Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa A IX A

    Încărcat de

    Olariu Fane
    4 vizualizări160 pagini
    C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa a IX A

    Titlu original

    340582412 C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa a IX A

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa a IX A

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări160 pagini

    C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa A IX A

    Încărcat de

    Olariu Fane
    C Mantea M Garabet Manual de Fizică Clasa a IX A

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 160
    ; - ; ’ sm minlsteR EDUCATIEI SI CERCETAR Aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetirii cu Ordinul nr. 3886 din 24.05.2004 FIZICA - Manual pentru clasa a IX-a Constantin MANTEA, Mihaela GARABET Copyright © 2004, 2005 BIC ALL Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii BIC ALL, Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fri permisiunea scrisi a editui Drepturile de distributie in striinitate apartin in exclusivitate editurii, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale MANTEA, CONSTANTIN Fizici: manual pentru clasa a IX-a / Constantin Mantea, Mihaela Garabet ~ Bucuresti: BIC ALL, 2004 160 26 em. - (Manuale scolare) ISBN 973-571-493-0 I. Garabet, Mihaela $1(075.35) Referenti: prof. dr. Gheorghe Ciobanu, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizici prof. gr. I Daniela Beuran, Liceul Teoretic Eugen Lovinescu Redactor: Alexandru Mincu Coperta colecti Stelian Stanciu Hustratia copertei: Rafael, Scoala din Atena (detaliu - Parnasul) Tehnoredactare: Niculina Si Suges email:mantea@all.ro Editura BIC ALL B-dul Timisoara, nr. 58, sect. 6 Cod: 061317 - Bucuresti Tel: 402 26 00 Fax: 402 26 10 Departamentul distributie: Tel.: 402 26 30; 402 26 34 Comenzi la: comenzi@all.ro URL: http:/iwww.all.ro Bay ea erecta tipoarata Ole tng Series CUPRINS Capitolul 1 Optica geometric Introducere 1, Optica geometric’ sss 1.1. Reflexia si refracjia luminil T..1. Oglinzi plane* rns " 1.1.2. Oglinzi sferice* R 1.1.3, Refractia lumini 5 Lucrare de laborator — Determinarea indicelui de refractie al unui mediu 1.1.4, Prisma optic’. Dispersia lu Lucrare de laborator ~ Studiul propagatit luminii prin prisma opticé 1.2. Lentile subjiri ~ nofiuni fundamentale 1.2.1. Constructia imaginilor prin lentile subjir.. 1.2.2 Formulele lentilelor subir 1.2.3. Asociatii de lentile Lucrare de laborator - Determinarea distanjei focale a unei lentile subfir 1,3. Ochiul omenesc 1.4. Instrumente optice... Lucrare de laborator ~ Studiul experimental al microscopului.. Primele pasaje din Cartea intai a ,Opti lui Newton Activitati de evaluare Sinteza A.1, Aprofundare ~ Nogiuni de calcul vectorial A.1.1. Marimi scalare si mrimi vectoriale* A.1.2. Adunarea vectorilor* A.1,3. inmultirea vectorilor cu scalari' A.1.4, Sc&derea vectoril ‘A.1.5. Descompunerea unui vector 54 4 55 56 5; 58 * Subcaptoe cu caracter opional A.1.6. Produsul a doi vectori* . 1.7. Vector de pozitie* AB. AXE oo A.1.9. Proiecfia unui vector pe 0 ax’ ‘A.1.10. Sistem de coordonate® ... 2.1, Miscare mecanic’. Repaus 2.1.1, Vectorul deplasare 2.1.2, Viteza 2.1.3, Acceleratia.. 2.1.4, Migcarea rectilin Lucrare de laborator ~ Studiul experimental al miscarii rectilinii uniforme* 2.4, Principiu al Ill-lea al mecanici 2.4.1. Greutatea ... fs 2.4.2. Forfa de tensiune elastic’ 2.4.3. Forfe de contact. 2.4.4, Interactiuni la distanga 2.4.5. Principiul suprapunerii fortelor 2.5. Legea lui Hooke 2.5.1. Forfa elastica.. Lucrare de laborator ~ Determinarea constantei ~ elastice a unui resort 2.6, Fore de frecare .. 2.6.1, Legile frecati... 2.6.2. Unghiul de frecare .. Lucrare de laborator ~ Determinarea coeficientului de frecare la alunecare. 8 2.6.3. Efectele existenei forjelor de frecare ‘n activitatea cotidiana si in tehnica. 2.7 Legea atracjiei universale .. 2.7.1, Camp de fore. Camp gr 2.7.2, Intensitatea cémpului gravitajional. 2.7.3. Reprezentarea grafic’ a campului gravitajional ‘A2, Miscarea rectilinie uniform variata.. ‘A3. Miscari in. camp gravitafional ‘A.4, Migcarea pe plan inclinat .. AS, Miscarea circulara uniform ‘AS.1. Legea migcarii circulare uniforme SSIsIVVANsSs RLARSSSSE aes g 89 90 a a Activitifi de evaluare Sinteza .. 3.1, Lucrul mecanic, Puterea .. 3.1.1, Lucrul mecanic efectuat de © forf8. constant avn 3.1.2, For’ motoare / rezistent& 3.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forja de greutate 3.1.4, Lucrul mecanic efectuat de forta elastic’ ... 3.1.5. Forle conservative / neconservative Lucrare de laborator ~ Determinarea randamentului unui plan inclin 3.1.6, Randamentul planului inclinat .. 3.1.7. Puterea Punctului material 3.3. Energia potensiala gravitajionala si *elastica f 3.3.1. Energia potential in cmp gravitational uniform 3.3.2, Energia potential in cdmpul fofelor elastice 3.4. Legea conservarii energiei mecanice . 3.4.1. Teorema de variajie a energiei mecanice .... 128 soe 129 130 3.5. Teorema variatiei impulsului pentru punctul material* 131 3.5.1. Ciocniri*. wine 132 136 144 4.1, Echilibrul de translatie 4.1.1. Echilibrul punctului material liber 4.1.2. Echilibrul punctului mate fa legaturi 4.1.3, Echilibrul punctului material supus la legaturi in camp gravitational 4.1.4, Echilibrul de translatie al solidului rigid liber Lucrare de laborator - Studiul echilibrului de translasie al punctului material... 4.2. Echilibrul de rota 4.2.1, Produsul vectorial a doi vector. ”. Momentul fortei fafa de un punct . Momentul cin 151 2.4. Teorema variafiei momentului cinetic . 152 4.2.5, Sistem de forte concurente, Teorema lui Varignon .. a 152 4.2.6, Echilibrul de rotaie al solidului rigid .. 153 4.2.7. Echilibrul solidului rigid suspendat...... 154 Lucrare de laborator — Studiul echilibrului de rotatie al solidului rigid. 4.2.8, Echilibrul solidului rigid cu baz’ de sprijin Activitiji de evaluare Sinteza we 155, 156 156 160 In lectiile de fizic& din gimnaziu aji tnvajat c& proprietatile corpurilor sunt de dous feluri. Unele proprietifi pot fi descrise numai calitativ, cum ar fi, de exemplu, natura chimic a substanjelor care intré tn i fizice, masurare, unit’. alc&tuirea unui corp. Cele mai multe dintre proprietiile unui corp pot fi ins caracterizate si cantitativ. Acestora li se asociaz8 marimi fizice, care au valori numerice deter- minate prin mAsurare. Prin mairime fizicatnjelegem 0 masura a acelor proprietati ale corpurilor care pot fi diferenfiate calitativ i determinate cantitativ. Din punct de vedere calitativ se consider’ marimi care descriu propriet8tifizice diferite si care se definesc in mod diferit. Asa sunt, de exemplu, dimensiunile, volumul, masa si viteza unui corp. Determinarea cantitativa a unei marimi fizice consti dintr-o succesiune de operasii experimentale care ‘eprezinté procesul de masurare, numeric& a mirimii fizice masurate. A masura © marime fizic& A Inseamna a stabili de cate ori, a, se cuprinde in ea o alta marime de aceeasi naturi,[A], bine definit& si aleasa prin convengie ca unitate de masurd. a fl reprezinté valoarea De exemplu, cénd spunem ci masa unui corp este de 5 kg, inseamna c& marimea fizica studiat& este masa, a aceasta are valoarea numeric’ 5 si c& s-a folosit ca Unitate de masurd kilogramul, Marimile fizice asociate proprietailor unui corp nu sunt toate independente: intre ele exist& diferite rela fizice. De exemplu: masa m, volumul V si densitatea P ale unui corp sunt legate prin relatia p = m/V. De aceea, folosind relajiile care exist intre diferite marimi fizice, se alege in mod conventional un numar mic de marimi fizice independente, numite imirimi fundamentale Celelalte mérimi fizice, legate de cele fundamentale prin legi si relatii fizice, se numesc marimi derivate In studiul mecanicii se aleg ca marimi fizice fundamentale Jungimea timpul si masa In Sistemul International de Unitati (SI) se folosesc ca unitati de 6 ‘masurd metrul pentru lungime, secunda pentru timp si kilogramul pentru masa, ) Unitatea de masura pentru lungime in SI. este metrul notat m. Metrul a fost definit in 1889 ca fiind distanta dintre oud lini fine trasate pe o bard confecjionat’ dintr-un aliaj de plating si iridiu menginutd la 0°C. Aceast’ bara Constituia etalonu! international de lungime pistrat la Biroul International de Masuri si Greutiji de la Sévres (lang Paris). Fiecare Jara are o copie a acestui metru standard. Confectionarea acestor copii si compararea periodic a copiilor cu standardul international prezenta multe inconveniente. De aceea, comunitates stiintifica, la diferite ,Conferinge Generale de Masuri si Greutsti” a modificat de mai multe ori definitia etalonului de lungime. in prezent este tn vigoare definitia data de .A 17-a Conferinj& Generala de Masuri si Greut3ti" in 1983. Definifie: Metruleste lungimea drumului parcurs de lumina in vid in timpul de 1/299 792 458 dintr-o secunda, | Unitijile de masur& pentru arie si volum se definesc {in funcfie de unitatea de masur& pentru lungime si sunt m? si, respectiv, m?, Pe langa distantele pe care le intalnim in viata cotidiana oamenii de stiinta trebuie sa masoare distanfe. foarte mari sau foarte mici. Pentru exprimarea valorilor acestora se folosesc multipli si submultipli ai metrului ‘Acestia se construiesc folosind prefixele din tabelul de mai jos. u 1 Tm = 10m (terametru) G 10 1G = 10m (gigametru) M 10° Mm = 10° m (megametru) k 10° 1.km_ = 10° m kkilometru) h 10 Thm = 10? m (hectometru) da 10! ‘1.dam = 10 m (decametru) d 10" idm = 10% m (decimetru) c 10? Tem = 107 m (centimetru) m 102 Lmm = 10? m (milimetru) t 10¢ Tum = 10 m (micrometru) n 107 Tam = 107m (nanometra) P 107 Tpm = 10m (picometru) b) Unitatea de masurd pentru timp in Sleste secunda notat’ s 1/86 400 din durata unei zile solare mij definitia data de ,A 13-a Confering& Generali de Masuti si Greutafi”, in 1967. Secunda a fost definita initial ca in prezent este tn vigoare Defi radiajil electromagnetice emise de izotopul "Cs. . Secundaeste intervalul de timp a c&rui duraté este egala cu 9 192 631 770 perioade ale unei anumite ‘In mod uzual se folosesc gi alte unitai de masura cum sunt: nanosecunda (1 ns = 10s), microsecunda (ips =10* 5), milisecunda (1ms = 10° s), minutul (1 min= 60 5) si ora (1h = 3600 3). )Unitatea de masura pentru masa in S/ este Silogramub nota ig ilogramul a fost definit in 1889 ca fiind masa unui cilindru confecjionat dintr-un aliaj de platina si Aces cilindru constituie etalonul international de mas gi este pastrat la Biroul Internajional de Masuri si Greutiti de la Sevres. Kilogramul este singura unitate de masura fundamentala a c&rei definitie este legaté de un prototip material, cel de la Sevres. Greutaji de la Sevres. Definifie: Kilogramuleste masa etalonului international de masa pstrat la Biroul International de Masuri si aeerne.y0 De ce este necesar Sistemul Internafional de Uniti Omul a efectuat operatii de masurare din cele mai vechi timpuri. Astfel de operaiii de masurare au fost impuse de necesitatea realizarii diferitelor construct si, ulterior, de dezvoltarea comertului, inmultirea schimburilor sia tranzactiilor comerciale a pus problema uniformizarii masuratorilor. De exemplu, in secolul XIX, e teritoriul Romaniei era folosita o unitate de masurd ‘numita cot. Dar, in Muntenia, cotul avea o lungime egala cu 0,664 m, iar In Moldova cotul avea o lungime egala cu 0,637 m, Pana in secolul XIX aceasta situatie era intalnita peste diferite {ari, de multe ori chiar in aceeasifard in regiuni diferite, se foloseau unitati de masurd diferite, Trepiat, odata cu dezvoltarea general a societatii omenesti, aceasta euniformitate a unitatilor de masurd a devenit o piedica in calea progresului stiintific si tehnic, In dezvoltarea sschimburilor comerciale. La fel se intampla cand se intélnesc doi oameni care vor s& comunice intre ei. Dac& vorbesc aceeasi limba, comunicarea intre ei este simple si rapida, iar infelegerea poaté fi completa. Daca vorbesc limbi diferite, comunicarea este dificil si greoaie, iar infelegerea poate fi cel mult partiala. wow Soa Optica este acea parte a fizicii care studiaza natura lumi Problema uniformizariimésurlor prin unificarea unitatlor de masura a fost abordatd pe baze stintifice si in mod sistematic, incepand cu sfarsitul secolului XVIl, odata cu Revolutia Franceza. Atunci (incepdnd din 1790) s-au pus bazele sistemului metic. Aces sistem s-a dezvoltat treptat, a evoluat, pentru ca in 1960, la ,A 11-a Conferinté Generala dde Masuri si Greuta” si fie adoptat Sistemul International de Unitatt- pe scurt, SI. Acest sistem de unitati de masurd satisface in mAsurd foarte mare cerintele impuse de practicd: sé fle general, sd fle coerent, si fle practic. Jn Romania, oprimaincercare de introducereasistemulul metric ~ fad rezultat ~ a fost fécutd in 1835. ins, in 1864, dupa unirea Principatelor Romane, a fost votata ,Legea Pentru adoptarea sistemului metric de mésuri si greutal in Roménia®. in 1881 fara noastré a aderat la conventia internationala privind utlizarea sistermului metric sa primit ‘© copie a prototipului international pastrat la Sevres, In 1883. 2 fost infintat ,Serviciul Central de Masuri $i Greutati, Insarcinat cu pastrarea si compararea etaloanelor sicutoate aspectele legale relative la metrologie. {n 1951 a fost infinat Institutul de Metrologie, denumit ulterior Insitutul National de Metrologie. proprietatile ei, modul de producere a luminii, legile propagarii ei, precum si interactia luminii cu substanja. Optica geometricd este acea parte a opticii in care se studiaza legile propagarii luminii si formar imaginilor optice far a se lua in considerajie natura lumi Lumina emis’ de o sursi poate trece in unele corpuri, cum este de exemplu geamul de la o fereastrs. Astfel de corpuri, care permit trecerea luminii, sunt numite fransparente. Corpurile care nu permit trecerea luminii sunt numite corpuri opace. La baza opticii geometrice stau 3 prin Primul dintre acestea este principiul propagarii rectilinii a luminii ferent: intr-un mediu omogen si transparent lumina se propaga rectiliniu. pee rnu este cunoscut. Se stie ins c4 Euclid si Arhimede le. | descoperite de olandezul libro 8 /_Preocuparea oamenilor de a'stabili natura luminii dateaz Vantichitate, clid a" In care a prezentat multe din teorile speculative din acea vren - observajei directe au fost studlate, din cele mai at 0 carte intitulat’ luminii , Luayi doua cartonase (1 si 2 in figura AE 1.1), avand fiecare un mic orificiu circular cu diametrul de circa ‘Imm. Asezafi in fata primului cartonas o luminare aprins’. Priviti din spatele cartonasului 2. Deplasati cartonagele pe direcjia sus-jos si stnga dreapta pan’ ‘cand vedeti lumina care trece prin cele doua gauri. Ce constatati privind pozitia flacarii, orificiilor si ochiului? ‘In figurile 1.1 si 1.2 sunt prezentate doud experimente care demonstreaza corectitudinea acestui principiv: formarea umbrei si a penumbrei. Alte fenomene care se explic’ pe baza acestei legi sunt eclipsele de Soare side Luna, pe care le-afi studiat in gimnaziu. Segmentul de dreapta de-a lungul c&ruia se propag’ lumina este numit raza dle luring. Un alt principiu al opticii geometrice este principiul independenfei razelor de lumin. Enun{: Razele de lumina sunt independente unele de altele (adic& propagarea unei raze de lumin& nu influengeaza si nici nu este influenjata de alte raze de lumina). CObservafie: Aceasta inseamna cf, atunci cand doua sau mai multe raze de lumina se intersecteaza, fiecare isi menine directia neschimbata. @ © Fig. 1.3 Principiul reversibilitafii razelor de lumina. Enun{: Lumina poate parcurge acelasi drum in ambele sensur Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. Cand razele sunt paralele intre ele, fasciculul este numit paralel (fig. 1.3-a). Dac’ razele unui fascicul pornesc toate dintr-un singur punct fasciculul este numit divergent (fig, 1.3-b), iar dac& razele unui fascicul se intélnesc toate intr-un_singur punct fasciculul este numit convergent (fig. 1.3-c). Observafi reflexia gi refractia lu Priviti cu atenjie figurile alaturate si incer- caji s8 rspundeti la urmatoarele intrebari: © Ce se intampla atunci cdnd fasciculul de lumind din fig. 1.1.1-2 atinge suprafata apei? * De ce imaginea muntelui objinuta pe suprafata apei difera in cele doua situasii din figura 1.1.1-b,c? * Cum explicai faptul c& scafandrul din 5 fig. 1.1.1-€ poate vedea sub apa? fh es # De ce lingurija din figura 1.1.1-d pare franta? © Fig. 1.1.1. Eu Experimental se constatd cala suprafata de separare dintre dou medii diferite lumina sufera un dublu fenomen: o parte din ea se intoarce in mediul din care provine, iar cealaltd parte traverseazi suprafaja de separatie si trece in celalalt mediu (fig. 1.1.2). Se numeste reflexie fenomenul de intoar- cere a luminii in mediul din care provine, atunci cind ‘ntalneste suprafaja de separatie cu un alt mediu. © Fig. 1.1.2. © parte din fasciculul incident pe lama transparenti din imagine este reflectata, iar restul traverseazi lama, Definifie: Se numeste refracjie fenomenul de schimbare a direcjiei de propagare a luminii cand traverseazi suprafaja de separatie a dou’ medi diferit. Razele de lumina care se indreapta spre suprafaja de separatie se numesc raze inciclente, cele cate se intore {in mediul din care provin se numesc raze reflecate, iar cele care tec th al doilea mediu se numese raze refractate. ‘Observafie: Atunci c€nd lumina cade pe suprafafa unui corp, au loc simultan trei fenomene: reflexia, refracjia si absorbjia. Proportile in care se petrec aceste fenomene, in general foarte diferite, depind de materialul din care este confectionat corpul. Cand este dominant fenomenul de reflexie, cum este cazul corputilor metalice lustruite, corpul este re/lectant. Sticla, la care dominant este fenomenul de refracjie, transmite aproape integral lumina, find transparenta. Corpurile absorbante manifest un caracter selectiv al absorbjiei; de aceea ele sunt colorate. Atunci cand suprafata de separatie dintre dous ‘medii este neregulata, razele de lumina incidente paralele sunt reflectate in diverse directii (fig. 1.1.3-a), Reflexia pe o suprafaja neregulata este numita reflexie difuzi. O suprafaté care difuzeaza @ ® lumina tn toate directiile este numita suprafafai mata, Fig. 1.1.3, Reflexiadifuzd __Reeflexia regulats Cand suprafaja de separafie este neteda, razele de lumina incidente paralele sunt reflectate astfel incat razele reflectate sunt 5i ele paralele (fig. 1.1.3-b). O astfel de reflexie este numita reflexie regulati sau reflexie dirijatt Omul vede atunci cand la ochiul lui ajung raze de lumina de la un obiect sau raze reflectate de o suprafata arecare. Formarea imaginii unui obiect prin reflexie este posibila numai fn cazul reflexiei regulate. Tn figura 1.1.4 este reprezentata reflexia unei raze de lumina pe o suprafaja neted’. Raza incidenta, AO, si normala, NO, la suprafata in punctul de incident’, O, determina un plan numit plan de incidens Unghiul i dintre raza incidenta si normala in punctul de incident se numeste unghi de incident Unghiul r dintre raza reflectat’, OB, si normala, NO, este numit unghi de reflexie Observajie: Dac lumina se indreapté spre suprafaja de reflexie pe directia AO, ea este reflectatd pe directia OB. Daca ins’ raza de lumina se indreapts spre suprafata de reflexie pe direcjia BO (invers decat tn primul caz), ea este reflectat’ pe direcjia OA. Aceast’ proprietate a luminii este numit& reversibilifate ‘Fig. 1.1.4. Reflexia pe o suprafafa plan Experimental se constatd c&: 9) raza incident’, normala la suprafaja de reflexie si raza reflectati se gasesc toate in planul de »)unghiul de reflexie, r, este egal cu unghiul de incident§, i Aceste constatari experimentale reprezinté.legile reflexi Legea {: Raza incident, normala la suprafaja de reflexie tn punctul de incidenga si raza reflectata sunt situate in acelasi plan. [[Legea tl: Unghiul de reflexie, 1, este egal cu unghiul de incident’, i: =i Observajie:Legile reflexiei sunt valabile si pentru reflexia difuz8. O portiune foarte mica din suprafaja neregulats consideratd poate fi considerata plana, deci reflexia pe ea este regulatd, in conformitate cu legile reflexiei. Dar, deoarece aceste porfiuni mici au orientari diferite, lumina apare, la nivel global, ca fiind reflectata difuz. 44.4 Oplinzi plane* O suprafaja plana foarte neted’, de obicei metalizata, care reflect aproape integral lumina, constituie 0 oglind plan’ Modul tn care se formeaz’ imaginile obiectelor luminoase intr-o oglinda plana se poate stabili folosind legile reflexiei. Considertim mai inti cazul unei surse luminoase punctiforme (fig. 1.1.5). Consideram doua raze de lumina oarecare, pornind de la sursa 5. Ele ating suprafata oglinzii tn punctele A si B si sunt reflectate conform legilor reflexiei. Aceste raze nu se intersecteaza, Prelungirile lor insa se intersecteaz& intr-un punct | eFig.1.1.5. dincolo de oglind’. Imaginea sursei luminoase S se formeaz’ th punctul de intersectie a prelungitilor razelor reflectate, 5’, Deoarece imaginea se formeazi la intersecjia prelungi imaginea este numit& imagine virtual Observatie: Din figura 1.1.5, din considerente de simetrie, rezulté ca distanja imagine-oglit distanja obiectoglind’: SO = SO’. Xp ==Xy. Imaginea unui tub luminos subjire, AB, se construieste ca in figura 1.1.6. Fiecare punct al segmentului di o imagine in oglind’. Pentru a construi imaginea segmentului AB este suficient si se construiasca imaginile W 16. liniartntr-o oglind plana Exercifiul 1.1.1. Aratafi c8, dac& directia razei it © Fig E114. axd optic’ secundard ccentrul de curbura earl oglinzii aa panclpald © Fig. 1.1.7, Elementele optice ale unei oglinzi sferice celor dou capete, A si B, ale segmentului. Procedand pentru fiecare dintre puncte ca in cazul prezentat in figura 1.1.6 se objin imaginile A’si B’. Segmentul A’B” este imaginea obiectului. $i in acest caz imaginea este virtuala. Observand cele dou’ ¢: formula urmatoarele conclu: a) distanfele de la obiect la oglinds si de la imagine la oglinda sunt egale; b) dimensiunea imaginii este egala cu cea a obiectului; ©) imaginea este virtuala. structii realizate putem incidente nu se modifica, iar oglinda se roteste cu un unghi a, atunci raza reflectat’ se roteste cu un unghi 2a: (fig, E1.1.1-al. Solufie: Din figura se vede ci unghiul cerut este unghiul B si c& el poate fi exprimat astfel: B= AOB’- AOB =2.((+)-2-1= 20. in figura E 1.1.1-b este ilustrat cazul particular in care oglinda se roteste cu 45°. Cand oglinda este in pozitia 1 imaginea obiectului O se formeaza in 1). Cand oglinda se roteste cu 45°, imaginea se formeaz’ {in I,. Din analiza figurii, considerand raza incident’ pe mijlocul oglinzii, rezulté ca raza reflectatd s-a rotit cu 90%, Daca suprafata oglinzii nu este plan’, cieste o clot sferica, oglinda este o oglinds sferica (ig. 1.1.7). Centrul sferei din care face parte oglinda este numit cenfrul de curburd al oglinzii, iar raza sferei este numit& raza de curbura, Varful calotei sferice este numit variul oglinzii, Dreapta determinata de centrul de curbura si de varful oglinzii este numit& axa opticd principal, Orice dreapt& care trece prin centrul de curbura si intersecteaza oglinda, dar nu in varful acesteia, este numita axa oplica secundara, Oglinda reprezentatd in figurd are suprafaja reflectanta pe fafa interioara a calotei si se numeste oglinda concavé. Oglinda care are suprafata reflectanti pe exteriorul calotei este numita aglind’ convexd, Razele de lumina incidente pe oglinzile sferice sunt reflectate conform legilor reflexiei (fig. 1.1.8). Dreapta care trece prin punctul de incidenja si prin centrul de curburd, C, al oglinzii este normala pe suprafata oglinzii ‘in punctul de incident. Conform legilor reflexiei r Se numeste focar principal punctul de pe axa optic’ principala tn care converg razele care vin spre oglind’, paralel cu aceasta axa. Observafie: Se poate arata c&, la oglinda sferica, distanta focald este egala cu jumatate din raza de curbura a oglinzii Definifie. Se numeste /ascicul paraxial un fascicul de lumin& format din raze vecine cu axa optic® principal’, paralele cu ea sau foarte pujin inclinate fat’ de ea. @ eo Fig, 1.1.8, Reflexia pe o oglinda:_concava (a) convexd (b) ‘Observafie: Utilizarea in construirea imaginilor numai a fasciculelor paraxiale este numiti aproximatia lui Gauss. in tot capitolul vom lucra numai in aceasta aproximati ‘in continuare sunt prezentate razele de lumina folosite cel mai des la construirea imaginilor in oglinzile sferice convexe si, respectiv, concave. In cazul unei oglinzi concave, o razi de lumind incident&, paralel cu axa optica principala, este reflectata prin focarul principal (fig, 1.1.9-a). In cazul nei oglinzi convexe, o raz de lumina paralela cu axa principal este astfel reflectata incat prelungirea sa trece prin focarul principal al oglinzii (fig. 1.1.9-b). in cazul unei oglinzi concave, o raza de lumina incidentd care trece prin focarul principal este reflectat& paralel cu axa principala (fig. 1.1.10-a). in cazul unei oglinzi convexe, raza incident a carei prelungire trece prin focarul principal este reflectata paralel cu axa optica principala a oglinzii (fig. 1.1.10-b). © raz de lumina incident& tn varful unei oglinzi sferice este reflectatd tnti-o directie simetrica (r= i) fa} de axa optic principal a oglinzii (fig. 1.1.11). Tn cazul unei oglinzi concave, o raza incident& care trece prin centrul de curbura al oglinzii, este c \ S FEC. @ ® Fig. 1.1.9. Reflexia razelor paraxiale © Fig. 1.1.10, Reflexia razelor ce trec prin focar BAT © Fig. 1.1.11 ic @ © Fig. 1.1.12. Reflexia razelor ce trec prin centrul de curburd © Fig. 1.1.13. Imaginea unui obiect situat dincolo de centrul de curbura : 8 Gi ‘© Fig. 1.1.14. Imaginea unui obiect situat intre centrul de curbura si focar # © Fig. 1.1.15. Imaginea unui object situatintre focar si varf Tabelul 1.1.1 normala pe oglinda tn punctul de incidenta (i = 0) si este, deci, reflectat’ pe aceeasi direcfie (r= 0), cain figura 1.1.12-a, Analog, tn cazul unei oglinzi convexe, © raza incidenta a carei prelungire trece prin centrul de curbura al oglinzii este reflectata pe aceeasi direcjie (fig. 1.1.12). fncheierea acestei sectiuni vom studia constructia ji unui obiect luminos nepunctiform situat la diferite distange de 0 oglind’ concava. in Consideram un tub luminos plasat la 0 distant’ d, > 2f faa de oglinds (dincolo de centrul de curbura Cal oglinzii, fig. 1.1.13). Se constata c& imaginea se formeaza intre centrul de curbura si focar, este reals, rastumatd si mai mica decat obiectul. Consideram un tub tuminos plasat la o distanya d, astiel incat f< d < 2F fat’ de oglinda (intre centrul de curburd al oglinzii si focar, fig. 1.1.14, Se constata c& imaginea se formeaza dincolo de centrul de curbura, este real, rasturnatd si mai mare decat obiectul, Consideram un tub luminos plasat la distanta d < f faf8 de oglinda (Intre focar si varful oglinzii fig, 1.1.15). imaginea se formeazi in spatele oglinzii 9 razelor de lumina, este deci virtuala, dreapta si mai mare decat obiectul. Rezultatele objinute privind formarea imaginilor in oglinzile sferice concave sunt prezentate in tabelul 1.1.1. Procedand ca in cazul oglinzilor concave, se poate construi imaginea unui obiect lumines nepunctiform sin oglinzi convexe, Se constati ca: pentru orice pozitie a obiectului imaginea este vituala, dreaptd, mai mica decat obiectul si este situattintotdeauna intre focar si oglind. Exercifiul 1.1.2, Construifi imaginea unui tub luminos situat tn centrul de curbura al unei oglinzi concave, respectiv, in focarul acest g Relasia punctelor conjugate pentru oglinzi are form: Distanfele focale si marirea liniara au expresiil i ‘in figura 1.1.16 este reprezentata refractia unei raze de lumin’ pe o suprafat neteda. Unghiul r format de raza refractat8, OB, cu normala, ON’, se numesteunghi de refracjie. Unghiul 8 format de prelungirea razei incidente cu direcjia razei emergente, in acest caz raza refractata, se numeste unghi de deviafie. tn cazul fenomenului de refractie 8 = i- r. Experimental se constatd c&: 11) raza incident, normala la suprafata de separare | ® Fig: 1-1.16. _ Refractia razei la suprafaja de separatie {n punctul de incidenf& si raza refractata sunt situate in dintre dows medil optice acelasi plan; f 2) raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie este o constanté specific’ unei perechi de medii aflate tn contact. Aceste constatiri experimentale constituie legile refracfiei: pee |: Raza incident, normala la suprafata de refracjie tn punctul de incidensé si raza refractata sunt situate in acelasi plan. Legea Il; Raportul dintre sinusul unghiului de incideng& si sinusul unghiului de refractie este o constant specific& nei perechi de medii date: ‘Aceasti constant’ np, este numit& indice de refracfie al mediului al doilea fafa de primul. Observatie: Intotdeauna primul mediu este cel in care se afla raza incidenta, iar al doilea mediu este cel in care se afl raza refractats 15 Indicele de refractie n, este un indice de refractie relativ: al mediului 2 faja de mediul 1. Daca mediul 1 (in ie care se aflé raza incidenta) este vidul, atunci indicele de refracjie al mediului 2 este numit indice de refracjie absolut si este dat de expresia Pentru fiecare dintre cele doud medii considerate in legea a II-a a refractiei se poate scrie o astfel de relatie ay ae: ee Folosind aceste relajii si expresia lui n,, se gaseste ca n, Observafie: Din relatia precedent’ se constatd cA valoarea indicelui de refracjie al vidului a fost luat8, prin conventie, egal’ cu 1. Folosind apoi aceasta relajie se poate rescrie expresia matematicd a legii a Il-a tn forma in tabelul 1.1.2 sunt date céteva valori ale indicilor de refracjie pentru unele medi Tabelul 1.1.2 Mediul a Mediul n hidrogen 1,0001_| glicerina | 1,473 aer 1,003 sticla 1,5-1,62 apa 1,333 sulfurd 16277 de carbon acetona 1,362 diamant 24173 Exercifiul 1.1.3. Adancimea apei dintr-un vas este A. Pe fundul vasului este asezat o moneda. Aflafi la ce adancime aparenta h’ se vede moneda (fig. E 1.1.3). Solujie: Razele de lumina pornite de la moned ajung la suprafaja apei, se refract8 si ajung la ochiul observatorulti (cerculejul din figura), Acestuia moneda fi apare ca find situaté la intersectia prelungiri razelor refractate cu verticala, Din triunghiurile ABC si DBC rezult’ ca Bcaearc Foe as tg de unde rezulta ca © Fig. €1.1.3. Daca ochiul observatorului este foarte aproape de vertical, unghiurile i si r sunt mici, cosi=1, cosr =1 si, Corespunzator, in locul tangentelor se pot folosi sinusurile Pentru objinerea ultimei egalitaji s-a folosit legea a ll-a a refractiei, 16 jin figura E 1.1.3, r > i, deci sinr > sini, de unde rezulta, conform relatiei de mai sus, ny > n}. Despre mediul cu indicele de refractie mai mare se spune c& este mai dens optic, sau, alternativ, c& este mai refractiv, Aceasta inseamna ci, la trecerea dintr-un mediu tntr- un alt mediu, mai dens optic, raza de lumin& se apropie de normala. Invers, la trecerea dintr-un mediu fntr-un mediu mai pufin dens optic, raza de lumina se depar- teaz de normals (fig. 1.1.17-a. Din figura 1.1.17-a se naste intrebarea: ce se intampl’ cand unghiul cle incidenja creste? Din figura 1.1.17-b, (© Fig. 1.1.17. Refracjia la diferite unghiuri de incidenja se vede ca atunci cand unghiul de incident creste, unghiul de refracjie creste si el. Valoarea maxima posibila a unghiului de refracjie este de 90° (fig. 1.1.17-c). In acest caé lumina nu mai trece in mediul al doilea, iar fenomenul este numit reflexie (otal, Unghiul de incidenja minim, |, la care se manifesta fenomenul de reflexie total se numeste unghi limita. La unghiuri de incidenya i < {lumina este refractatd fn mediul mai putin refractiv, a refractiei la unghiuri de incidenta i > | lumina se reflecta pe suprafaja de separafie (fig. 1.1.17-d). Conform legii a IIa ah pe sup ie (fig. Oaplicatie tehnica deosebitd a fenomenului de reflexie totalé consta in realizarea cablurilor optice (ig. 1.1.18) utilizate in telecomunicatii, medicina, etc, Intr-un astfel de cablu optic pot avea loc aproximativ 15000 ~ 20000 de reflex totale pe flecare metru de lungime. Ca surs& de lumina se foloseste de obicel un laser. Acesta poate fi comutat ugor pe dous stiri: pornit-oprit. Cand laserul este pomit exist, fascicul luminos; cAnd este oprit nu exist fasciculluminos. De aceea, pentru transmiterea informatillor se foloseste codul binat, care are numai dou cifre: 01; 0 corespunde stall in care laserul este opri, iar 1, star in care laserul este pornit, Oricare dintre aceste cif reprezinté din punct de vedere informatic, un bit. Cu ajutorul unui cablu optic se poate realiza transmisia a circa 1 miliard de biti pe secundd (1 Mb/s). Uilizat in tetecomunicatti, cablul optic are g alte avantaje fat de cablul din cupru: sunt necesare rnumai 0,012 kg de sticla pentru realizarea unui kilometra de fibr& optics, in timp ce pentru realizarea unui cablu echivalent sunt necesare 20-30 kg de cupru. Pentru anihilarea pierderilor de energie ale semnalului, la ratele de transmisie mentionate mai sus, sunt necesare amplificatoare (numite repetitoare) la distante de circa 40 km unul de altul tn timp ce tn cazul cablului de cupra sunt necesare repetitoare la circa S km. In laboratoare se studiaz4 in prezent modularea in frecventé a fasciculului laser, care ar permite multiplicarea de circa 1000 de ori a ratei de transmisie a informatiet (I Tb/s), Aceasta inseamné, de exemplu, transmiterea simultand a 3000 de canale TV pe un singur cablu optic! Astfel de performante nu pot fi egalate de cablurile de cupru, lacare limita realizata practic pandin prezent este de 100 de milioane-de biti pe secunda. Cablurile optice sunt utilizate si pentru realizarea unui dispozitiv medical, numit endoscop, cu ajutorul caruia medicul poate privi In interiorul corpului uman, Prin unele fibre ale cablului optic ajunge lumina in locul de investigat, lar prin altele este transmis imaginea luata de o camera video miniaturala. 7 n,. Atunci, din relagia Precedent8, rezult’ c& f, < f, Focarul razelor violete este deci mai aproape de lentil’ decat focarul razelor rosil: exist8 o infinitate de focare cuprinse intre F, si F,, Acest fenomen de dispersie a focarelor este numit aberafie cromatica, Aberatiile cromatice care apar in cazul unei lentile subtiri convergente sunt ilustrate in figura 1.2.5. Asa cum se vede (rombul,din figurd) exist’ atét o aberatie cromaticd transversal, cat siuna orizontala. © Fig.1.2.5. Ilustrarea aberajiei cromatice 1) In cazul unei lentile compuse din dou’ lentilelipte, de exemplu una convergenta si una divergenta, aberatil Uuneia dintre lentile pot corija aberatile celeilalte lentile. Lentila compus va avea astfel aberatii cromatice sensibil mai reduse. 2) Lentilele prezinta si alte tipuri de aberatii: aberafia de sfericitate, aberatia de astigmatism, etc. Studiul aberajiilor lentilelor depaseste cadrul acestui manual, 24 ‘in mod analog se constata c& o lentila divergenta are doua focare principale virtuale (aflate la intersectia prelungirilorrazelor de lumina si nu la intersecjia razelor, figura 1.2.6), Asa cum se vede din figura 1.2.7-a, dac’ obiectul este situat la infinit imaginea se formeaza in focarul din dreapta lentilei si, de aceea, este numit focar imagine (F). Daca obiectul este situat in focarul din stinga lentilei (fig. 1.2.7-b), imaginea se formeazi la infinit si, de aceea, este numit focar obiect (F,). In cazul unei lentile divergente (fig. 1.2.6) cele doua focare sunt pozitionate invers. Daca fasciculul incident este paralel si formeazt un mic unghi cu axa opticd principald (fig. 1.2.8), razele emergente (sau prelungirile lor ~ tn cazul unei lentile divergente) converg tntr-un punct numit focar secundar; acesta este situat intr-un plan perpendicular pe axa optic’ principal’ in focarul principal, numit plan focal. ‘in continuare sunt prezentate razele de lumina folosite cel mai des la construirea imaginilor in lentilele convergente si, respectiv, divergente. in cazul unei lentile convergent, pentru o raza de lumina incident’, paraleld cu axa optica principal, raza emergenta trece prin focarul principal (fig. 1.2.9-a). ‘in cazul unei lentile divergente, pentru 0 razi de lumina paralela cu axa principala, raza emergent are o astfel de directie incat prelungirea sa trece prin focarul principal al lentilei (fig. 1.2.9-b} Conform proprietati de reversibilitate a luminii, in cazul unei lentile convergente, pentru 0 raza de lumins incident care trece prin jocarul principal, raza emergenti este paralela cu axa optic principala fig 1.2.10-a). In cazul unei lentile divergente, pentru 0 raza de lumina care are o astiel de directie incat prelungirea sa trece prin focarul principal al lentilei, raza emergent este paralela cu axa opticé principals (fig. 1.2.10-b). ‘Mersul unui fascicul paraxial printr-o lentil divergent ‘Mersul unui fascicul paraxial pri rvergent’ secundard jt! L_£ oF secundars @ ® plan focal ax’ optica Mersul razelor neparaxiale prin lentile tersul razelor paraxiale prin tentile JL NATIONALS Fig. 1.2.10, — Mersul prin lentile al razelor ce trec prin| ' focare TARGU-MURE UNR. 17 25 Fig. 1.2.11. Mersul prin lentile al razelor ce tree prin centrul optic © Fig. 1.2.12. Imaginea unui obiectsituat inainte de dublul distanfei focale 1.2.13, Imaginea unui obiect situat la dublul distantei focale 1.2.14, Imaginea unui obiect situat intre dublul distanfei focale si focarul lentilei © Fig. 1.2.15, _Imaginea unui obiect situat in focar 26 O raza de lumina incidenta care trece prin centrul optic al unei lentile subsiri nu este deviata (fig. 1.2.11- ab). In aceasta secjiune vom studia constructia imaginii unui obiect luminos nepunctiform situat la diferite distane de o lentils subjire. Este considerat mai int: cazul unei lentile convergente biconvexe. Consideram un tub luminos plasat la 0 distant > 2f fata de lentils (dincolo de centrul de curbura C al lentilei, fig. 1.2.12). Se constata c& imaginea se formeaza intre planul focal si 2f, este real, résturnata ssi mai mica decat obiectul. Observafie: Imaginea este reald cdnd se formeazi prin intersecjia razelor emergente (ea poate fi ,prins’” pe un ecran) si virtuala cand se formeaza prin intersectia prelungirilor razelor emergente. Consideram un tub luminos plasat la o distant d = 2f fafa de lentils (in centrul de curbura al lentilei, C~ fig. 1.2.13), Se constat8 ci imaginea se formeaza la distanja 24, este reala, rasturnata si egala cu obiectul Consideram un tub luminos plasat la o distangai d faa de lentils, cu F< d< 2F (fig. 1.2.14), Se constati ca imaginea se formeaza la o distan} mai mare decat 2f, este realé, réstumata si mai mare ca obiectul, Considerim un tub luminos plasat in focarul F (lao distanja d = f fat’ de lentil’, fig. 1.2.15). Se constata C4 razele emergente sunt paralele, imaginea se formeaza la infinit, este real rastumats si infinita. Consideraim un tub luminos plasat la o distanja d< f fata de lentila (tntre focarul F si lentil, fig. 1.2.16). Se constata ci imaginea se formeaza la intersecsia prelungirilor razelor emergente, este deci virtuals, dreapta si mai mare decat obiectul. Rezultatele objinute privind formarea imaginilor in lentile convergente sunt sintetizate tn tabelul 1.2.1. Tabelul 1.2.1 Fig. 1.2.16. Imaginea unui obiectsituat intre focar si centrul optic Sepa eee ; | Sa d>2F fe dv< 2 reals risturnat 1<0 | a=2F d= tf reall risturmat oO fed<2t "> 2F reals, isturnats 10 d=f Ta infinit reals Fisturmats ‘nfinita in nlenecha | ocdes prelungitilor razelor vinwals deoapta bo | cemergente ‘Observajie: Compara tabelul 1.2.1 cu tabelul 1.1.1. Construcfia imaginii unui obiectin cazul une’ lentile divergente este ilustraté in figura 1.2.17. Construind imaginile obiectului asezat la distange diferite fas de lentila, se constat& c’, indiferent de valoarea distantei obiect-lentili, imaginea este virtual, dreaptd, mai mica decat obiectul si este situatd tntre focar si lentil $8 analizam situajia din figura 1.2.18, in care doua lentile convergente au axa optic’ principals comun’; obiectul AB da o imagine real, A’B’, prin lentila 1; observam ca imaginea A’B’ devine obiect pentru lentila 2, prin care formeaza imaginea AB”. Sa considerim apoi situatia din figura 1.2.19. Fie A’B' imaginea data de o lentil convergent unui obiect real AB (fig. 1.2.19-a). Daca intre lentila si imaginea A‘B' se asaz o alta lentil& convergenté (fig. 1.2.19-b), raza care trece prin centrul optic al primei lentile este deviata la trecerea prin a doua lentilé, astfel incat imaginea obiectului AB este A"B”. in acest caz se spune c& imaginea A’B’ a devenit obiect virlualpentru a doua lentila. Concluzie: © lentil& convergent di, de la un obiect virtual, situat dincolo de focar, 0 imagine reald, dreapt’, mai mica decat obiectul, asezatd intre focar si lentila e Fig. 1.2.17. Construcjiaimagi lentilé divergent Imaginea unui obiect prin doua lentile convergente @ 1.2.19. Obiect virtual 27 ‘in cazul unei lentile divergente, construirea imaginii unui obiect virtual este reprezentatd in figura 1.2.20, Se constata c& apar dou situati distincte. Daca obiectul virtual este situat intre lentil& $i focar, lentila di o imagine reald, dreapt& si mai mare ca obiectul. Dac& obiectul virtual este situat dincolo de focar, lentila d& 0 © Fig. 1.2.20. _tmaginea unui obiect virtual printr-o | imagine virtual& si rastumatd. lentila divergenta ‘Ih figura 1.2.21 este prezentat& construirea imaginii unui obiect real situat la o distanj& mai mare de 2f de lentils. Din triunghiurile asemenea ABO si A’B‘O rezulti ca Seve SVN unde x; si y; sunt coordonatele punctului B in sisteriul fs Fig gate eal meet ndeguced epteeere anata Oxy, iar xz si y, sunt cordonatele printr-o lentil convex ‘g : Observatie: Coordonatele se refera la sistemul de coordonate Oxy. Infotdeauna, la studiul lentilelor, se va alege sistemul de axe Oxy cu axa Ox de-a lungul axei optice principale, orientata in sensul propagarii luminii, cu axa Oy orientata in sus si cu originea plasata in centrul optic al lentilei. ‘In mod analog, din triunghiurile asemenea OEF, si A’B’F, rezult& c& OF _ OF _| synthe AB RA =y, %-F unde focarul imagine F, este punctul de coordonate (f, 0), Din aceste doua relatii rezultd c& de unde se objine apoi relatia Aceastd relajie este numitd formula fundamental a lentilelor subjiri. Observajie: Pentru x, =—2» , formula fundamentala a lentilelor subsiri conduce la relatia X, = f= f, deci imaginea se formeazii in focarul imagine, Fz, iar f, este numita distanfa focald imagine, Pentru x, =-+00, rezultd c& f= — %, =~ f, , deci obiectul se afla in focarul obiect, F,, iar If! este numit& distanfa focala obiect, Pentru coordonata f= f; a focarului imagine, F,, se obine expresia unde: = neste indicele de refractie relativ al materialului din care este confecjionata lentila fa} de mediul th care se afla aceasta; = R, este abscisa centrului de curburd, C,, al fejei lentilei pe care este incident fasciculul luminos (fig. 1.6.2), iar R, este abscisa centrului de curbura, C,, al celeilalte fete a lentilei, Daca fejele lentilei sunt identice atunci R, = -R, si relajia precedenta ia forma particular Observatie: Din figura 1.8.2 se constat& c& tn cazul unei lentile convergente R, > 0, in timp ce in cazul unei lentile divergente R, < 0. Atunci, conform relatiei precedente, rezult& c& in cazul lentilelor convergente abscisa f a focarului imagine F, este pozitiva (focarul imagine este situat la dreapta lentilei), iar in cazul lentilelor divergente abscisa f a focarului imagine F, este negativa (focarul imagine este’situat la stanga lentilei). Un alt caz particular este cel al lentilelor plan-convexe si, respect, plan-concave. In cazul acestor lentile, daci lumina cade pe dioptrul plan se objine relatia jar daca lumina cade pe dioptrul sferic se gaseste ci ged n-1 Observafie: Se verfic8 usor c& gi fn acest caz este valabilé concluzia de mai sus: abscisa fa focarului imagine este pozitiv’ pentru lentilele plan-convexe (convergente) si negativa pentru lentilele plan-concave (divergente). Definij Se numeste convergenja lentilei marimea fizicd scalara C definita de relajia EE Observat 1) Conform definitiei, (Cy = m1, Unitatea de masurd a convergenfel in SI se numeste dioptric. 1 dioptr 1, Aceasta tnseamnd ci dioptria este convergenfa unei lentile cu distanfa focal de un metru 2) Convergenta unei lentile mai este numita si puterea optica a acesteia, 3) Deoarece abscisa fa focarului imagine este negativa in cazul unei lentile divergente, convergenta unei astfel de lentile este si ea negativa. ‘Asa. cum am vazut anterior, imaginea unui obiect poate fi mai mic’, egal sau mai mare decat obiectul, Pentru a caracteriza cantitativ marimea relativa a imaginii (comparativ cu obiectul) se introduce nojiunea de matire liniard. Definifie: Se numeste marire liniara m&rimea fizicd scalara adimensionala B definita de relatia a Ee 29 Observatii 1) Marirea liniara este numita uneori si marire transversal. 2) Atunci cand imaginea este rdstumat8, y, < 0, deci marirea liniar’, B, este si ea negativa. Din relatia de definitie si din relatiile precedente rezulta c& | 1.2.1. Calculafi distanya focalé a unui menisc divergent (ig, 1.2.1-b3) avand razele de curburd 30 cm si Rp = 25 cm, confectionat sticld cu indicele de refractie n = 1,5. Se foloseste relafia f=—1 m, deci distanta focala este de 1 m. © Exercitiul 1.2.2, O lentilé are convergenta C = 5 dioptri. Aflati la ce distanja de lent trebuie __ amplasat un obiect pentru a se obfine o imagine virtualé la 20 cm de lentil \._Solujie: Distanfa focalé a lentilei este f= 1/C. Se porneste de la formula fundamental a lentilelor subyiri Considerdim doud lentile subjiri avand aceeasi axa optica principal, situate la distanja d una de alta (fig. 1.2.22). Un astfel de sistem este numit sisiem optic

    S-ar putea să vă placă și