Cum poate fi motivat un elev să acorde importanţă orei de religie?

A fi profesor la disciplina religie implică o mare responsabilitate, căci de

personalitatea, dedicarea și căldura sufletească a acestuia depind în mare măsură
apropierea elevilor de Dumnezeu și integrarea lor în viața Bisericii.

Pentru profesorul de religie cel mai important lucru este să îi îndrume pe copii pe
linia formării caracterului, astfel încât să rămână apropiați de ora de religie, de
Biserică și de valorile creștine. În acest scop cred că fiecare profesor de religie trebuie
să depună toate eforturile necesare pentru a fi un exemplu de integritate morală și
un bun profesionist. Astfel, pe lângă interesul personal și documentarea permanentă
în scopul dezvoltării personale și profesionale, cred că ar fi necesară o participare mai
susținută a profesorilor de religie la cursuri de formare, prin care să fie la curent cu
ultimele informații din domeniu și să deprindă tehnici moderne de predare și de
evaluare. Cred că profesorul de religie trebuie să fie implicat activ în viața școlii,
printr-o colaborare strânsă cu direcțiunea școlii, cu ceilalți colegi, cu personalul
didactic-auxiliar și nedidactic, precum și cu părinții. La fel de importantă este și
legătura cu biserica din proximitatea școlii, iar parteneriatul dintre Biserică și școală
să nu fie doar un document printre foarte multele documente școlare, ci să se
traducă în activități concrete, prin care să fie reînnodată tradiția strânsei legături
dintre aceste două instituții fundamentale pentru noi ca popor.

Rolul religiei în școală este foarte important, esențial, aș zice, pentru că, prin valorile
morale pe care le transmite, disciplina religie îl formează pe elev să fie bun, iubitor,
empatic, corect și liber. Religia oferă modele autentice într-o lume din ce în ce mai
neliniștită și dezorientată, îndrumă spre adevăr și frumos, spre o viață activă, ancorată
în comuniunea cu semenii și propune un țel înalt, mai presus de lucrurile materiale,
de hedonismul și de virtualizarea în care se zbate omul secolului al XXI-lea. Religia dă
sens tuturor eforturilor depuse de elev la celelalte materii de studiu și este pentru
școală ceea ce este sufletul pentru trup. Religia însuflețește școala românească, iar
istoria ne confirmă acest adevăr prin faptul incontestabil că primele școli au apărut la
noi în pridvoarele bisericilor. Semințele sădite în sufletul copilului prin educația
religios-morală vor aduce roade nu numai în viața lui personală, ci și familie, Biserică
și societate.

Copiii vor fi deschiși în primul rând dacă și familia lor nu se opune formei
instituționalizate de predare a religiei, cel puțin până la vârsta majoratului. În al
doilea rând, ei (elevii) sunt cei mai sinceri critici ai noștri, sesizând imediat dacă ne
facem datoria de profesori din vocație, din pasiune sau ca pe o meserie oarecare.
Contează foarte mult ca și ei să aibă un cuvânt de spus, mai întâi chiar în cadrul orei
de religie, când vor putea adresa întrebări legate de structura lecției și chiar dincolo
de aceasta. Preocupările lor și nedumeririle lor sunt importante, deci va trebui ca
profesorul de religie să fie pregătit să le facă față cu înțelepciune și discernământ, să
le răspundă pertinent. În acest caz, ei singuri vor fi dornici să studieze în continuare
disciplina religie, să se implice în proiecte și acțiuni extracurriculare legate de această
disciplină.

Religia este „ora despre iubire”, după cum se spune adesea.

Să nu uităm că ora de religie în școală este un drept câștigat de poporul român în

urma Revoluției din ̓89. Iar aceasta vine să atenueze, atât cât se poate, golul lăsat de
perioada comunistă în privința educației religioase instituționalizate pentru toți cei
care aparțin unui cult oficial recunoscut și care își doresc acest lucru, pentru ei și
urmașii lor. 

Nu în ultimul rând, să nu uităm că fundamentul educației religioase este iubirea. De

aceea se spune, pe bună dreptate, despre religie că este „Ora despre iubire”. Este ora
despre iubirea lui Dumnezeu față de om și despre răspunsul omului la această iubire.
Alături de preoți, profesorii de religie au o misiune importantă, aceea de a învăța, de
a fi după chipul Învățătorului desăvârșit, Care este Hristos. Și ce poate fi mai frumos
și mai înălțător decât să împărtășești copiilor și tinerilor calea adevărului, a iubirii și a
bucuriei lăsată de Domnul nostru Iisus Hristos?

Profilul de formare, prezentat părinților

Profilul de formare al absolventului învățământului primar si gimnazial este

structurat pe baza a opt competențe-cheie recomandate de Parlamentul European și de
Consiliul Uniunii Europene.
Competențele cheie sunt prezentate ca fiind rezultate ale învățării, fiind ansambluri de
cunoștințe, abilități și atitudini care urmează să fie formate elevilor, ca instrumente
culturale pentru învățarea pe parcursul întregii vieți. Competenţele cheie ( în număr de
opt) sunt:
1.      Comunicare în limba maternă;
2.      Comunicare în limbi străine;
3.      Competențe matematice;
4.      Competențe digitale;
5.      A învăța să înveți;
6.      Competențe sociale și civice;
7.      Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
8.      Sensibilizare și exprimare culturală

 pentru competenţa Sensibilizare şi exprimare culturală

-  exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în Mesaje
orale sau scrise, prin adaptarea la
situația de comunicare
 
- participarea la interacțiuni verbale în diferite contexte școlare și extrașcolare, în
legătură cu unirea dialog proactiv
 
 pentru competenţa Comunicare în limbi străine

 
- identificarea unor informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba
străină în străinătateteme cunoscute
- exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în timpul unor mesaje orale sauscrise, pe
temecunoscute
-participarea la interacțiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute

  pentru Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi

tehnologii (B)

- manifestarea interesului pentru identificarea unor reguli și relații matematice pentrusite-

uri și colecții extrașcolareși corelarea necesară (A)
- identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații-
concret (A)
- rezolvarea problemelor în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumentdnte
specifice matematicii (A)
- proiectarea și derularea cu demers investigative pentru a proba o ipoteză de lucru (B)
- proiectarea și realizarea unele produse utile pentru activități curente (B)
 Manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu
curat (B)
- aplicarea unor reguli simple de menținere a unei sunt sănătoase și au un curm mediu
la (B)

 pentru Competenta digitala

- utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unorinformații

despre informații și educație digitale relevante pentru învățare
 - dezvoltarea unor conținuturi digitale multi mass-media, în contextul unor activități de
învățare
- respectarea normelor s i regulilorcauzei privind Dezvoltarea si utilizareade conținut
virtual (drepturide proprietate intelectuală, respectare privată, siguranță pe internet

 pentru competenţa A învăţa să înveţi

 - formularea obiectivelor și planurilorsimplu de învățare în realizarea unor sarcini de

lucru
- gestionarea timpului alocat învățării și monitorizarea progresului în realizarea sarcinilor
din LUCRU
- aprecierea calității personale în timpul autocunoașterii, a orientării școlare și
profesionale
 
 
 pentru competenţa Competente sociale si civice

- operarea cu valori și norme de conduită relevante pentruviațăpersonală și

pentruinteracțiune cu plafoane
-  relaționarea pozitivă cu plafoane în contextul școlare și extrașcolare, prin exercitarea
unordrepturi și asumarea responsabilităților
 -manifestarea disponibilității pentru participare civică în condiții de respectare a
reabilităriigulilor grupului șivalorificării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase
etc.)
- spirit deinițiativă și antreprenoriat-
 - manifestarea interes pentru identificarea unor soluții noi în soluționarea unor sarcini
de învățare a rutinei și / sau provocatoare
 - manifestarea inițiativă în rezolvarea unor probleme ale grupurilor de îngrijire în fața
părții și înexplorarea unor probleme ale comunității locale
- aprecierea calității personale în timpul autocunoașterii, a orientării școlare și
profesionale
- identificarea unor parcursuri școlare și profesioniști adecvați propriilor interese

 pentru competenţa Sensibilizare si exprimare culturala

 - aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului
național șiuniversal
- realizarea lucrărilor creative folosește medii diverse, inclusiv digitale, în contextul
școlare și suplimentar-școlare
- aprecierea unor elemente definitorii ale contextuluilocalul cultural local și ale
patrimoniului național și universal
- participarea la proiectarea și evenimentele culturale organizează în contextul formale
sau nonformale
 
PROGRAMA PENTRU OPŢIONALUL LA
RELIGIE ORTODOXĂ

AN ŞCOLAR 2009-2010
DOCUMENTAREA

Tipul opţionalului: Opţional cross curicular (opţional la nivelul mai multor arii
curiculare)
Ariile curiculare: Om şi societate; Arte
Ciclul curricular: ciclul de dezvoltare (clasa a VI- a)
Durata: 1 an
Resurse materiale şi umane : săli de clasă, sticlă, acuarele tempera, markere, rame,
xerox, albume de artă, calculator şi spaţiu de expunere a lucrărilor .
Modul de desfăşurare : pe grupe (elevi cu aceeaşi opţiune din clasele a VI - a)

PROGRAMA

Argumentarea:
Am ales opţionalul la nivelul a două arii curiculare deoarece între religie şi artă a
existat şi va exista întotdeauna o strânsă legătură. Icoana nu poate exista fără învăţătura
creştină. Rolul ei este multiplu: împodobeşte locaşul de închinare (estetic); învaţă din
istoria Bisericii (pedagogic); însoţeşte cultul divin (latreutic) şi, nu în ultimul rând,
mijloceşte harul divin (haric). Prin rolul multiplu pe care îl are, icoana depăşeşte formele
lumii noastre pentru a face simţită prezenţa lui Dumnezeu în viaţa micului creştin. În
această lume, elementele teologice, estetice şi tehnice se unifică pentru a deveni
accesibile prin credinţă, practică şi totodată prin cugetare duhovnicească.
Dacă elementul teologic este neglijat, icoana devine un document sau un
monument istoric, simplu purtător de informaţii; îşi va pierde substanţa spirituală. Prin
ceea ce am propus, am încercat să-i ajut, să-i formez pe elevi să vadă rolul multiplu al
icoanei şi nu doar ca pe un obiect purtător de informaţii.
Unii dintre elevi au mai desfăşurat astfel de activităţi şi în clasele ciclului primar.
Prin faptul că ar continua aceste activităţi la o altă dimensiune, specifică ciclului
gimnazial, le-ar întări credinţa, le-ar stimula creativitatea; experienţa lor anterioară,
completată cu noi deprinderi, ar duce la prestigiul şcolii.
Trebuie ca elevii noştri să înveţe că în această lume în care ne străduim să ne
integrăm şi să fim buni cu noi şi cu semenii noştri suntem datori să ne conservăm
specificitatea noastră, să ne cunoaştem tradiţiile să le redescoperim, să le păstrăm, dar în
acelaşi timp să le facem cunoscute lumii întregi.

Obiective cadru
1. Stimularea curiozităţii pentru studiul tehnicii realizării icoanelor pe sticlă.
2. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi şi a tradiţiilor prin intermediul icoanelor.

Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

l. Stimularea curiozităţii pentru studiul tehnicii realizării icoanelor pe sticlă

Obiective ele referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI -a elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a se
capabil:
1.1 să cunoască modalitatea de lucru
specifică sticlei;
1.2 să cunoască semnificaţia culorilor în
iconografie;
2.Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi şi a tradiţiilor prin intermediul
icoanelor
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a VI -a elevul va fi
capabil:
2.1 să conştientizeze că icoana este
„văzutul nevăzutului”
2.2 să analizeze mesajul moral- religios
transmis de icoane
Conţinuturile învăţării
1. Despre Sfintele icoane (porunca a doua)
2. Sfinţii - modele de urmat pentru noi
3. Iconoclasmul - Sinodul VII ecumenic
4. Culorile şi semnificaţia lor
5. Fundamentul biblic al icoanei
6. Compoziţia culorilor
7. Lumina şi icoana
recomandă următoarele activităţi:
-exerciţii pentru realizarea unei icoane;
-exerciţii de cunoaştere a paşilor de lucru;
-discuţii pe tema proporţiilor şi perspectivei
în iconografie;
-expoziţie de icoane;
-observarea icoanelor unor sfinţi;
-vizitarea unor muzee, expoziţii, mănăstiri;
-discuţii despre simbolistica culorii;
-discuţii despre paleta vechilor pictori;
-discuţii despre lumina specifică icoanei:
naturală şi spirituală;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a VI- a se recomandă
următoarele activităţi:
- prezentarea unor icoane, albume;
- discuţii despre sfinţii reprezentaţi în
icoane;
- dezbatere pe tema importanţei hotărârii
Sinodului VII cu privire la cinstirea
icoanelor;
argumentarea biblică a cinstirii
icoanelor;
- dialog pe tema mănăstirilor ca şcoli de
artă religioasă;
- povestirea unor fapte bune din vieţile
sfinţilor reprezentaţi în icoane;
- dialog despre posibilitatea noastră de a
urma exemplul sfinţilor;
- discutarea în grup a poruncii a doua din
decalog;
- lecturarea unor povestiri pe baza
poruncii a doua;
 Lumina naturala şi spirituală
Lumina specifică icoanei
8. Tehnica icoanei
Pregătirile tehnice
Desenul
Culorile
9. Execuţia icoanei
10. Paleta vechilor pictori
11. Icoana şi Sfânta Liturghie
12. Vizite la muzee şi mănăstiri
13. Organizarea expoziţiilor (de Crăciun şi Paşti; cu prilejul unor evenimente marcate de
şcoala noastră sau alte instituţii locale).

Evaluarea
 organizarea de expoziţii (în şcoală sau alte locaţii – în funcţie de evenimentele
marcate), participarea la concursuri sau expoziţii naţionale, judeţene sau locale (ex.
„Icoana din sufletul copilului”, concursuri ISJ Bihor etc );
 evaluarea fiecărei icoane;
 realizarea unui album cu cele mai reuşite lucrări ale elevilor.

Material bibliografic:
 Iuliana Dancu - Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1975.
G. Oprescu, Manual de Istoria Artei, Biblioteca de artă, Editura Meridiane, 1985.
 Paul Evdokimov - Arta icoanei -o teologie a frumuseţii, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1992.
 Monahia Iuliana - Truda iconarului, Editura Sophia, Bucureşti, 2001.
 Egon Sendler - Icoana, chipul nevăzutului; elemente de teologie, estetică
şi tehnică, Editura Sophia, Bucureşti, 2006.
 Doina Giurgea, Ghid metodologic pentru disciplinele opţionale, D&G
Editur, Bucureşti, 2007.