 Tigle presate
patru ciocuri;
2. cu doua jgheaburi laterale si doua la capete si patru ciocuri;
3. cu dublu falt.
Tiglele presate sunt prevazute cu cate doua ciocuri, sus si jos, care servesc
atat la imbinare, cat si la prinderea lor de sipci.
F.2. Olanele se prezinta sub forma de jgheaburi
tronconice (g.42), sunt prevazute cu gauri la 1 cm
fata de margine si se fabrica din argila prin presare.
Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice.
La coame se folosesc olane normale sau speciale,
asezate in mortar de ciment.
F.3. Coamele se folosesc pentru xarea tiglelor Fig. 42 Olane
de-a lungul muchiilor acoperisului. Se executa in
doua tipuri:
F.3.1. Coame mici (g.43) cu lungimea egala
cu 320 mm, utilizate la invelitorile din tigla-solz;
F3.1. Coame mari (g.44) cu lungimea
mai mare de 320 mm, pentru invelitori din tigla
prolata, care se imbina la capete prin lamba si
uluc. Fig. 43 Coame mici
Tehnologia meseriei - 17
tesite (g.45), cu daua sau trei gauri
pentru baterea cuielor. Se folosesc
impreuna cu coamele de azbociment
pentru executarea invelitorilor.
G.2. Placi plane de dimensiuni
mari (3600x1300) se folosesc la
placarea constructiilor la care se Fig. 45 Produse din azbociment;
a) placa ondulata; b) placa plana; L) lungimea
cere un nisaj calitativ (platforme ondulei; h) inaltimea ondulei; g) grosimea placii;
industriale, turnuri de racire, etc.). 1 si 1’) latimea placii
G.3. Placile ondulate se fabrica cu olane mari, mici si medii si se folosesc
impreuna cu coamele de azbociment, la invelitori, precum si la executarea
peretilor neportanti sau izolati termic cu placi autoportante din vata minerala.
J. Adezivii
18 - Tehnologia meseriei
parchet, materiale de izolatie), precum si la imbinarea pieselor din lemn,
metal, polimeri. In constructii se utilizeaza adezivi pe baza de gelatina, de
polimeri si de bitum.
20 - Tehnologia meseriei
x Impingerile laterale ale betonului proaspat turnat;
x Efectele vantului.
Panouri din placaj special de cofraj, tip P (g. 48) sunt executate din
placaj rezistent la umezeala, cu grosimi de 8-15 mm prinse pe un schelet din
cherestea de rasinoase cu suruburi pentru lemn. Pentru protectie, panoul este
protejat la exterior cu un strat de bachelita, iar scheletul este impregnat cu o
solutie din produse petroliere. Sunt utilizate la cofrarea peretilor, planseelor,
22 - Tehnologia meseriei
Fig. 47 Panouri de cofraj Fig. 48 Panouri demontabile din placaj
1) placaj 2) rama de cherestea 1) placaj 2) rama de cherestea
fundatiilor, stalpilor, grinzilor, etc.
Panouri din PAL sau PFL se obtin prin
xarea panourilor din PAL sau PFL pe rame de
lemn. Suprafetele in contact cu betonul se ung cu
solutie de bitum, iar inainte de cofrare suprafete
de contact cu betonul se ung cu petrolatum sau
ulei mineral.
Panouri metalice (g. 49) se folosesc
la cofrarea peretilor monolit. Cele mai utilizate
panouri metalice sunt cele din duraluminiu.
Panouri mixte (g. 50) au fetele confec-
tionate din placaj de cofraj de tip P, cu grosimea
egala cu 15 mm. In componenta lor mai sunt
prezente o serie de elemente metalice (teava
Fig. 49 Cofraje metalice plane
dreptunghiulara, menghine, placute metalice, 1) panou metalic; 2) schelet
talpi de sprait, coltare si chingi, consola de de rigiditate; 3) element de
strangere; 4) element de reglare
podina si intinzator cu let). a ventilatiei; 5) podina de lucur;
6) element de supraincarcare;
7) element de rigidizare pentru
K10. Elemente de solidarizare elementele de supraincalzire
Tehnologia meseriei - 23
manele prinse in cuie sau legate cu sarma rasucita.
Calotii demontabili (de inventar) se executa din platbande sau corniere
24 - Tehnologia meseriei
dimensiuni egale cu ale elementului de constructie, si una superioara cu
dimensiuni egale cu cele ale cofrajului exterior. Prima parte se xeaza in cuie
sau dibluri montate in beton, iar cea de-a doua este xata in cuie pe partea
inferioara.
Distantierele mentin panourile tiparului la distante prevazute in proiect.
Se confectioneaza din prisme de beton sau ceramica prevazute cu un gol axial
pentru xarea buloanelor de strangere care pot sa ramana in masa betonului
(g. 55).
Distantierele pot si din lemn, dar in acest caz strangerea se face foarte
Tehnologia meseriei - 25
Fig. 57 Grinzi extensibile din lemn:
1) papuc metalic; 2) grinda extensibila din lemn; 3) bride; 4) teava; 5) pana
care sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu grinzi metalice extensibile (g.
58) deoarece acestea au un numar foarte mare de utilizari (aproximativ 200).
Tehnologia meseriei - 27
Esafodajele metalice mobile (g. 63), pe langa avantajele aratate mai sus,
asigura si un ritm inalt de executie.
28 - Tehnologia meseriei
III. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE:
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
Prin cladiri se inteleg cladireile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind
spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt in general lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
Cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte, etc.);
Cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, Sali
pentru sport, gari, etc.);
Cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
Cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj
agricol, adaposturi pentru animale, etc.).
Tehnologia meseriei - 29
A.1.2. Impartirea cladirilor in plan orizontal
B.1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii „de rosu“ sau „de gri“
30 - Tehnologia meseriei
B.1.2. Lucrari de nisaj
C. Elementele de constructie
32 - Tehnologia meseriei
grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn.
C3.1. Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre- poate
turnat in cofraje (monolit) sau poate montat din elemente prefabricate. Intre
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.
C3.2. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care
sunt executate din piese de otel avand diverse prole legate intre ele cu nituri,
buloane sau prin sudura.
C3.3. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala
– cosoroaba, care leaga stalpii de lemn la partea lor superioara si care sustine
planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba
se intaresc pentru a nu se deforma cu piese inclinate, numite contrase sau
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,
cuie sau scoabe.
In general, pentru scheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de
stejar, cioplit sau ecarisat.
Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu
mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet din lemn se folosesc pentru
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,
magazii, dormitoare, etc.).
C4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra
ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini, etc.). Planseele se reazama pe
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori
din bolti de caramida.
C4.1. Plansee din beton armat pot alcatuite numai dintr-o placa plana,
e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni
reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau
din panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe
elemente portante.
C4.2. Plansee metalice se executa din grinzi din otel prolat, asezate
distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile
scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se
pot folosi: placi de beton armat turnat in cofraje, placi prefabricate din beton
armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din
zidarie de caramida sau de beton, etc.
C4.3. Plansee de lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete
reazema pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste
Tehnologia meseriei - 33
grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe
dusumea oarba, etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau de nisip
uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.
Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,
din scanduri geluite si prolate, etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce
mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica
importanta.
C5. Scarile sunt elemente de
constructie pe care se circula intre
nivelurile cladirilor (scari interioare)
si intre nivelul terenului si parterul
cladirilor (scari exterioare).
Scarile sunt alcatuite din trepte,
contratrepte si podeste, avand balustrada
cu mana curenta. Scarile interioare se
executa din beton armat monolit, din
prefabricate din beton armat si uneori Fig. 66 Elementele componente ale unei
din lemn sau metal; cele exterioare scari:
1) treapta; 2) contratreapta; 3) podest;
se executa din beton simplu, zidarie 4) balustrada; 5) mana curenta
de caramida, beton armat monolit sau
prefabricate din beton armat.
34 - Tehnologia meseriei
La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton astfaltat se
aplica direct pe placile de beton armat, asezat intre ferme de pene.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle
olane. Invelitoarea din tigla se poate executa fara astereala, tiglele asezandu-
se direct pe sipci batute pe capriori.
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila,
paie, etc.
Portiunea de acoperis care iese din afara fatadei se numeste streasina si are
rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.
Apa se aduna in jgheaburi din tabla pana la trotuar, de unde este preluata de
rigole sau de reteaua de canalizare.
Pentru iesirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu capac prevazute
cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn, prevazute cu
ferestre
D. Lucrari de nisaj
D3. Pardoselile
Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia
persoanelor. Ele se executa din diferite materiale, potrivit cu destinatia
incaperilor si cu modul de circulatie.
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de
mozaic, gresie ori marmura.
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri
din lemn tare.
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale
plastice, etc.
D5. Sobele
Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea
camerelor.
E. Lucrari de izolatii
36 - Tehnologia meseriei
E2. Izolatiile termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului
sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul
etaj.
E3. Izolatiile fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului
dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.
Tehnologia meseriei - 39
lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile,
tamplaria si se executa nisajele, dupa care planseul cu etajul nisat se ridica
la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv
cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare.
Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem sunt urmatoarele:
se lucreaza numai la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si
schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata
executiei se reduce simtitor.
40 - Tehnologia meseriei
sunt monolite. Diafragmele monolite ale structurilor fagure se pot realiza in
panouri plane metalice, atunci cand planseele sunt prefabricate.
Cofrajele glisante se folosesc la executia monolita a diafragmelor
structurilor inalte.
Cofrajele plane metalice si cele spatiale se monteaza cu ajutorul macaralei.
B.1. Generalitati:
Realizarea cladirilor din panouri mari prezinta o serie de avantaje cum ar :
x cresterea productivitatii muncii;
x reducerea consumului de materiale;
x reducerea duratei de executie;
x se elimina aproape in totalitate consumul de material lemnos;
x se asigura o calitate superioara a lucrarilor;
Structura cladirilor din elemente prefabricate este alcatuita dintr-un ansam-
blu de elemente verticale si orizontale, sub forma de panouri mari, care, prin
imbinarile realizate pe santier, la montaj, duce la obtinerea unui sistem spatial
ce asigura preluarea in conditii bune a solicitarilor la care este supus.
Fig. 72 Dispozitive pentru
manipularea elementelor
prefabricate:
a) pentru panouri de planseu
(compensator);
b) pentru panouri de pereti;
c) pentru rampe de scari;
d) pentru elemente spatiale;
1) cutie - suporti scripeti;
2) scripete
Tehnologia meseriei - 43
B.2. Modul de transportare si xare provizorie a panourilor mari:
Panourile de pereti se transporta, manipuleaza si depoziteaza vertical sau
usor inclinat. Transportul se face cu remorci tractate, amenajate cu stelaje, pe
care se aseaza panourile inclinate cu 5° ... 10° fata de verticala. Depozitarea
in vederea asteptarii montarii se face tot pe un asemenea stelaj.
Panourile mari prefabricate sunt manipulate cu dispozitive adecvate (Fig.
72 a si b). Pentru a se asigura mentinerea panourilor de pereti la pozitie, pe
durata in care se executa armarea imbinarilor, turnarea betonului si intarirea
lui pana la asigurarea a circa 60° din clasa betonului, acestea se xeaza cu
dispozitive speciale (tensori).
Tensorul se prinde la partea inferioara de planseu iar la partea superioara
de panoul prefabricat, prin intermediul unui buton sau a unei furci (Fig. 74a)
pentru aducerea la pozitie verticala a panoului prefabricat in zona centrala cu
un manson letat stanga – dreapta, cu ajutorul caruia se poate varia lungimea
sa. In alte situatii se folosesc tensori xati cu bulon sau furca de perete iar
partea inferioara se prinde de un element prefabricat din beton, asezat intre
blocurile de beton simplu ale fundatiei (Fig. 74b).
44 - Tehnologia meseriei
B.3. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate:
B3.1. Tehnologia de montare a elementelor prefabricate care
alcatuiesc infrastructura cladirilor
La executia infrastructurilor din panouri mari prefabricate se folosesc
doua tipuri de elemente: pereti si plansee.
Tehnologia de montaj, in acest caz, se compune din urmatoarele faze:
x Trasarea axelor peretilor pe talpile de beton simplu sau pe radierul
general;
x Asezarea a cate doua blocuri de beton prefabricat intre armaturile
cuzinetului pe care reazema peretele prefabricat al infrastructurii;
x Orizontalitatea fetei superioare a blocurilor de rezemare, folosind
mortar de ciment asezat sub acestea;
x Asezarea panourilor de pereti pe blocurile de beton prefabricat de
rezemare, pe axele trasate, prinderea in tensorii xati in placile de
beton prefabricat montate intre fundatii si veticalizarea peretilor prin
reglarea tensorilor;
x Turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din cuzineti;
x Armarea imbinarilor verticale din panourile de pereti ce alcatuiesc
infrastructura;
x Cofrarea imbinarilor verticale, turnarea si compactarea prin vibrare a
betonului din aceste imbinari;
x Asezarea mortarului de poza la partea superioara a panourilor de
pereti, pe latimea de rezemare a planseelor;
x Montarea panourilor prefabricate care alcatuiesc planseul peste
subsol;
x Turnarea betonului pentru monolitizare a panourilor pentru planseu,
etapa ce se realizeaza anterior montarii peretilor parterului, daca
peretii suprastructurii reazema pe un strat de mortar sau, ulterior, daca
se foloseste sistemul de rezemare cu subbetonare.
Cofrajele folosite la imbinarea peretilor sunt folosite sub forma de coltare,
intarite cu dulapi din brad. Pentru ca imbinarile panourilor de pereti de la
subsol sunt de tip deschis, cofrajele se xeaza cu tiranti ce traverseaza zona
de betonare. Ei sunt xati pe elementele de rigidizare ale cofrajelor si sunt
intinsi cu prese sau folosind sisteme cu let.
Abaterile maxime admise la montajul panourilor de pereti la subsol sunt:
x pentru devierea de la verticala a panourilor de pereti pe inaltimea
subsolului, 5 mm;
x intre axa panoului montat si axa pozitiei corecte, 10 mm;
x la grosimea stratului de mortar de ciment, + 5 mm;
x la adancimea de incastrare a panourilor de pereti in subterane, + 5
mm;
x la diferenta de nivel dintre doua panouri de planseu adiacente, + 5 mm;
Tehnologia meseriei - 45
Fig. 75 Transmiterea pozitiei axei peretilor structurii de la reperul de pe sol si trasarea
axelor peretilor structurii:
1) repere de referinta dispuse pe sol, alaturat constructiei; 2) aparat topografic (teodolit);
3) mira; 4) fir cu plumb
Betonul folosit la realizarea monolitizarilor are rezistenta caracteristica
cel putin egala cu a panourilor mari prefabricate si minimum Bc 22,5. la
decofrarea monolitizarilor si a cuzinetilor, rezistenta minima admisa este de
60% din clasa prescrisa.
46 - Tehnologia meseriei
In g. 75 se prezinta modul in care se executa trasarea unei axe
longitudinale. Pentru axele transversale se procedeaza la fel, singura diferenta
este ca se folosesc reperele de referinta dispuse transversal constructiei. In
acest caz se traseaza minimum doua axe pentru ecare directie. Restul axelor
se traseaza prin masurarea distantelor, folosind panglici de otel etalonate si
prin trasarea directiei cu aparate topograce. Prin acestea se poate asigura o
trasare corecta, folosind numai cate doua repere dispuse la sol pentru ecare
directie in parte (longitudinal si transversal).
Tehnologia meseriei - 47
x turnarea si compactarea prin vibrare a betonului din imbinarile
verticale si orizontale;
x montarea peretilor despartitori, a cabinelor sanitare, a golurilor pentru
instalatii, etc;
x trasarea pozitiei planseelor si asezarea mortarului de poza pe cantul
suprioral panourilor verticale, in zonele de rezemare a dintilor
panourilor de planseu;
x montarea planseelor;
x executarea sudurilor si imbinarea dintre mustatile planseelor.
48 - Tehnologia meseriei
de la nivelul inferior si dupa executarea completa a lucrarilor topometrice la
nivelul respectiv.
Pregatirea suprafetelor de rezemare se face prin executarea urmatoarelor
faze:
x curatarea de praf, resturi de beton etc. a suprafetei de rezemare pe
planseu ( inclusiv a treptei exterioare la panourile de fatada inferioare)
x asezarea si xarea in pozitie corecta a sortului din folie de un mm
grosime, la intersectia rosturilor verticale cu rosturile orizontale ale
fatadelor (xarea sortului se face prin lipire cu prenandez);
x asezarea benzilor compresibile din polistiren expandat, in lungul
rosturilor orizontale ale fatadelor si xarea acestor benzi prin lipire cu
aracet, pepragul orizontal al panoului inferior;
x asezarea benzilor termoizolante din polistiren expandat, cu folie
de polietilena aplicata spre interior prin xarea cu agrafe de sarma,
prevazute in proiect la rosturile orizontale ale fatadelor si lipirea
acestora in puncte cu aracet pe contratreapta pragului;
x montarea dispozitivelor de rezemare provizorie si aducerea acestora la
cotele din proiect, folosind straifuri din tabla de grosimi diferite.
Lucrarile de montare ale ecarui panou cuprind urmatoarele faze:
x agatarea panoului in dispozitivele de prindere ale macaralei si ridicarea
lui pe o inaltime de 20 ... 25 cm, pentru a se verica siguranta prinderii
si curatarea de noroi, zapada;
x ridicarea panoului cu macaraua la locul de montare;
x preluarea panoului de catre montatori si ghidarea lui la locul de
montare pregatit in prealabil;
x coborarea usoara a panoului, pana la 5 ... 10 cm deasupra locului de
montaj, corectandu-se pozitia sa in raport cu axele trasate pe planseu;
x coborarea planseului pe suprafata de rezemare;
x asigurarea panourilor impotriva rasturnarii, cu ajutorul dispozitivelor
de xare provizorie (al tensorilor), care au fost in prealabil prinse rigid
de plansee;
x vericarea si corectarea pozitiei in plan vertical si orizontal, actionand
mansoanele de reglare a lungimii tensorilor si efectuand vericarile
cu ajutorul unui dreptar – boloboc, al rului cu plumb si al unui echer
gradat;
x indepartarea dispozitivului de ridicare al macaralei, numai dupa
xarea panoului in pozitie denitiva.
Montarea panourilor de fatada trebuie facuta continuu pe tot perimetrul
nivelului respectiv al cladirii; nu se admite montarea panourilor “pe sarite”.
Durata de montare a unui panou de perete (fara executarea sudurilor si a
monolitizarilor) este intre 10 si 20 min.
Tehnologia meseriei - 49
V. EXECUTAREA PLANSEELOR
A. Generalitati
50 - Tehnologia meseriei
In g. 78 se prezinta cofrajul mixt usor CMU, cu urmatoarele caracteristici:
x scheletul metalic de sustinere a placajului se realizeaza din bare tip B;
x rezemarea cofrajului se face pe grinzi extensibile si popi.
52 - Tehnologia meseriei
Domeniul de utilizare:
Se folosesc la cofrarea planseelor cu grinzi principale si secundare din
beton armat monolit (g. 82a, b).
Descrierea procesului tehnologic:
Tehnologia de executie consta in montarea unei platforme de turnare cu
dimensiunile de 6x6 m, suspendata de stalpi din beton turnati anterior, prin
tiranti si juguri.
Fazele de executie:
1. Preasamblarea – se preasambleaza platformele de 6x6 m;
2. Trasarea - se preasambleaza platformele rulante PR 75;
3. Montarea – se traseaza pozitia de montaj a platformelor PR 75;
4. Cofrarea – se monteaza platforma 6x6 m, se suspenda de tiranti si
montati de pe stalpi turnati anterior (g. 82 c), dupa care se monteaza
cofrajul grinzilor si a placilor;
5. Se face controlul si receptia lucrarilor executate;
6. Decofrarea consta in:
- montarea tirfoarelor si slabirea tirantilor;
- coborarea platformei cu circa 2,20 m cu ajutorul tirfoarelor;
- decofrarea panourilor de cofraj.
54 - Tehnologia meseriei
Legatura dintre cele doua plansee mixte se realizeaza prin introducerea
armaturilor din suprabetonare prin conectorii prefabricatului (g. 84).
56 - Tehnologia meseriei
Faza III – se verica rezemarea dintre grinzile extensibile si popii
telescopici, precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare;
Faza IV – se verica contravantuirile popilor extensibili;
Faza V – se verica distributia panourilor de cofraj pe suprafetele placii si
completarea spatiilor ramase libere cu panouri de completare;
Faza VI – se verica din nou cota nala a partii superioare a cofrajului
care reprezinta cota intradosului placii;
Faza VII – se verica orizontalitatea cofrajului.
S-au folosit din cele mai vechi timpuri si prezinta urmatoarele avantaje:
Executie simpla;
Manopera si energie redisa;
Greutate proprie redusa;
Pret de cost redus.
Planseele din lemn prezinta si o serie de dezavantaje, cum ar :
domeniu de utilizare limitat;
se folosesc la cladiri de mica importanta;
prezinta pericol de incendiu;
durabilitate scazuta (putrezire rapida).
Planseele de lemn sunt alcatuite din grinzi si elemente de umplutura.
Grinzile pot avea o distributie variata, astfel (g. 86):
1. Pe o singura directie, paralel cu latura scurta a camerei, la distanta de
70-90 cm, la deschideri mari sau grinzi dispuse alaturat la deschideri
mici (g. 87);
Tehnologia meseriei - 57
Fig. 86 Distribuirea grinzilor in plan la planseele cu Fig. 87 Plansee cu grinzi din lemn
grinzi din lemn dispuse alaturat
1) grinzi principale; 2) grinzi secundare; 3) stalp 1) pardoseala; 2) dorn;
2. Pe doua directii cu grinzi principale la deschidere de 3,00….6,00 m si
grinzi secundare.
Pentru a micsora deschiderea grinzilor principale (>6,00 m), se prevad
stalpi intermediari.
Grinzile se confectioneaza din lemn de rasinoase sub forma:
lemn rotund;
lemn cioplit;
lemn semiecarisat sau ecarisat;
grinzi compuse.
Grinzile marginale se amplaseaza fata de zid la 5…..10 cm, conform g. 88.
Rezemarea grinzilor pe ziduri se face pe retrageri ale zidurilor, pe console
sau in nise, pe o distanta de minimum 15-20 cm, prin intermediul unui dulap
din lemn (g. 89).
58 - Tehnologia meseriei
Rezemarea grinzilor pe zidurile interioare se face cap la cap cu piese
metalice din prol laminat sau se tesesc capetele grinzilor (g. 90)
Fig. 92 Ancorarea grinzilor din lemn: 1) grinda; 2) ancora din otel lat; 3) perete;
4) termoizolatie; 5) ancora din otel-beton; 6) cui; 7) strat de carton bitumat; 8) zona
antiseptizanta; 9) dulap din lemn; 10) centura de beton armat
Tehnologia meseriei - 59
E. Tehnologia de realizare si montare a planseelor din beton armat
prefabricat
E.5. Monolitizarea
Se face intre planseu si in dreptul centurilor.
Se curata de impuritati zonele de monolitizare;
Se monteaza armaturile suplimentare de monolitizare (se trec bare
prin bucle sau conectorii planseului);
Se toarna beton de monolitizare si se vibreaza.
Betonul folosit este de consistenta plastica si cu agregate cu granulatie de
maximum 15 mm, se indeasa si se vibreaza foarte bine.
Tehnologia meseriei - 61
VI. EXECUTAREA ACOPERISULUI TIP SARPANTA
A.1. Cioplirea
Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica si
se poate executa cu toporul, securea, toporisca, barda si tesla. Prin cioplire
se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi;
scobirea si taierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului; ascutirea
tarusilor; ingustarea si retezarea scandurilor (se realizeaza mai rar prin
cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode).
In cazul cioplirii, trebuie respectate urmatoarele conditii:
Pentru evitarea aschierii puternice, cioplirea se face in lungul brelor,
pe o adancime de maxim 2 cm;
Pentru a nu se misca in timpul cioplirii, lemnul trebuie rezemat de
suporturi si xat cu scoabe;
Fetele cioplite trebuie sa e netede si abaterea lor de la paralelism,
masurata de la un capat la celalalt, sa e de maxim 1 cm.
Modul de fasonare a grinzilor din lemn rotund (g. 93) este urmatorul:
busteanul decojit se xeaza bine cu scoabe, apoi se traseaza muchia ciopliturii;
dulgherul prinde cu doua maini toporul si face cateva crestaturi (la 20-30
cm distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeaza pilirea bruta, dupa
care executa netezirea suprafetei pana la muchia trasa, obtinandu-se astfel
prima fata cioplita. Pe prima fata cioplita se vor aseza suporturi, repetandu-se
operatiile descrise mai sus, pana cand se obtin toate fetele grinzii.
62 - Tehnologia meseriei
Modul de lucru la scobirea si taierea la jumatate a bustenilor (g. 93) este
asemanator, doar ca se pot obtine: taierea la jumatate a lemnului prin cioplire;
scobirea ulucului prin cioplirea diferitelor falturi. Acestea sunt necesare
pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Dulgherul foloseste in
unele cazuri si dalta la aceste operatii, pe langa celelalte unelte.
A.2. Taierea
Taierile se folosesc in doua cazuri, si anume in cazul operatiilor de croire
a pieselor la dimensiunile necesare si in cazul executarii imbinarilor de bre,
dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spintecari, taieri
oblice sau decupari. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fata
de bre), la capete sau in multiplii de lungime. Spintecarile sunt taieturi
longitudinale (paralel cu brele) si pot simple sau multiple. Taierile oblice
au loc atunci cand directia taierii face cu directia brelor un unghi oarecare.
Decuparile au loc in cazul cand taietura urmareste un contur rectiliniu sau
curbiliniu trasat pe lemn.
Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se
folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mari.
Manuirea ferastraielor trebuie sa se faca usor, fara intreruperi sau devieri,
Tehnologia meseriei - 63
piesa ind xata sau bine sprijinita. Ferastraul trebuie sa e potrivit inainte
de taiere. In functie de pozitia pe care trebuie sa aiba taietura fata de semn,
exista urmatoarele tipuri de taieturi:
Taieturi pe semn, la care mijlocul semnului coresounde cu mijlocul
taieturii; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele
piese care se separa prin taiere si, in general, la croire.
Taieturi pe langa semn, cand taietura se face paralel cu semnul, care
ramane pe piesa la o mica distanta; se folosesc in cazul in care piesa
va rindeluita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicata de semn.
Taieturi pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturii
corespunde cu mijlocul semnului; se folosesc la executarea imbinarilor.
Taierea cu ferastraul incordat se foloseste in cazul retezarii scandurilor
(g. 95).
Acestea se aseaza pe latime pe un suport, iar portiunea care se inlatura prin
taiere va libera. Lama ferastraului se
sprijina pe muchia din partea opusa
dulgherului, cu varfurile dintilor
indreptate inainte. Mentinerea pozitiei
lamei fata de semn se poate face cu
o bucatica de lemn (se asigura astfel
protectie sporita) sau prin sprijinirea
partilor nedintate ale lamei de varful
degetului mare de la mana care apasa
piesa. Dupa ce lama ferastraului a
patruns putin in adancime, taierea se Fig. 95 Retezarea cu ferastraul incordat
continua folosind intreaga lungime a
lamei, prin miscari de du-te-vino. Lama va patrunde atat in adancime, cat
si pe latime. Miscarile se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfarsit,
iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se aschia muchia care a ramas
netaiata.
In cazul spintecarilor, piesa poate asezata vertical (g. 96) sau orizontal
64 - Tehnologia meseriei
si este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. Inaltimea de
xare va in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). In
cazul spintecarii orizontale (g. 96), piesa se aseaza pe un suport astfel incat
portiunea care se inlatura sa e dincolo de marginea lui.
In cazul taieturilor pe langa semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie
astfel xata incat taietura sa e pe partea dreapta a semnului, pentru a putea
urmari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputul taierii, ferastraul se
tine cu mana dreapta de maner si se trage in sus pe semn, pana rezulta o
crestatura. Apoi se apuca cu cealalta mana capatul bratului ferastraului si, cu
miscari in jos, insotite de o impingere usoara a dintilor asupra lemnului, se
executa taierea. In momentul intepenirii lamei se introduce o pana in taietura,
ca sa nu mai stranga.
Taierea cu ferastraul cu cu maner se face in mod asemanator. Pentru taierile
inclinate (la diferite unghiuri) se poate folosi cutia de ghidare (g. 98).
Taierea cu ferastraul „coada de soarece“. In cazul decuparilor se executa
mai inainte o gaura in piesa, in care se
introduce varful lamelei.
Taierea cu ferastraul de taiat furnir. Se
executa prin deplasarea acestuia pe langa
cantul unei rigle, unealta mentinandu-se
permanent in contact cu ea, pentru a se
mentine o taiere dreapta.
A.3. Rindeluirea
Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor:
marimea denivelarii pieselor, gradul de
nete( rugozitate) ce trebuie obtinut,
posibilitatea de manuire corecta si comoda a
rindelei in timpul prelucrarii.
Ordinea operatiilor de rindeluire este ur-
matoarea: netezirea suprafetelor – se executa
cu rindeaua cioplitor; curatirea fetelor
(faltuire) – se executa cu rindeaua faltuitor;
nisarea suprafetei – se executa cu rindeaua Fig. 98 FManuirea rindelei
Tehnologia meseriei - 65
de cutit dublu. Aceste operatii pot executate si cu gealaul (rindeaua cu cutit
simplu sau dublu), daca piesele sunt de dimensiuni mari.
Inaintea executarii rindeluirii este obligatorie vericarea curatarii
suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau alte impuritati
se inlatura cu o perie aspra pentru a nu stirbi cutitele). Se verica cutitul
rindelei, daca este bine montat, ascutit si daca are taisul putin iesit fata de
talpa rindelei. Cand taisul iese prea mult in afara se produc adancituri in
piesa. Cu cat netezirea trebuie sa e mai na, cu atat taisul va iesi mai putin
in afara talpii.
Se recomanda executarea rindeluirii in sensul brelor. Piesa se xeaza pe
bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelei se face in felul urmator
(g. 99): se prinde manerul rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se
pune in imediata apropiere a cutitului, rindeaua sprijinindu-se cu talpa de
piesa; rindeaua astfel prinsa se impinge inainte si paralel cu muchia piesei,
apasandu-se de maner atunci cand rindeaua inca e situata la capatul din spate
(in dreapta).
In acest moment, rindeaua este sprijinita de piesa doar cu partea din
fata (unde se si exercita apasarea).
Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine
cu toata, se apasa la fel pe ambele
capete ale acesteia: in momentul in
care rindeaua a ajuns la capatul opus al
piesei (stanga) se apasa numai calcaiul
ei, talpa tinandu-se de piesa doar cu
calcaiul; se retrage apoi rindeaua
spre capatul din dreapta, inclinand-o
pe una din muchii (prevenind astfel
Fig. 100 Manuirea gealaului:
uzarea inutila a cutitului) pentru a a) la inceputul cursei; b) la sfarsirul cursei;
efectua o noua cursa; se procedeaza c) controlul netezirii suprafetei cu muchia
la fel, repetand operatiile descrise rindelei
mai sus, pana la obtinerea netezirii
corespunzatoare tip rindea care se foloseste.
Rindeaua lunga (g. 100: gealaul) se manuieste in mod asemanator,
cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde, de data aceasta, partea de jos a
corpului. In timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii cu rigla sau cu
limba echerului.
In cazul manuirii rindelelor de prolat si faltuit, rindeaua se apasa usor atat
in jos cat si in lateral pentru a putea pastra permanent contactul cu marginea
de ghidare. Numai asa prolul sau faltul vor paralele cu marginea piesei
prelucrate.
66 - Tehnologia meseriei
A.4. Razuirea
Scopul razuirii este nivelarea si
netezirea suprafetei pe o portiune din
suprafata de prelucrat (g. 101). In acest
caz, lama razuitorului se va sprijini oblic
pe piesa si acesta se va prinde de capete
cu ambele maini. Cu degetele se va apasa
usor mijlocul lamei, deformand-o putin.
Fig. 101 Razuirea locala a suprafetelor
Razuitorul se va deplasa schimbandu-
si pozitia la ecare cursa, pentru ca toate ondulatiile piesei sa e nivelate.
Razuirea se poate executa si pentru netezire si nivelare pe toata suprafata
piesei. In acest caz, razuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri.
Se razuiesc numai speciile de esente tari.
A.5. Daltuirea
Inainte de daltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltuirea
se incepe pe semnul marcat transversal fata de bre si apoi se continua pe
semnul din lungul brelor, evitandu-se astfel craparea lemnului. Daltuirea
se foloseste des pentru executarea scobiturilor, pentru imbinari sau pentru
locasurile accesoriilor.
Modul de lucru este urmatorul (g. 102):
Tehnologia meseriei - 67
x Aschia obtinuta astfel se indeparteaza prin inclinarea daltii spre spate,
dupa ce a fost putin retrasa, pentru a nu se taia marginea scobiturii;
x Se executa apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, alternand
cu taieturi oblice, pana cand se obtine adancimea necesara si pana
ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza celalalt capat al
scobiturii (g. 102, c);
x Se executa apoi numai taieturi oblice, pana cand directia taieturii se
apropie de perpendiculara pe fata (g. 102, c);
x Se schimba pozitia daltii, asezand-o cu taisul oblic spre interiorul
scobiturii si se executa taieturi pana cand ultima este si perpendiculara
pe fata (verticala);
x Aschiile din interior se scot prin miscarea unei dalti mai inguste
(inainte si inapoi), in interiorul scobiturii, fara insa a se atinge
marginile acesteia.
Daca scobitura este patrunsa pe intreaga grosime a piesei (g. 102, d),
trasarea semnelor se face pe ambele parti ale piesei. Daltuirea se face pe o
parte a piesei, pana la jumatatea grosimii, apoi piesa se intoarce si se executa
daltuirea si pe cealalta jumatate a grosimii.
Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata, pentru a nu se aschia
lemnul si a nu se rupe dalta. Mana nu se tine in fata taisului (in caz contrar, se
pot produce raniri).
In cazul fasonarii pieselor cu dalti se pot obtine: tesituri sau rotunjiri ale
muchiilor, daltuirea suprefetelor curbe, sculturi de diferite forme. Aceasta
operatie se face dupa urmatoarele reguli:
x Se executa taierea de intrerupere a brelor din loc in loc, e prin
crestari cu dalta, e cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor;
x Se evita taierea contra brelor, pozitionandu-se taisul e in jos, e in
sus, in functie de forma piesei.
Pentru daltuire, piesele mici se xeaza pe bancul de lucru, iar cele mari se
xeaza prin asezarea dulgherului peste ele.
Aceasta operatie este folosita mai des in tamplarie, dar sunt multe cazuri
cand se foloseste si in dulgherie.
A.6. Gaurirea;
Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie sa se traseze mai intai centrul
gaurii, in care se va aseza varful burghiului. Trasarea se face pe ecare piesa
care trebuie gaurita, in cazul in care piesele subtiri sunt gaurite in pachet,
trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gaurire, piesele se asaza
in pozitia cea mai convenabila si fara sa se poata deplasa.
Pentru gaurirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului
trebuie sa e perfect verticala. Daca acesta se inclina putin, gaura burghiului
va stramba, iar burghiul se poate rupe.
68 - Tehnologia meseriei
Pentru gaurirea inclinata, pe suprafata piesei se formeaza mai intai un
prag perpendicular pe directia de gaurire (e cu dalta, e prin increstarea cu
ferastraul), pentru ca vaful burghiului sa nu alunece pe piesa.
Pentru executarea gaurilor adanci in piesele groase, burghiul trebuie scos
din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a curatat de aschii,
evitand astfel “inecarea” burghiului in piesa.
Pentru executarea gaurilor strapunse, in cazul folosirii burghiului melc,
gaurirea se face de pe o singura parte. in cazul folosirii burghielor elicoidale,
gaurirea se face de pe ambele parti, evitandu-se astfel aschierea pieselor in
partea opusa gauririi. In cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se
roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urmand pastrarea
directiei corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija burghiului din cauza
balansarii coarbei, se recomanda sprijinirea mainii care cuprinde manerul (cu
fruntea, pieptul sau barba), in functie de inaltimea de xare a piesei care se
gaureste.
A.7. Pilirea:
Raspelele si pilele se pot manui cu ambele maini, cand piesele sunt xate,
sau cu o mana, cand piesele nu sunt xate, cu cealalta sprijinindu-se piesa. in
timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor si se
vor apasa numai cand sunt impinse.
Tehnologia meseriei - 69
• dimensiunile cuielor si distantele la care se bat vor precizate in
proiect, pentru constructii importante;
• in cazul cuielor batute la capatul lemnului, pentru a se preintampina
smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat
spre interior (Fig. 103);
• capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nivelul
suprafetelor pieselor de lemn in care se bat, pentru a nu ramane in
afara acesteia cand lemnul se va usca;
• in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa, vor batute cu
ciocanul (tinut oblic) in lungul brelor.
Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata
lemnului, in cazul in care acesta va reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se
poate aseza o bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci
numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin
baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu
dispozitivul de scos cuie).
70 - Tehnologia meseriei
retezare nala; operatii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire si
scobire; operatii de slefuire.
In cazul in care, dupa executarea operatiilor de croire mentionate, se mai
fac si alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este
necesar ca dimensiunile de croire sa e prevazute cu adaosuri de prelucrare,
pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa sa ajunga la dimensiunile
nale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimenteaza cu 3-10%
(in functue de umiditate).
Mainile xe se folosesc pentru prelucrarea lemnului în atelier. Este
important ca muncitorii care lucreaz cu aceste maini s cunoasc bine
caracteristicile tehnice ale mainilor respective, operaiile care se pot executa,
reglarea corect a mainilor pentru a obine dimensiunile cerute la piesele
prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi i caracteristicile lor, modul de
întreinere i exploatare.
Mainile folosite la prelucrarea lemnului se folosesc la operaii de
retezare, spintecare, rindeluire, tierea diferitelor prole, guriri, decupri,
lefuiri etc.
Tierea cu ferstrul circular portativ (Fig. 104) se face astfel: se începe
tierea numai dupa 2-3 minute de mers în gol, pentru ca rotirea discului s
ajung la turaia normal. Ferstrul se mic înainte pe linia trasat, fr
smucituri i fr ca dulgherul s apese pe ferstru sau s-i foreze înaintarea,
deoarece discul se poate înepeni, iar motorul se poate supraînclzi. În cazul
în care s-a produs înepenirea discului în piesa de lemn, ferstrul circular
trebuie tras afar. Se ateapt revenirea la turaia normal i apoi se continu
tierea. In Fig. 104 sunt prezentate operaiile care se pot executa cu ferstrul
circular portativ.
La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vârful
burghiului se xeaz deasupra locului însemnat pentru gurlre, se pune ii
funciune i se apas uor în lemn. Se veric directia de gurire în timpul
lucrului. Dac gaura este adânc, burghiul se poate scoate afar din când
pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, în momentul
apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului
pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus.
La gurirea cu burghiul electric portativ se procedeaz astfel: vârful
burghiului se xeaz deasupra locului însemnat pentru gurire, se pune in
funciune i se apas uor în lemn. Se veric dlrectia de gurire în timpul
lucrului. Dac gaura este adânc, burghiul se poate scoate afar din când
pentru inlaturarea talaului. Dac gurile sunt strpunse, în momentul
apropierii burghiului de fundul gurii, se reduce viteza de rotaie a burghiului
pentru a se evita achierea lemnului pe partea opus.
La rindeluirea cu rindeaua electric portativ se procedeaz astfel:
maina este pus s funioneze în gol câteva minute, în pozitie rsturnat,
Tehnologia meseriei - 71
pân se atinge turaia normal. Din acest moment dulgherul poate începe
lucrul micând rindeaua inainte pe direcia brelor, cu micri uoare i fr
smucituri i apsri, pentru a nu toci cuitul i a nu supraînclzi motorul.
Se repet cursele de înaintare pe pies, paralel cu brele, pân se atinge
netezimea corespunztoare a suprafeelor.
72 - Tehnologia meseriei
Innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau
latime mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzator din
punct de vedere a rezistentei. Innnadirile pot de doua feluri:
x Innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se imbina in
lungime capat la capat, prin diferite metode de asamblare pentru a se
asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie.
x Innadiri in latime, cand piesele de lemn se imbina pe canturi paralel
una fata de alta, pentru a se obtine latimile necesare elementelor de
constructie.
Solidarizarile se folosesc pentru intarirea peselor din lemn (obtinandu-
se sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) si sunt necesare
pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitarile sunt
foarte mari. In acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa se
suprapun.
Nodurile (sau intaririle) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin
legaturile dinte piese. Ele pot de mai multe feluri:
x Colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intalnirii (pot forma
un unghi de 90° sau un unghi oarecare)
x Ramicatii, cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul
imbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri
x Incrucisari, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri.
Imbinari prin piese de legatura se fac cu ajutorul pieselor din lemn sau
metal care sunt sub forma de tije, pene, inele, lamele, eclise, etc. prin ele se
transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasarea
intre elementele de lemn imbinate.
Imbinarile prin incleiere se fac cu adezivi rezistenti la apa si solicitari.
Dupa locul de executare, imbinarile pot exeutate in ateliere pe santiere. Ele
pot executate in varianta demontabila sau in varianta nedemontabila (xa).
In cazul executarii imbinarilor din lemn, se vor respecta urmatoarele
conditii:
x Slabirea sectiunii prin chertare (taiere), baterea cuielor, xarea
suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa e minima, pentru a se
asigura rezistenta necesara;
x Imbinarea trebuie sa e usor de executat si de intretinut
x Imbinarile vor astfel executate (mai ales in cazul solidarizarii) incat
sa se evite efectele defavorabile ale umarii si contragerii lemnului
(atentie la orientarea brelor!);
x Este important ca imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului,
sa nu permita stagnarea apei si sa nu impiedice aerisirea); in locurile
expuse umezelii, se prevad gauri pentru scurgerea apei, care permit
aerisirea si uscarea naturala a pieselor imbinate;
Tehnologia meseriei - 73
x Trebuie sa se mentina in nod axalitatea eforturilor din bare (iar contrar,
apar forfecari);
x Se vor folosi numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea
aceluiasi efort;
x Suprafetele de contact imbinate trebuie sa e netede;
x Innadirea pieselor verticale nu va depasi o treime din lungimea totala
a piesei, executandu-se la partea superioara a acesteia;
x Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa e executata in
apropierea unui reazem;
x Elementele de strangere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile
si accesibile, pentru a putea revizuite periodic, evitandu-se slabirea
imbinarilor ca urmare a contractiilor lemnului;
x Lemnul nu trebuie sa aiba umiditate prea mare la montarea in
constructie, deoarece prin uscare se contrage si scade rezistenta
imbinarilor.
C.2.1. Innadiri
Innadirea pieselor in latime sau lungime se poate face prin chertari, prin
piese de legatura sau prin incleiere.
74 - Tehnologia meseriei
Fig. 107 Innadiri in
lungime la jumatatea
lemnului, la piesele
orizontale din lemn
ecarisat:
a) dreapta
b) cu varf
Fig. 108 Innadirea la jumatatea Fig. 109 Innadirea cu Fig. 110 Innadirea cu taietura
lemnului, la piesele verticale din taietura oblica, cu prag oblica, cu dinte
lemn rotund: a) cu capete drepte;
b) cu capete oblice
Tehnologia meseriei - 75
oblic cu prag, care se folosete la tlpile i contraele fermelor pereilor
din lemn etc.
Indirea în cep i scobitur.
Aceasta se folosete mult la piesele verticale. Se întrebuineaz
urmtoarele tipuri de cepuri (Fig. 111): cep simplu drept; cep simplu înclinat;
cep dublu drept; cep multiplu drept; cep simplu drept, cu umeri prolai;
cep simplu drept cu canturi rotunjite; cep simplu drept aplicat; cep simplu
cilindric, care poate aplicat i propriu; cep cilindric aplicat; cep drept ptrat;
cep “coad de rândunic”. Pentru lemnul rotund, înndirea din Fig. 112 este
cea mai rspândit.
Adâncimea scobiturii trebuie s e cu 1,5-1 cm mai mare decât înlimea
cepului, pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului pentru a
permite tasarea pieselor în urma uscrii lemnului.
Fig. 116 Innadirea prin Fig. 117 Innadirea cu taietura Fig. 118 Innadirea cu falt
suprapunere: curba, intarita cu chingi
a) cu clapa; b) cu pandremea (la lemn rotund)
Fig. 120
Innadirea cu
pene tesite
Fig. 119 Innadirea cu lamba trapezoidala
(“coada de randunica”) si uluc
Tehnologia meseriei - 77
Inndiri cu pene. Penele pot confecionate din lemn tare (stejar, fag,
pin) sau din metal (font, oel, metale uoare).
a). Pene din lemn. Acestea vor tiate
perpendicular pe bre i pot avea forme teite
(Fig. 121), cilindrice sau prismatice drepte
(Fig. 122). Penele teite sunt reglabile, iar
înclinarea feei teite este de 1/6-1/10. La
montare, ele vor mai lungi cu 2-3 cm decât
piesele care se îmbin. Aceste pene permit o
bun strângere a îmbinrii. Penele prismatice
drepte pot montate longitudinal. Penele Fig. 121 Innadirea cu pene cilindrice
cilindrice se monteaz numai transversal.
Prescripii pentru îmbinrile cu pene din lemn:
x se pot realiza cu sau fr interspaii între piesele componente;
x se folosesc la înndirile în prelungire solicitate alternativ la întindere
i compresiune;
x adâncimea chertrii pentru pene va la lemnul ecarisat de cel puin 2
cm, i egal cu maximum 1/5 din grosimea piesei în care se xeaz,
iar la lemnul rotund va avea adâncimea minim de 3 cm i egal cu cel
mult 1/4 din grosime:
x pana i locaul ei vor avea colurile rotunjite, pentru a se evita surarea
pieselor îmbinate;
x unde exist ocuri, vârful penei va prevzut cu gaur pentru splint
(cui de siguran).
Fig. 122 Innadirea in lungime cu pene prismatice si tesite: a) cap la cap cu eclise ingropate
(la lemn rotund); b) cu taietura oblica si eclise aplicate; c dreapta cu parg si pene tesite
78 - Tehnologia meseriei
Imbinrile cu pene din lemn se folosesc la:
x prelungiriie cap la cap. În acest caz, consolidarea realizandu-se cu
eclis îngropat, xat cu pene prismatice drepte i întrit cu buloane
(Fig.122, a)
x prelungirile cu tietur oblic (Fig. 122, b), unde consolidarea are loc
cu eclise aplicate xate cu buloane;
x prelungirile cu prag (Fig. 122, c), unde pragurile pot drepte sau
oblice. În acest caz, se folosesc dou pene teite, cu grosimea egala cu
înlimea.
Penele metalice se folosesc uneori la înndi prelungire i, în special, la
executarea nodurilor grinzilor cu zbrele.
In Fig. 123 este prezentat un tip de înndire în lungime cu inele. în cazul
în care se folosesc pene cu dini i gheare metalice (Fig. 124). Acestea se
introduc forat, cu dispozitive speciale, adecvate ecrui tip de pan.
Condiiile de utilizare a penelor metalice sunt urmtoarele:
Tehnologia meseriei - 79
Fig. 124 Tipuri de pene metalice
Inndiri cu tije. Tijele sunt piese metalice, din lemn tare (stejar), mase
plastice, care se introduc în elementele care se îmbin. Se folosesc urmtoarele
tipuri de tije cilindrice: cuie, uruburi etc. In afar de tijele cilindrice, se
folosesc la înndiri i tije lamelare, care pot sub form de plcue din lemn
80 - Tehnologia meseriei
x îmbinri la care tijele se introduc prin batere direct (dornuri i tifturi
cu diametre mai mici de 5 mm; cuie cu diametre mai mici de 6 mm);
x îmbinri la care tijele se introduc prin înurubare (uruburi cu diametre
mai mici de 4 mm).
Dupa modul de solicitare, îmbinrile cu tije cilindrice pot simetrice sau
asimetrice (Fig. 125).
Condiiile de utilizare a tijelor sunt prezentate în cele ce urmeaz.
uruburile, buloanele, dornurile i tifturile se amplaseaz pe un numr
par de rânduri, pentru a se evita aezarea unui rând de tije în zona central
a inimii lemnului (care are rezistena sczut); nu se recomand aezarea în
zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un numr de rânduri atât par, cât i impar,
drept, în zig- zag i pe diagonal (Fig. 126).
La îmbinrile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru
economie, o parte din tijele cilindrice folosite, pot dornuri sau de alt tip,
îns cel puin 25% vor buloane.
De regul, nu se folosesc mai puin de 2 buloane la o îmbinare, iar diametrul
bulonului se alege de obicei între 1/4 i 1/30 din grosimea pachetului care se
strânge.
In cazul folosirii dornurilor, tifturilor i buloanelor la prelungiri, înndirea
se face cu piese ajuttoare numite fururi (din lemn sau metal), aezate între
piesele care se îmbin (g. 127). în cazul îmbinrilor scândurilor i dulapilor,
grosimea fururilor va egal cu cea a pieselor îmbinate iar la înndirea
grinzilor cu seciune simpl se recomand ca grosimea fururii s e egal cu
cel puin 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai puin de 4 dornuri sau
cuie la o îmbinare.
Nu se admit îmbinri de prelungire la piesele solicitate la întindere
realizate cu ajutorul cuielor. În cazul îmbinrilor cu ajutorul cuielor, pentru
a se respecta distanele prescrise, se recomand utilizarea unor abloane pe
care sunt trasate linii i noduri în care vin btute cuiele
Tehnologiile moderne folosesc tot
mai multe plci metalice perforate
pentru baterea cuielor, ceea ce permite
mecanizarea acestor operaii.
Pentru ca lemnul s nu crape,
distana dintre cuiele de pe un rând va
de 15-25 ori diametrul cuiului, iar
distana de la cui la marginea piesei
va de cel puin 15 ori diametrul
cuiului, în lungul brelor, sau de 4
Fig. 127 Baterea cuielor in adancimea
ori diametrul cuiului, transversal fa pieselor: a si b) exterioare pe ambele fete; c)
de bre (Fig. 127). Distana minim exterioare pe o fata si ascunse pe cealalta
Tehnologia meseriei - 81
dintre rândurile de cuie va egal cu de 4 ori diametrul cuiului, la rândurile
longitudinale, reprezentând de 3 ori diametrul cuiului, la rândurile oblice sau
în zig-zag. Pentru a se evita crparea lemnului, cuiele consecutive trebuie
s se bat deplasat. înndirile executate cu cuie se realizeaz cu ajutorul
ecliselor sau fumurilor. Posibilitile de ptrundere a cuielor în parchetul de
îmbinat sunt prezentate în Fig. 128.
82 - Tehnologia meseriei
tietur oblic; cu cep i scobitura. La elementele supuse la întindere se pot
folosi urmtoarele înndiri: cap la cap cu tietur cu eclise xate în buloane i
pene; cu tietur oblic cu dinte; cu tietur dreapt cu prag i oblic cu prag
întrit cu pene, inele, dornuri, tifturi, buloane.
Celelalte tipuri de înndiri, cum ar înndirea cap la cap întrit cu
scoabe sau înndirile în lime, sunt numai îmbinri constructive care permit
obinerea mrimilor necesare în lungime sau lime, fr a îmbinri de
rezistent.
C.2.2. Solidarizari
Solidarizarile se obtin prin imbinarile pieselor in grosime sau in grosime
si latime, rezultand piese cu rezistenta sporita, in functie de noua sectiune,
care se folosesc mult pentru elementele de constructii supuse la incovoiere.
Ele se pot obtine prin chertari, piese de legatura sau incleieri.
Tehnologia meseriei - 83
Solidarizari cu lamele (Fig. 133) trebuie consolidate cu alte piese.
84 - Tehnologia meseriei
Lamelele pot din placute de otel cu sau fara dinti; daca au dinti,
placutele se monteaza in locasuri chertate in prealalbil, iar daca nu
au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mult la
executarea grinzilor compuse).
86 - Tehnologia meseriei
Aceste imbinari se folosesc mult la pereti
confectionati din lemn ecarisat;
Cu taietura curba (Fig.137), care se folo-
seste la peretii confectionati din barne;
distanta de la margine la chertare va
egala cu jumatate din diametrul barnei;
In “coada de randunica” pe jumatate
(Fig.138), care se aseamana cu coltul
la jumatatea lemnului, cu deosebirea ca
fetele care merg in grosimea chertarii
Fig. 136 Colt la treimea lemnului
sunt oblice, tesirea ind egala cu 1/4 - 1/5 din latimea piesei; aceasta
imbinare se poate folosi si la lemnul rotund, tesirea facandu-se pe
cel putin jumatate din diametrul piesei si lasandu-se pentru coada de
randunica o portiune egala cu diametrul piesei, iar daca se foloseste la
peretii din lemn rotund, se prevede, in plus, un parg sau un cep ascuns
pentru sporirea rezistentei;
Cu cep la ambele piese (Fig.139), acesta folosindu-se la lemnul
ecarisat;
Cu cep si scobitura (Fig.140), la care cepurile pot ascunse,
semiascunse, strapunse;
Fig. 140 Colt cu cep
si scobituri:
a) la 90º, cu cep drept
cu prag
b) ascuns
c) la 45º cu cep drept
deschis
d) la 90º cu cpe drept
Fig. 139 Colt cu cep la deschis
ambele piese
88 - Tehnologia meseriei
scobite. Colturile cu prag simplu pot ingropate partial sau total. De regula,
colturile cu prag se prind cu buloane avand diametrul egal cu aproximativ
1/25 din lungimea lor, dar de cel putin 12 mm. Cand unghiul dintre doua
piese este mai mic decat 30º, buloanele se xeaza perpendicular pe axa
piesei, introduse in scobitura. Cand unghiul dintre cele doua piese este mai
mare decat 30º, buloanele sunt perpendiculare pe tesitura pragului. In ambele
situatii, bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii,
bulonul trece aproximativ prin mijlocul tesiturii. In ambele situatii, prinderea
se face cu scoabe sau zbanturi asezate pe linia de contact a celor doua piese,
la o adancitura egala cu 1/3 din grosimea piesei scobite.
Nerespectarea distantelor prescrise sau dimensionarea si montarea
incorect a buloanelor au ca efect forfecarea contrapragului sau indoirea
bulonului.
In Fig. 145 sunt prezentate cateva exemple de colturi in unghiuri ascutit
cu prag simplu, gresit executate.
Imbinarea cu prag dublu se realizeaza la lemnul rotund ca Fig. 146.
Aceasta imbinare se aplica in cazul in care unghiul dintre piese este prea mic
sau grosimile piesei imbinate sunt aproapa egale. Conditiile de realizare a
imbinarii sunt urmatoarele:
Fig. 145 Colturi in unghi ascutit, cu prag Fig. 146 Colturi in unghi ascutit, cu prag
simplu, gresit executate: a) cu taietura dublu, la lemn rotund: 1) talpa superioara,
perpendiculara pe piesa scobita, b) cu taietura 2) talpa inferioara, 3) subgrinda, 4) cosoroaba.
dupa bisectoarea unghiului obtuz al piesei, 5) hirdroizolatie, 6) cuie,
c) cu tesitura paralela cu fata piesei scobite, 7) buloane solidarizate
d) cu prag de fund
Cele doua praguri trebuie sa se intalneasca pe linia axei piesei
introduse in scobitura;
Al doilea prag trebuie sa e mai adanc decat primul cu cel putin 2 cm,
insa adancimea totala a lui trebuie sa e egala cu minimum 1/3 din
grosimea piesei scobita.
La colturile la care ambele praguri au aceeasi adancime sau la care
pragurile nu se intalnesc pe axa piesei introduse in scobitura, nu se recomanda
acest tip de imbinare.
Tehnologia meseriei - 89
Ramicatii (intalniri la mijloc). Aceste noduri sunt de mai multe tipuri,
prezentate in continuare.
Ramicatia realizata prin alaturare (Fig.144) se foloseste pentru lemn
ecarisat. La ramicatia de la capatul stalpului (de exemplu, la acoperisuri)
se foloseste o subgrinda pentru rezemarea grinzii pe o suprafata mai mare.
Pentru o rezistenta mai mare se folosesc si contrase, care se pot imbina cu
stalpul e cu cep si scobitura, e cu prag.
Ramicatia cu tesitura (Fig.147) se poate folosi la imbinarea contraselor
cu stalpii peretilor sau cu popii sarpantelor. Tesitura poate perpendiculara
pe axa piesei introduse in scobitura, daca unghiul dintre piese este mai mare
decat 75º, oblica fata de axa, daca unghiul dintre piese este mai mic decat
75º, sau tripla (cu trei suprafete). Piesele imbinate se taie dupa bisectoarea
unghiurilor formate de axele lor. Ramicatia se poate consolida cu eclise
xate in buloane.
90 - Tehnologia meseriei
Fig. 151 Ramificatie cu cep si scobitura, Fig. 152 Ramificatii la lemn ecarisat:
lemn rotund si lemn ecarisat a) cu taietura la jumatate, b) in cruce
Fig. 157 Incrucisari la jumatatea lemnului, pe o treime a latimii pieselor (la lemnul ecarisat)
Tehnologia meseriei - 93
VII. EXECUTAREA SCARILOR
A. Generalitati
B. Cofrarea scarilor
94 - Tehnologia meseriei
Scarile exterioare pot paralele sau perpendiculare pe peretele exterior
al cladirii (Fig. 163 a si b) sau intr-o casa a scarii independenta, acoperita sau
descoperita (Fig. 163 c).
Asigura atat
crculatia obsinuita
cat si evacuarea in
Se executa in cladiri cu
Principale multe niveluri caz de pericol;
Se recomanda
ca latimea sa nu
depaseasca 2,4 m
Destinatia Latimea l
cladirii a scarii Se executa pe intreaga
inaltime a cladirii sau
numai intre anumite Se executa cu
Secundare niveluri sau pentru latimi minime;
circulatia spre subsoluri
si poduri;
Tehnologia meseriei - 95
Criteriu Observatii,
Clasicare Categorii de
de Domeniu de utilizare caracteristici,
dupa: clasicare clasicare clasicari
Scari principale in Recomandabile
Scari cu trepte pentru circulatia
joase h <=16,5 m cladiri inalte (>P + 3 E) copiilor, batranilor
si in scoli, spitale, etc; sau bolnavilor
Scari principale in
Scari cu trepte cladiri putin inalte Sunt scarile cele
mijlocii, la care (<P + 3E) sau scari mai copmode si de
16,5<h<=17,5 cm secundare in cladiri folosinta curenta
inalte
Inaltimea
treptelor Scarile cu trepte
Scari cu trepte Scari secundare in cu h>19,5 cm se
cladiri joase sau scari admit numai ca
inalte, la care
17,5<h<=22,5 cm de acces in subsoluri si scari de serviciu
poduri sau care deservesc
un singur etaj
Scari cu trepte Scari verticale de
abrupte, cu incendiu sau scari de -
22,5<h<=30 cm acces in spatii tehnice
Scari de utilizare
Scari elicoidale accidentala,desfasurate -
pe inaltimea unui nivel
Balansarea
Forma treptelor se face pe
Latimea b zona de schimbare
in plan a a treptelor
treptelor a sensului de
urcare, unde nu
este posibila
executarea unui
Scari folosite numai podest;
la locuinte individuale Latimea treptelor
sau la cladiri cu numar balansate masurata
redus de niveluri (max. pe linia pasului,
Scari balansate P + 2E) si cu cel mult trebuie sa e egala
trei apartamente la
scara; cu latimea treptei
Nu se admit ca scari drepte;
principale in scoli. Latimea treptelor
balansate la vangul
inferior, trebuie sa
e de minimum
12 cm, iar la
vangul exterior, de
maximum latimea
treptei plus 20 cm
96 - Tehnologia meseriei
Criteriu Observatii,
Clasicare Categorii de
de Domeniu de utilizare caracteristici,
dupa: clasicare clasicare clasicari
Sunt usoare, calde,
estetice;
Au executie
simpla, dar sunt
La constructii combustibile si au
Scari din lemn provizorii, scari consum mare de
interioare la lemn;
apartamente duplex Se foloseste lemnul
de stejar pentru
scari principale si
de rasinoase pentru
scari secundare
Sunt usoare, au
Scari secundare de executie simpla dar
acces la rampe sau duc la un consum
platforme, scari de mare de otel;
incendiu, scari de acces Piesele scarilor
Scari metalice pentru intretinerea metalice se
constructiilor speciale protejeaza
si inalte (bazine, impotriva
rezervoare, cosuri de coroziunii cu
fum, turnuri) vopsele pe baza de
Materiale Materialul miniu de plumb;
de de Se recomanda
constructie constructie folosirea pietrelor
dure, rezistente la
Scari din piatra Scari exterioare la
naturala intrare in cladiri uzura, la actiunea
apei si a agentilor
atmosferici (granit,
gresie, calcar)
Se foloseste
Scari din Scari interioare la caramida dublu
materiale cabane si case de presata, bine arsa
ceramice odihna si fara stirbituri, de
marca minim 100
Sunt
incombustibile, au
capacitate portanta
Scari principale si si rigiditate mare,
Scari din beton secundare la constructii ofera posibilitatea
armat social culturale si de realizarii unor
locuit forme variate;
Este materialul
cu cel mai larg
domeniu de
utilizare
Tehnologia meseriei - 97
C. Alcatuirea scarilor
C.1. Rampa este elementul inclinat al unei scari formate din trepte si
poate avea o forma in plan dreapta sau curba (Fig. 164)
Se recomanda ca rampa sa aiba minimum 3 trepte si maxim 16 trepte.
La cladirile de locuit (P ... P+2E), rampa are 18 trepte
C.2. Treapta este un element orizontal al rampei cu latimea b si inaltimea
h numita contratreapta si reprezinta suprafata verticala a treptei.
Latimea rampei l este egala cu lungimea treptelor.
C.3. Linia pasului este proiectia in plan orizontal a liniei de folosire a
treptelor si este situata la o distanta de 50 ... 60 cm in vangul inferior
C.4. Vangul este marginea libera a unei rampe si se prezinta sub doua
forme:
1. rampa cu doua vanguri
2. rampa cu un singur vang
(rampa rezemata pe peretii
casei scarii).
Grinda de vang este grinda dispusa
in lungul vangului
C.5. Podestele sunt plane orizon- Fig. 165 Tipuri de trepte si contratrepte: a)
tale care se intercaleaza intre rampe scara cu contratrepte; b) scara cu contratrepte
cu scopul odihnirii si a schimbarii verticale; c) scari cu contratrepte cu nas
(ciubuc); d) scari fara contratrepte
directiei de mers. 1) treapta; 2) contratreapta; 3) intrados neted;
Grinda podest este grinda dispusa 4) intrados cutat
pe linia de separatie a rampelor de
podeste.
C.6. Balustrada este elementul vertical asezat spre partea libera a rampei
sau a podestului si este formata din doua parti:
Parapetul care este structura de rezistenta a balustradei;
Mana curenta care este elementul de nisaj pentru sprijin.
98 - Tehnologia meseriei
D. Functiuni si conditii de utilizare
Tabel 3
Latimea libera minima pentru rampe si podeste (m)
Numar de niveluri
Scari principale Alte tipuri de scari
<=2 0,95
3...5 1,05
0,90
6...8 1,20
>=9 1,25
Tabel 4
Numarul de uxuri Latimea libera minima pentru
Observatii
F=N/C rampe si podeste (m)
1 0,80 N – numarul de persoane care
trebuie sa treaca prin calea de
2 1,10 evacuare (considerat pentru etajul
din care provine cel mai mare
3 1,60 numar de uxuri);
C – capacitatea de evacuare a unui
4 2,10 ux exprimata prin numarul total
de persoane (90 in cazul cladirilor
5 1.50 de locuit), care se evacueaza pe
toata durata operatiei de evacuare.
Tabel 5
Gradul de Lungimea maxima (in m) a caii de evacuare,
rezistenta la foc atunci cand evacuarea se poate face:
Observatii
Intr-o singura directie
In doua directii diferite
(coridor infundat)
I si II 50 25 Distantele
III 30 24 in interiorul
apartamentelor
IV 25 23 de locuit nu se
V 20 18 limiteaza
Pentru spatii mici se executa si scari spirala din trepte identice solidarizate
pe un stalp central (Fig. 172).
B. Cofrarea stalpilor
Fig. 185 Tehnologia de montare Fig. 186 Cofraj mixt usor pentru
a cofrajului CsKI: placi si stalpi
a, b, c) faze tehnologice de montaj
Tabel 6
Timpul de decofrare pentru temperatura mediului (zile)
Tipul cimentului
+5°C +10°C +15°C
F25 4 3 2
M30; Hz35; SRA35 3 2 1
Pa35 2 2 1
P40 2 1 1
Fig. 189 Turnarea betonului in stalpi, Fig. 190 Pozitiile succesive ale vibratoarelor
prin ferestre laterale, cu ajutorul de cofraj la vibrarea unui stalp cu sectiune
hobotilor dreptunghiulara: A,B,C,D - fetele stalpului; 1-18)
pozitii succesive ale vibratoarelor
La stalpii executati in doua etape, betonul se toarna pe rand in ecare
stalp, folosind tubul exibil asezat la bena de beton sau palnii de turnare.
Absenta armaturii grinzilor permite introducerea buteliei vibratorului pe la
partea superioara a stalpului. Vibrarea exterioara cu vibratorul de cofraj este
utilizata atunci cand armatura transversala a stalpului impiedica introducerea
buteliei de interior. Calitatea vibrarii se verica prin ciocanirea cofrajului,
pentru a constata umplerea completa cu beton a acestuia.
La betonarea stalpilor trebuie acordata o atentie deosebita inaltimii libere de
cadere a betonului, pentru a nu se produce segregarea (inaltime sub 2,5...3 m).
D.4. Decofrarea stalpilor din beton armat monolit
Decofrarea se face la termene care depind de:
x tipul cimentului utilizat;
x dozajul de ciment;
x temperatura mediului ambiant.
Cofrajele se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum
25 daN/cm2, astfel incat fetele si muchiile stalpului sa nu e deteriorate. La
decofrare, nu se permite folosirea de baroase, rangi, etc, pentru a nu se produce
degradarea elementelor din beton si ale cofrajelor. In general decofrarea se
desfasoara in ordinea inversa cofrarii, evitandu-se aruncarea de la inaltime a
partilor componente. Dupa decofrare, panourile de cofraj se curata de laptele
de ciment intarit, se repara si se ung cu solutie de decofrol. Elementele de
solidarizare de inventar se curata, se ung si se depoziteaza pe categorii.
Tehnologia meseriei - 115
IX. EXECUTAREA GRINZILOR
A. Generalitati
Fig. 191 Detaliul intersectiei cofrajului grinzii cu cel al nervurii: a) sectiune transversala I-I
prin grinda; sectiune transversala II-II prin nervura; 1) panou pentru cofrajul placii; 2) panou
lateral pentru nervura; 3) panou de fund pentru nervura; 4) chinga; 5) panou tipizat; 6-7)
scanduri de solidarizare; 8) proptea; 9) crucea popului; 10) diagonala; 11) cuie; 12) panou
tipizat; 13, 14) scanduri de sustinere a panourilor placii
Betonul armat monolit este din ce in ce mai rar folosit deoarece prezinta
urmatoarele dezavantaje:
x Consum mare de manopera;
x Durata mare de executie;
x Masuri speciale privind precizia de executie;
x Imposibilitatea betonarii pe timp friguros.
Fig. 198 Arce monolite cu tirantul din beton armat: a) cu tirantul din bare cu diametrul
mare care sunt inglobate in beton dupa incarcarea arcului; b) cu tirantul betonat inainte de
deschidere; c) prinderea arcului de stalp
Fig. 199 Arc de beton armat cu schelet de armaturi rigide care sustine cofrajul in timpul
executiei: 1) arc metalic autoportant intre palee; 2) beton turnat in cofraje sustinute;
3) palee de montaj realizata din schela metalica
Se pot utiliza arce sau grinzi cu zabrele din lemn la executarea unor
cofraje speciale pentru placi curbe subtiri din beton armat, pentru bolti etc.
Clasicarea arcelor de lemn:
¾Arce de tip cintru cu doua, trei, patru sau mai multe randuri de lamele;
¾Arc triplu articulat cu sau fara tirant;
¾Arce cu inima plina sua cu zabrele (Fig.200);
¾Arce inalte sau arce pleostite.
C. Receptia interna
11-30
0 +0,10 0 -0,10 -0,20 -0,30 -0,40
0,30 +0,45 +0,30 +0,15 0 -0,15 -0,30
31-100
0 +0,15 0 -0,15 -0,30 -0,45 -0,60
0,40 +0,60 +0,40 +0,20 0 -0,20 -0,40
101-200
0 +0,20 0 -0,20 -0,40 -0,60 -0,80
+0,60 - - 0 -0,30 -0,60
Asamblari
201-800 ±0,30
0 - - -0,60 -0,90 -1,20
+0,90 - - 0 -0,145 -0,90
801-2500 ±0,30
0 - - -0,90 -1,35 -1,80
Abateri limita in clasa II de precizie:
Tabel 13
Cepul
Scobitura
Interval de Abateri in functie de treapta de ajustaj
dimensiuni Abateri
(mm) Aderent Cu frecare Alunecator Liber Larg
limita
(mm) (mm)
+0,20 0,20 0 -0,10 -0,20
1-10 ±0,10
0 0 -0,20 -0,30 -0,40
0,40 0,40 0 -0,20 -0,40
Imbinari
11-30 ±0,20
0 0 -0,40 -0,60 -0,80
0,60 0,60 0 -0,30 -0,60
31-100 ±0,30
0 0 -0,60 -0,90 -1,20
0,80 0,80 0 -0,40 -0,80
101-200 ±0,40
0 0 -0,80 -1,20 -1,60
+1,20 - 0 -0,60 -1,20
Asamblari
201-800 ±0,60
0 - -1,20 -1,80 -2,40
+1,80 - 0 -0,90 -1,20
801-2500 ±0,90
0 - -1,80 -2,70 -3,60
B.2.Parchete
Pardoselile din parchet se monteaz pe o duumea oarba (montata pe
grinzisoare sau xata in asfalt sau alt liant si in panouri din lamele).
Pentru montarea pardoselii din parchet pe duumeaua oarba se folosete
parchet tip PI cu lamba si uluc din stejar,fag sau cer (STAS 228-59 ),sau
parchete din nuc comandate special.
Aezarea parchetelor se face la 45 grade ,sau dupa diferite modele.In
incaperi monumentale se folosete parchetul din stejar amestecat cu parchetul
din nuc dupa anumite modele,creindu-se prin diferite nuane de culoare efecte
estetice deosebite.
Parchetul montat pe duumea oarba btuta pe grinzisoare cere o inaltime
mare de constructie.Parchetul montat intr-o incapere umeda,inchisa,trage
umezeala,se uma la mijloc si se smulge din cuie.Deci incaperile in care se
monteaz parchetul trebuie bine aerisite.iar umplutura de sub parchet trebuie
sa e uscata.
Daca parchetul se uzeaz mai mult pe o anumita poriune din incapere
(de exemplu in dreptul usii),el se va remonta schimbandu-se locul lamelelor
uzate care vor aezate langa perei,sau in alte puncte de circulaie redusa ale
incaperii.
Parchetul folosit pentru a montat in asfalt are o forma speciala,cu lamba.
uluc si coada de rândunica in partea inferioara.Astfel este parchetul din stejar,
fag si cer tip P2 (STAS 228-59). Montarea parchetului se face intr-un strat din
asfalt cald de 15..20 cm. grosime compus din bitum, ler si nisip.
Parchetul montat in asfalt are avantajul unei inaltimi de construcie
mici,reduce consumul de material lemnos, nu prezint goluri in care sa
se încuibeze gândaci si arde mai greu.In schimb cere manopera sporita la
montare, nu este destul de elastic, se repara greu si nu permite splarea cu
benzina.
138 - Tehnologia meseriei
Modul de aezare al lamelelor de parchet in asfalt este identic cu felul in
care se aseaza parchetul pe duumeaua oarba.
Parchetul de lamele montat in panouri este format din panouri din lemn
incleiate in tblii care formeaz baza pe care se incleiaza lamelele de stejar,
paltin, nuc, etc, groase de 7.. 15 cm.
Panourile cu lamele se executa la fabrica si se xeaz pe grindisoare puse
la nivel prin cuie.
B. Usi
Uile se pot executa din lemn masiv,cu tblii din lemn masiv sau tblii din
placaj,din rame acoperite cu placaj simplu sau furniruit si din panele sau placi
celulare din lemn,simple sau furniruite,sau placi aglomerate din lemn.
Uile au doua parti distincte: partea xa de zidrie si partea mobile,denumita
foaia uii sau canat.
Partea xa a uii poate ,dupa modul in care se executa ,toc sau captuseala.
Tocul uii este o rama care se face diferit,dupa cum foaia uii este cu falt sau
fara falt.
Cptueala imbraca toata grosimea peretelui,iar de cptueala se prinde
la nivel cu una din fetele peretelui un toc cu dimensiuni mai reduse in care
Tehnologia meseriei - 141
se imbuca foaia uii.Cptuelile pot simple, dintr-un dulap drcpt, din tblii,
din tblii placate sau din tblii placate si furniruite.La uile pe captuseli.de jur
împrejurul golului, pe ambele parti, se monteaz pervazuri prolate.
Uile pe toc se folosesc de obicei ca usi exterioare,iar cele pe cptueli
ca usi interioare. La montarea uilor pe toc, pragul se ingroapa Ia nivelul
pardoselii.La montarea uilor pe captuseli,captuselile se vor duce pana la
stratul suport al pardoselii,astfel ca pardoseala sa xeze mai bine cptueala.
Uile cu doua canaturi se inchid la mijloc, folosind sipci prinse pe foile
uii numite sipci de lovire (slaglaisten).
Partea mobila a uilor (foaia sau canatul) se face dintr-o rama cu tblii, e
din rama cu geamuri in loc de tblii, e din placa celulara placat pe ambele
parti cu placaj ce poate furniruit, e cu panel.
Canatul in tblii se executa dintr-o rama confecionat din dulapi.
Dulapii verticali se numesc frizuri, iar cei orizontali traverse. Frizurile se
incheie cu traversele prin imbinare cu cep si bucea. Îmbinrile sunt xate
cu clei si consolidate cu cepuri (cuie de lemn). Golurile ramase in interiorul
ramei se umplu cu tblii din scandura plina sau din placaj. Pentru prinderea
tabliilor,frizurile si traversele au in partea interioara a ramei un uluc in care
se imbina tblia fara a se incleia,pentru ca lemnul sa poat lucra.Traversa
orizontala inferioara se face intotdeauna mai inalta, iar in locurile cu
circulaie mare pe aceasta traversa se va monta o tabla pe o inaltime de 40 cm
pe ambele parti pentru protectie, in special la uile batante. In loc de tblii, in
partea superioara a uii se pot monta geamuri.
La uile cu canatul in tablii, captuselile se vor executa de asemenea cu
tblii.
La uile exterioare cu deschidere spre interior se va asigura scurgerea apei
executandu-se pragul tocului cu panta spre exterior, iar la foaie se va adaug
in partea inferioara un prol cu lacrimar.
Dimensiunile pentru uile pivotante sunt stabilite prin STAS 5333-59.
In afara uilor pivotante se mai executa usi batante cu balamale speciale
cu arc.
Uile batante permit deschiderea in ambele sensuri avand balamale cu
arc, batante. Ele se executa fara fait.
Uile glisante se folosesc acolo unde nu exista spaiu pentru deschiderea
foii. Ele se executa ca sa gliseze in afara peretelui. Pentru a asigura o glisare
usoara, se monteaz cate o sina de ghidare in pardoseala si in perete.Pe usa se
monteaz sus si jos rotile care gliseaz pe cele doua sine.
Uile invartitoare (turnante) se compun dintr-un tambur cilindric de
obicei cu perei din geamuri, cu un diametru 1,9 - 2,5 min interiorul cruia
se invartesc trei sau patru foi de usa xate de un ax vertical aat in centrul
tamburului.
Uile pliante se folosesc mai rar. Ele se executa din mai multe foi ce se
pliaz la deschidere prin glisare.
142 - Tehnologia meseriei
Detalii pentru executarea uilor sunt date in SRAS 466-55 pentru usi la
construcii civile,STAS 470-55 pentru usi la cldiri industriale, STAS 465-
55 pentru usi la balcoanele construciilor civile si STAS 4928-55 pentru
glasvanduri.
La amplasarea uilor trebuie sa se aiba in vedere ca o usa deschisa sa
nu loveasc peretii, oprindu-se la 8 cm de perete, sa nu loveasc radiatorul
montat in spatele uii si sa nu loveasc alta usa.
Usile glisante se pot executa ca sa gliseze in afara
peretelui, ramanand aparente la deschidere sau sa gliseze
in interiorul unui perete dublu. Pentru a asigura o glisare
usoara, se monteaza cate o sina de ghidare in pardoseala si
in perete. Pe usa se monteaza sus si jos rotite care gliseaza
pe cele doua sine (Fig. 202).
¾Usile invartitoare (turnante) se compun dintr-
un tambur cilindric (cusca) de obicei cu pereti
din geamuri, cu un diametru de 1,90 ... 2,50 m
in interiorul caruia se invartesc patru sau trei foi
de usa xate de un ax vertical aat in centrul
tamburului. Aceste foi de usa se pot rabata vara
pentru a lasa intrarea libera (Fig. 203). Fig. 202 Sistemul
¾Usile pliante se folosesc mai rar. Ele sunt executate superior de rulare a
din mai multe foi ce se pliaza la deschidere prin unei usi glisante
glisare (Fig. 204).
Dimensiunile usilor la cladiri de locuit sunt date in tabelul 14
Detaliile pentru executarea usilor sunt date prin STAS 466-55 pentru usi
la constructii civile, STAS 470-55 pentru usi la cladiri industriale , STAS
465-55 pentru usi la balcoanele constructiilor civile si STAS 4928-55 pentru
glasvanduri.
Tabel 14
Marimea golului
canaturi
captuseala pana la
Numar de modulat de executie
nivelul pardoselii Observatii
module
Latime Inaltime Latime Inaltime Latime Inaltime*)
7 X 19 700 1900 710 1910 690 1895 1
Se folosesc la subsoluri,
mansarde si dependinte
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu;
2. Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu;
3. Desen tehnic pentru constructii – autori: V. Florea, D. Prundeanu, R.
Mergineanu;
4. Culegere de standarde de desen tehnic – autori: E. Diaconescu, Al.
Constantinescu;
5. Materiale de constructii si instalatii – autori: V. Maciuca, M. Birzescu;
6. Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii – autori: A.
Mihail, R. Al. Popa, E. Gorbanescu, M. Darie, s.a.;
7. Constructii civile, industriale si agrozootehnice – autori: R.
Constantinescu, C. Pavel, M. Voiculescu;
8. Constructii civile – autori: D. Ghiocel, Fl. Dabija, M. Daria, s.a.;
9. Cofraje – autori: M. Plesa, N. Gabreanu, A. Fodor, s.a..
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
Continu
i întrerupere ;
Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
Fig. 1
Fig. 6
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 13
Fig. 15
Fig. 18 Fig. 19
Fig. 20
Fig. 24
Fig. 25
Fig. 26
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
Fig. 31
A.4. Rupturi;
Fig. 32 Fig. 33
A.4.1.Ui i ferestre;
Fig. 34
Fig. 35
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în
perei astfel;
limea golului
înlimea golului
Ua armonic
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului în perei, astfel:
limea golului
înlimea golului
Fig. 36
Fig. 37
B.1. Detaliul
Fig. 40
b)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
a)
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
a) b)
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scar mic
H. Desenarea planurilor
I. Desenarea seciunilor
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
196 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n
0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n
0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic aplicat - 199
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre
0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
200 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
Calculai:
RAPORT, PROCENT
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.
UNITI DE MSUR
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o
m ( O) = m ( OI); AOB AI OI BI
AOB BOC AI OI CI BI OI CI
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 213
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
DREPTE PARALELE
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Unghiuri în cerc
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
GEOMETRIE ÎN SPAIU
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Piramida
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Sfera
Calota sferic
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
8. Cilindrul
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 245
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
246 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 247
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 277
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
3. Normativele de munca
A. lntroducere
B.1. Metrul; confecionat din lemn, plastic sau metal, este utilizat
la msurarea dimensiunilor. Este gradat în milimetri (cu simbol mm) i
centimetri (cu simbol cm).
Deoarece în domeniul construciilor se lucreaz cu tolelante mai mari
decât în alte domenii (domeniul mecanic etc; unitile de msur cel mai des
folosite sunt centimetrul i metrul (simbolizat m).
La terminarea lucrului, petele de murdrie vor terse cu o cârp moale
ce nu va zgâria scala gradat a metrului. Se va pstra în cutii sau pe rafturi
fr a suporta greutatea altor obiecte.
B.3. Panglica de oel; este o panglic din oel divizat în acele dimensiuni
ca ruleta i se folosete la msurarea dimensiunilor mai mari. Are dimensiuni
cuprinse între 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.
B.7. Echerul x este în form de L i este numit colar. Este cel mai
utilizat i poate avea valori de 90° 45° i de 135°(Fig. a).
C.5. Securea sau toporica are coad mai scurt i greutate mai mic
decât toporul, i are aceeai întrebuinare;
C.6. Barda are lama lat i întoars puin într-o parte, are coada scurt i
tiul pe o parte i se folosete la cioplirea lemnului i baterea cuielor;
C.14.1. Ciocanul sau dispozitive speciale pentru btut cuie. Sunt folosite
manual iar dispozitivele au avantajul c au productivitate mai mare.
C.14.2. Cletele pentru scoaterea cuielor sunt executate în mai multe
variante.
La sfâritul zilei, se va spal prin frecare cu o perie de sârm iar resturile
de moloz vor depozitate în locuri special amenajate.
Dispozitiv pentru batut cuie: 1) vergea cu Unelte pentru scos cuie: a) cleste; b) cleste
maner; 2) tub; 3) palnie; 4) cutie pentru cuie patent; c) ranga; d) ranga “picior de capra”
A. lntroducere
Protecia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune condiii pentru
prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Normativele care
reglementeaz msurile de protecia muncii sunt :
¾Constituia României;
¾Codul Muncii;
¾Legea Proteciei Muncii nr. 319/2006;
¾Normele generale de protecia muncii
¾Normele specice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie,
montaj prefabricate i nisaje în construcii;
Msurile de protecia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor
generale i normelor specice de protecia muncii.
B.1.Accidentele de munc
Accidentul de munc reprezint vtmarea violent a organismului
precum i intoxicaia acut profesional care au loc în timpul procesului
de munc sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu i care provoac
incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile, invaliditate sau deces.
Pentru a calicat drept accident de munc, accidentul trebuie s se
produc într-un moment i într-un loc în care activitatea persoanei încadrate
în munc s se încadreze în exercitarea atributelor prevzute în Contractul de
munc.
Persoana accidentat trebuie s execute o sarcin de munc, reprezentând
e obligaia principal, e activiti secundare referitoare la pregtirea
uneltelor, curarea masinilor i a locului de munc.
De asemenea, se consider accidente de munc i accidentele produse în
urmtoarele împrejurri:
¾Accidentul suferit de elevi, studeni sau ucenici în timpul efecturii
practicii profesionale;
¾Accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv în cadrul unor activiti culturale, sportive, în timpul
i din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
¾Accidentul suferit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din
proprie iniiativ pentru prevenirea sau înlturarea unui pericol ce
amenin avutul public sau pentru salvarea de viei omeneti;
¾Accidentul suferit de persoane încadrate în munc în timpul i pe
traseul normal deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers;
¾Accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul
muncii, dac se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa
persoanei zice, ori în alt loc de munc organizat de acestea în timpul
programului de munc.
B.3.4.lnstructajul periodic
Se face întregului personal i are drept scop s aprofundeze normele de
protecia muncii.
306 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu i cu demonstraii
practice.
Instructajul periodic se face de ctre conductorul locului de munca
respectiv.
Intervalul între dou instructaje periodice pentru lucrtori va stabilit
prin instruciuni proprii în funcie de condiiile locului de munc, dar nu va
mai mare de 6 luni.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat i în
urmtoarele cazuri:
¾când un salariat a lipsit peste 30 zile calendaristice din producie;
¾când s-a modicat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele i
sculele;
¾când au aprut modicri a normelor de protecia muncii;
¾la reluarea activitii dup un accident de munc;
¾la executarea unor lucrri speciale.
Instructajul de protecia muncii (introductiv general, la locul de munc i
periodic) se va consemna în mod obligatoriu în a individual de instructaj,
stabilit conform modelului tipizat elaborat ae Ministerul Muncii i Proteciei
i Solidaritii, cu indicarea materialului predat, duratei i datei instruirii.
Fia de instructaj se semneaz de cel instruit, de cel care a efectuat i
vericat instructajul, conrmând astfel c materialul predat a fost însuit.
Fia de instructaj se întocmete pentru personalul permanent, angajat cu
convenii civile sau detaat, pentru lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri i
va pstrat de conductorul procesului de munc, respectiv de cel care are
sarcina efecturii instructajului la locul de munc.
B.6.Alimentaia suplimentar
Trebuie:
¾s e construite robust;
¾s nu genereze ele însele riscuri suplimentare;
¾s nu poat înlturate cu uurin;
¾s nu li se poat anihila cu uurin funcia de protecie;
¾s e situate la o distan adecvat fa de zona periculoas;
¾s nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de
lucru;
¾s permit interveniile necesare pentru montare i / sau înlocuirea
elementelor mobile, precum i lucrrile de întreinere, pe cât posibil,
fr demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace de protecie.
Prile echipamentului tehnic care prezint temperaturi excesive -ridicate
sau sczute - trebuie s e izolate sau îngrdite corespunztor, pentru a
preveni contactul lucrtorilor cu acestea sau, dup caz, chiar apropierea de el.
Echipamentul tehnic trebuie s e adecvat pentru a proteja lucrtorii
contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct sa indirect.
B.9.Echipamente portabile
B.11.Uneltele de percuie
Vor executate din oeluri corespunztoare, în aa fel încât, sub aciunea
eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activ s nu sufere
deformri permanente, suri sau desprinderi de achii.
Vor avea o construcie robust i nu vor prezenta frecri mari sau jocuri
în articulaii. Braele de acionare vor astfel concepute încât la închidere s
rmân un spaiu sucient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor
sau a altor pri ale organismului uman.
Uneltele manuale vor vericate la începutul ecrui schimb. Este
interzis utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezint într-o stare
tehnic corespunztoare.
C.1.2.Instruirea personalului
Instructajul de protecie a muncii se va face pe faze, în conformitate cu
prevederile Normelor generale de protecia muncii.
Intervalul dintre doua instructaje periodice va de 30 de zile calendaristice,
cu excepia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care
intervalul este de 12 luni calendaristice, conform Normelor generale de
protecie a muncii.
Personalul care deine funcii de conducere -ef antier, inginer ef, ef
lot, ef echip- îi însuete cunostinele de protecie a muncii prin studiu
individual, iar vericarea cunotinelor asimilate se va face prin examinare în
comisii i la datele stabilite de conducerea unitii.
1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecie a muncii
la începerea lucrului; excepie face personalul tehnico-administrativ.
2) Instructajul zilnic se va face de ctre conductorul direct al locului
de munc pentru toi lucrtorii din formaia sa, timp de 5-10 minute
i se va consemna în registrul de predare-primire al serviciului sau în
condica de serviciu, dup caz.
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 315
3) Instructajul zilnic va cuprinde msurile de protecie a muncii care
trebuie respectate în desfurarea activitii din ziua respectiv,
luându-se în considerare condiiile concrete ale locului de munc la
momentul dat.
4) Vericarea efecturii i însuirii acestui instructaj se va face de ctre
ei ierarhici, prin sondaj, consemnandu-se într-o not constatrile
fcute i msurile ce se impun.
Toi lucrtorii din activitile de zidrie, montaj, prefabricate i
nisaje în construcii sunt obligai, s utilizeze echipament individual de
protecie adecvat, conform „Normativului cadru de acordare i utilizare
a echipamentului individual de protecie”, emis prin Ordinul 225/95 al
Ministrului Muncii i Solidaritii Sociale.
¾materialele se vor lua din stive începând din partea de sus a acestora;
¾stivele nu trebuie s prezinte pericol de rsturnare;
¾transportarea materialelor se vor face pe umeri, cu dispozitive de
prindere sau mecanizat (nu este permis transportarea materialelor
prin aruncare);
¾cuiele, uruburile, accesoriile de dimensiuni mici, se transport în
geni sau cutii adecvate;
A. Introducere
B. Caracteristicile incendiului
B. Triajul rniilor
B.1. Prima urgen - rnii cu hemoragii interne (abdominale, toracice),
hemoragii mari externe (cap, gât, bra, coaps), rni penetrante toraco-
abdominale, plgi craniene profunde, arsuri întinse, soc grav, fracturi mari
(deschise sau inchise).
B.2. Urgena a doua - rnii cu hemoragii arteriale care pot oprite
prin aplicarea garoului, membre zdrobite, fracturi de mai mare importan
(deschise sau închise), plgi profunde, plgi
B.3. Urgena a treia - ceilali rnii cu fracturi închise superciale,
contuzii puin importante.
Prin ran sau plag se înelege o leziune a pielii
însoit sau nu de o atingere a esuturilor profunde
(muchi, oase, organe, artere, nervi etc.).
Primul ajutor în rni const în curirea rnii care
se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct
cu mana, dezinfectat cu alcool, îndeprtând din ran
334 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
resturile mai însemnate de imbrcminte, achii de lemn, moloz etc. fr a
mobiliza cheagurile de sânge care opresc provizoriu hemoragia în ran.
Se mai poate folosi apa bine art în prealabil.
Dezinfecia rnii propriu-zise se face cu ap oxigenat, solutie rivanol etc
iar la zona din jur, cu tinctura de iod, alcool etc.
Dup curirea rnii, se execut dezinfecia cu tinctura de iod sau cu ap
oxigenat, când plaga sângereaz abundent. Pansarea rnii const din:
¾aplicarea compreselor sterile;
¾aplicarea unui strat de vat;
¾infarea (bandajarea) rnii.
Nu se atinge cu mâna faa compreselor care se aeaz pe rana pentru a
se evita infecia. Putem folosi fei de tifon sau materiale improvizate, ca
tergare, basmale, cearafuri din care se rup fâii. Aceste materiale trebuie s
e splate i dezinfectate prin clcare cu erul încins.
C. lnfarea rnilor capului
Exist mai multe tehnici de înfare a capului i anume:
C.1. Infarea în form de cruce. Dup câteva ture de xare pe frunte
i ceaf, faa se trece sub brbie. De aici este dus vertical peste cretetul
capului, apoi, sub brbie spre a dus din nou orizontal de sub brbie la ceaf
i apoi pe frunte;
C.2. Infarea în form de nod. Se folosete în
rnile la frunte cu hemoragii. Se ia o fa care se
aplic cu mijlocul pe una din tample. Capetele sunt
trecute pe tâmpla opus, unde se încrucieaz sub
form de nod. De aici unul din capete trece peste
cretet, celalalt - pe sub brbie i se încrucieaz,
de unde sunt duse iar spre tâmpla opus. Se termin
printr-o circular pe frunte i pe ceaf.
C.3. Infarea unui ochi. Se începe cu câteva circulare peste frunte i
ceaf, apoi faa este trecut peste ureche i de acolo, oblic în sus, peste ochiul
bolnav. Se face o noua tur peste frunte i ceaf, repetând-se toate micrile
de câteva ori. Se termin printr-o circular pe frunte i pe ceaf. Pentru nas
se folosete o fa în form de pratie; o fa lung de un metru, bifurcat
la capete. Mijlocul pratiei se aplic peste pansamentul care acoper rana.
Ramurile de jos ale feii se trec deasupra urechilor i se leag pe cretetul
capului; ramurile de sus se încrucieaz pe cele de jos, se trec pe sub ureche i
se leag la ceaf.
Pentru brbie, mijlocul pratiei se xeaz de barbie. Ramurile de jos se
ridic prin faa urechilor legându-se pe cretetul capului; ramurile de sus
se trec pe ceaf i de acolo, dup ce se încrucieaz sunt pe frunte unde se
înnoad.
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 335
D. lnfaarea trunchiului
D.1. Pentru torace, înfarea se începe
prin o serie de ture, de jos în sus, meninute în
aceast poziie prin una sau doua treceri peste
unul din umeri.
D.2. Pentru abdomen, se fac circulare, se
trece apoi faa oblic peste coaps, se xeaz
prin câteva ture i se readuce pe abdomen unde, dup câteva ture se înnoad.
D.3. Pentru perineu, anus, organe genitale, se întrebuineaz faa în
forma de T. Ea se compune din dou pri: prima, lung, care înconjoar
circular abdomenul, iar a doua care încalec în spate prima circular de pe
abdomen i care va trece printre picioare în sus pe faa abdomenului, unde
ecare cap al feii se leag pe circulara abdominala.
E. lnfarea membrelor
Infarea în form de 8, se folosete pentru meninerea unor pansamente
la mân, talp, cot i genunchi.
E.1. La mân, se începe cu dou-trei ture pe
mân, apoi faa este trecut pe antebra, unde se
fac înc doua-trei ture, dup care se reîntoarce
pe man, încruciând prima micare în spiral.
Se termin printr-o circular pe mân.
E.2. La cot, membrul superior este îndoit,
în unghi drept. Bandajul începe pe antebra cu
câteva ture, revine la antebra i se termin prin
câteva circulare pe cot.
E.3. La genunchi, este bine ca bandajul s
se aplice pe genunchiul întins. Incepem prin
câteva ture pe gamb dup care trecem deasupra
genunchiului.
E.4. Infarea coapsei, se procedeaz
astfel: dup o serie de ture pe coaps, se trece
faa pe ale, se fac una sau mai multe circulare
pe abdomen, se revine cu faa pe coaps unde
se termin prin câteva ture. Dac rana se a la
rdcina coapsei, facem o spic, revenind cu faa de pe coaps pe abdomen i
de pe abdomen pe coapsa de mai multe ori. Faa se oprete pe abdomen.
F. Primul ajutor în hemoragii
Orice ruptur a unui vas sanguin este urmat de o pierdere de sânge
numit hemoragie. Dup felul vasului care sângereaz, hemoragia poate :
arterial, venoas sau capilar.
I. Introducere
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Dovada sediu x x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
2. Înregistrarea comerciantului
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
c. Analiza pieei
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
c. Analiza pieei
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
358 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
g. Anexe
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice
B1. ISTORIC
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
PERSONAL
Detaliere pe activiti
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
1. Principalii clieni:
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
2. Concureni poteniali:
Alte avantaje:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
Total cheltuieli
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Materii prime
Materiale auxiliare
Subansamble
Administraie / Management
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
TOTAL
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
F. Proiecii nanciare
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITOLUL 3
2. Bilanul
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Imobilizri necorporale Capital social
Imobilizri corporale Rezultatul exerciiului
Imobilizri nanciare Rezerve
Active circulante
Stocuri Provizioane pentru riscuri i
Creane cheltuieli
Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL NET
a) Metoda direct
5. Exemplu
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
licen fabricaie 1.000.000
Capital social 5.000.000
utilaj 2.500.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
Credit pe termen scurt
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
2. PROPRIETATEA
3. LIBERA INITIATIVA
PROBLEME DE DISCUTAT
TEXT DE COMENTAT
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 389
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 399
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
402 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
404 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 405
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Al Dvs.
406 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
408 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 409
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
410 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 411
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.
412 - Iniiere în cutarea unui loc de munc