CAPITOLUL 2

EFICIENŢA ECONOMICĂ A
INVESTIŢIILOR. INDICATORI DE
EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE A
INVESTIŢIILOR

1 4/28/2020
2.1. Abordări teoretice privind eficiența

 Conform teoriei ricardiene şi în concordanţă cu

raţionalismul şi individualismul metodologic,
„rolul economistului este acela de a descoperi
sensul fenomenelor economice şi de a-l
reproduce cu ajutorul formalizărilor
matematice”.

2 4/28/2020
 Analiza atentă a acestei teorii permite identificare a două
curente distincte şi anume:
 reprezentanţii economiei bunăstării care pun în
evidență unele eşecuri ale pieţei şi justifică intervenţia
statului în economie pentru a atinge echilibrul
concurenţial (este teoria dominantă actuală);
 reprezentanţii noii economii (ai şcolii alegerilor
publice - şcoala austriacă), care aduce în dezbatere
defectele statului, apară piaţa liberă şi teoretizează
echilibrul pe care îl consideră mai apropiat de
realitate.
3 4/28/2020
Sensul comun al minimizarea inputurilor necesare obţinerii unei
eficienţei neoclasice anumite cantităţi de output, sau de maximizarea a
outputului pornind de la o anumită dotare cu inputuri,
adică eficienţa tehnică (modelul orientat spre input,
respectiv modelul orientat spre output)
Eficienţă alocativă capacitatea întreprinderii de a utiliza combinaţia
optimă de factori, în condiţii date de tehnologie şi de
preţuri ale acestora, în vederea minimizarea costurilor.
Eficienţa tehnică este o condiţie necesară, dar nu şi
suficientă, pentru a atinge eficienţa alocativă.
Cele două tipuri de eficienţă (tehnică şi alocativă) luate împreună
reprezintă eficienţa economică totală.
Eficienţa economică - ajută investitorul (individul) să răspundă la
întrebarea dacă o anumită alegere merită, prin
luarea în calcul a tuturor costurilor şi beneficiilor
suplimentare implicate de o alegere oarecare;
- din această perspectivă, un „lucru” este eficient
dacă beneficiile suplimentare depăşesc costurile
suplimentare4 (Heyne et al., 2011). 4/28/2020
2.2. Conţinutul categoriei eficienţa economică

 Eficienţa reflectă capacitatea unei cauze de a produce

efecte.
 Eficienţa implică drept cauză o natură organizată, de
regulă omul.
 În lucrarea Business a americanului Herbert Casson se
folosea termenul eficiency prin care se înţelege, în limba
engleză, facultatea cu ajutorul căreia se obţin rezultate
maxime cu minimum de forţe. [1]

[1] Herbert N. Casson, Business, Ediţia a IV-a, Berlin, 1927, p. 6

5 4/28/2020
 „eficienţa […] este raportul dintre efectul util (rezultat) şi
cheltuielile făcute pentru obţinerea lui”. [2]
[2] Novojilov V., Măsurarea cheltuielilor şi rezultatelor în planificarea
optimă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 65

 Ion Românu apreciază că, în sensul cel mai general, eficienţa

este atributul unei acţiuni, al unei persoane sau al unui lucru
de a produce efecte cât mai favorabile pentru societate. [3]
[3] Românu I., Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti

6 4/28/2020
 Eficența (conform DEX) = atributul unei activități umane de a produce
efectul util dorit.

 Eficacitate = calitatea de a produce efectul (pozitiv) așteptat.

 Eficienţa economică este un concept structural, calitativ,

care pune în legătură eforturile şi efectele economico-
financiare în scopul unei corecte fundamentări a deciziilor
privind mai buna utilizare a resurselor, creşterea
competitivităţii, asigurarea unor venituri necesare şi
suficiente pentru remunerarea factorilor de producţie,
eşalonarea pe diferite orizonturi de timp a resurselor de
dezvoltare şi autofinanţare a societăților comerciale. [4]

[4] Zaman, G., Geamănu, M., Eficienţa economică, Ed. Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2006

7 4/28/2020
 Sistemul formelor generale ale eficienţei cuprinde:
 eficienţa naturală;
 eficienţa tehnică;
 eficienţa economică ;
 eficienţa socială

8 4/28/2020
 Eficienţa naturală (sau a naturii) reflectă calitatea
factorilor naturali (sol, climă, cadru geografic etc.) de a
genera, de a avea efecte favorabile pe planul existenţei
în general, al existenţei social-umane în special.

 Eficienţa tehnică exprimă calitatea factorilor tehnici

(maşini, utilaje, a bazei tehnico-materiale) de a produce
efecte utile:
 cu concursul efortului fizic al omului;
 prin intervenţia omului ca factor de reglare;
 prin supravegherea, de către om, a maşinii în cazul unor
procese mecanizate sau automatizate, făcând abstracţie în
toate cazurile de efortul economic implicat.

9 4/28/2020
 Eficienţa economică reflectă calitatea activităţilor,
acţiunilor, proceselor economice şi uneori chiar
neeconomice de a produce efecte economice şi
financiare, pozitive, favorabile, sub aspect social - uman,
cu efort minim.

 Eficienţa socială constituie veriga finală în demersul

sistemic al formelor generale ale eficienţei. Cu alte
cuvinte, acţiunile, procesele pot avea o eficienţă
naturală, tehnică sau economică fără a presupune o
eficienţă socială.

10 4/28/2020
 Demersul sistemic al eficienţei este realizat integral
numai dacă, în urma derulării acţiunilor şi/sau proceselor
acestea au finalitate socială, directă sau propagată, în
efecte care traversează chiar parametrii existenţei
primare.

 Eficienţa socială poate să fie reliefată dacă luăm în

considerare destinaţiile beneficiului, efectul social direct
sau propagat al destinaţiilor beneficiului la nivel macro
şi microeconomic.

 Prin urmare eficienţa socială este expresia calităţii

vieţii sociale.

11 4/28/2020
 Eficienţa socială nu poate ignora câteva dimensiuni
prioritare:

 domeniul social este generator de efort şi beneficiar al

efectelor;

 natura efortului şi efectelor implicate în exprimarea

eficienţei sociale este complexă;

 implicaţiile factorului timp, datorită succesiunii dintre

efort şi efecte, sunt evidente.

12 4/28/2020
 2.3. Conţinutul complex şi trăsăturile
eficienţei economice a investiţiilor

 Eficienţa economică a investiţiilor exprimă calitatea

acţiunii de a investi, deci a procesului investiţional, de a
produce efecte propagate pozitive, utile.

 Eficienţa economică a investiţiilor implică expresia

simbolică a raportului dintre efect/efort sau efort/efect,
pe care le implică activitatea de investiţii.

13 4/28/2020
Principalele trăsături ale eficienţe economice
a investiţiilor:
 eficienţa economică a unui proces de investiţii se află în
strânsă legătură cu eficienţa procesului de exploatare
(producţie) în cadrul căreia se validează, sau nu,
valenţele procesului investiţional;

 eficienţa economică a investiţiilor se circumscrie în

contextul general al eficienţei economice a procesului
reproducţiei sociale, având în vedere locul şi rolul
activităţii de investiţii în raport cu conţinutul şi derularea
etapelor, momentelor acestui proces: producţie,
repartiţie, circulaţie, consum;
14 4/28/2020
 eficienţa economică a investiţiilor nu este afectată de
destinaţia acestora, productivă sau neproductivă;

 eficienţa economică a investiţiilor se exprimă unitar, la

nivel macro şi microeconomic, dacă ne referim la
raportul simbolic efort/efecte, respectiv efecte/efort;

 eficienţa economică a investiţiilor, ca formă a eficienţei

activităţii economice, se caracterizează printr-un raport
de dublă relativitate.

15 4/28/2020
 Raportul de dublă relativitate este abordat din trei
perspective:

1. rapoartul de relativitate între efort şi efecte ce caracterizează

eficienţa economică a investiţiilor în contextul logic dintre
cauză şi efect, în timp ce al doilea, raportul dintre efecte şi
efort dă expresie intensităţii efectelor din exploatare faţă de
o unitate (fizică sau valorică) a efortului de investiţii;
2. relativitatea eficienţei economice a investiţiilor se datorează
luării în analiză a mai multor variante de proiect, dintre care
una se consideră a fi variantă de referinţă/optimă;
3. eficienţa economică a investiţiilor reflectă raportul
efort/efecte în strânsă corelaţie cu factorul timp, ştiut fiind
faptul că în activitatea de investiţii efortul precede efectul.

16 4/28/2020
2.4. Efort şi efecte în investiţii: elemente
şi determinări
 Sfera de cuprindere a noţiunii efort de investiţii este
variabilă în funcţie de scopul utilizării acestei noţiuni
(mărimi de calcul) în analiză şi luarea deciziei sau în
vederea realizării procesului investiţional şi a finalizării
lui, putându-se delimita trei grade de cuprindere.

I: Efortul de investiţii stabilit pentru necesităţi de analiză

şi decizie sau efort total de investiţii (It);
II. Efortul de investiţii al întreprinzătorului (Idev);
III. Efortul de investiţii transpus în valoarea mijloacelor
fixe puse în funcţiune (Imf).
17 4/28/2020
 Efortul de investiţii dimensionat după sfera de
cuprindere permite reflectarea sa după următoarea
relaţie:
It  Idev  Imf .

18 4/28/2020
 Investiţia directă cuantifică totalitatea cheltuielilor prevăzute
în devizele pe obiective sau în alte instrumente de evaluare,
legate nemijlocit de crearea unor noi active fixe,
redimensionarea, reconstruirea, reutilarea şi modernizarea
celor existente.

 Investiţia colaterală reprezintă valoarea lucrărilor care sunt

legate teritorial și funcţional de investiţiile directe, asigurând
obiectivul de bază cu utilităţi (alimentarea cu apă, gaze,
canalizare, energie electrică şi termică, reţele de
telecomunicaţii, drumuri de acces etc.).

 Investiţia conexă reprezintă cheltuielile de investiţii necesare

a se efectua în alte ramuri sau sectoare de activitate, care pun
la dispoziția investiției directe: materii prime, materiale,
utilaje etc.

19 4/28/2020
 Efectele investiţiilor au o natură variată, complexă şi
eterogenă, putând fi grupate în trei categorii:

1. Efectele materiale ale investiţiilor se prezintă ca valori

de întrebuinţare ce rezultă în urma derulării şi finalizării
unui proces investiţional, cum ar fi: volumul fizic,
numărul, cantitatea de mijloace fixe puse în funcţiune,
cantitatea sau volumul fizic al producţiei anuale, într-o
anumită structură; caracteristicile calitative (durabilitate,
randament etc.) ale produselor etc.
2. Efectele valorice ale investiţiilor permit exprimarea mai
sintetică, generalizată a rezultatelor procesului
investiţional prin indicatori, cum ar fi: valoarea şi costul
producţiei, profitul anual etc.
20 4/28/2020
3. Efectele sociale ale investiţiilor sunt generate de
implicaţiile pe plan social ale procesului investiţional.
Acestea privesc condiţiile de muncă şi de trai, gradul de
poluare, noxe, starea de sănătate publică, grad de confort,
cultură şi civilizaţie; proporţiile din economie în profil
teritorial, grad de valorificare a potenţialului uman într-o
anumită zonă a ţării etc.

21 4/28/2020
 Dintre cele trei categorii de efecte ale investiţiilor, cele
valorice se pretează la o exprimare sintetică, unitară,
servind astfel necesităţilor de analiză, cu ajutorul unor
indicatori ai eficienţei economice.

22 4/28/2020