Ministerul Educație al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții

Catedra Alimentarea cu Caldură, Gaz și Căldură

MEMORIU EXPLICATIV
LA LUCRARE DE AN

La disciplina
Mecanica Fluidelor și Rețele Ingierești

TEMA:”Alimentarea cu căldură unei case de locuit tip S+P+2E”

+

A elaborat: studentul grupei CIC-1602 Vieru A.

A verificat: lector uniersitar Chilari O.

CHIŞINĂU 2019
 Cuprins

1.Introducere
2. Date initiale
3. Calculul termic al constructiilor de inchidere
3.1 Calculul termic al peretilor exteriori
3.2 Calculul termic al pardoselilor
3.3 Calculul termic al planșeului de la ultimul nivel
3.5 Calculul termic pentru uși și geamuri.
4. Calculul pierderilor de căldură
5. Calculul corpurilor de încălzire

2
1.Introducere

Termotehnica este domeniul ştiinţei şi tehnicii care se ocupă de întrebările obţinerii şi

utilizării căldurii. Se deosebesc două forme de utilizare a căldurii – energetică şi tehnologică.
Consumarea energetică a căldurii este bazată pe procesele de transformare a căldurii în lucrul
mecanic. Aceste procese se studiază de termodinamica tehnică. Instalaţiile energetice în care se
efectuiază transformarea căldurii în lucru sunt numite motoare termice.
Consumarea tehnologică a căldurii este bazată pe utilizarea căldurii pentru schimbarea
dirijată şi bine determinată a particularităţilor fizico-chimice la realizarea proceselor tehnologice
diverse. Instalaţiile în care accesul direct al căldurii este utilizat pentru scopuri tehnologice sunt:
diverse sobe, uscătoare, dispozitive de încălzire, calorifere etc.
Ştiinţa care studiază legile transferului de căldură între corpuri se numeşte teoria transferului
termic. Termodinamica tehnică şi teoria transferului termic alcătuiesc partea teoretică a ştiinţei
termotehnice.
Concomitent cu tehnica alimentării cu căldură s-a dezvoltat şi tehnica ventilării clădirilor.
Actualmente nu există nici o întreprindere care să nu fie amenajată cu mijloace contemporane de
schimbare a aerului.
Termoficarea este rezultatul dezvoltării şi realizării ideii metodei de producere mixtă a
căldurii şi energiei electrice. După cum se ştie, puterea electrică instalată a echipamentului
termic prezintă circa 1/3 din puterea instalată a tuturor centralelor electrice din ţară, care
funcţionează pe baza combustibilului organic.

2. Date iniţiale pentru proiectare

Varinta datelor iniţiale este determinată după numărul format din ultimele trei cifre ale
matricolei – codul variantei este 433.
Lucrarea se execută după (1)(„ Îndrumar metodic privind elaborarea lucrării de an la
disciplina Instalaţii de încălzire ”)

2.1 Planul casei este ales conform anexei 1 a îndrumarului. Suma cifrelor codului este
4+3+3=10

3
 2.2 Orientarea faţadei principale după punctele cardinale se determină din tab.1. Utima cifră a
codului este 3 ,suma ultimilor 2 cife este 6(para), deci – Orientare a este spre SE.

2.3 Încăperea centrului termic (CT) este situată în subsolul casei în partea dreapta de axa de
simetrie. (3-impar)

2.4 Oraşul în care este construită casa conform tab. 2 este Edinet.

2.5 Materialul şi construcţiile îngrădirilor de protecţie se iau după tab.1. 3 : (3)

Pereţi exteriori : - Cărămidă din silicat cu mortar din ciment si nisip – d0.38m, placi din vata
minerala p=100kg/m3;
Planseu de pod : - Saltele din vata minerala , p=125 kg/m3
Pardoseala : Placi din fibre de sticla stapel, p=60kg/m3
Acoperişul : Cu pante din tigla;
2.6 Sursa de energie termică servesc reţelele termice orăşăneşti.
2.7 Alimentarea cu apă caldă menajeră este centralizată.
2.8 Bucătăriile sunt alimentate cu gaz, în mod centralizat.

4
 2.9 Temperatura celor mai reci 5 zile: tH=-17 °C;
2.10 Temperatura celei mai reci zile: tXc=-24 °C;
2.11 Durata sezonului de încălzire, sutci: zsî=177;
2.12 Temperatura medie pe parcursul sezonului de incalzire: t=-0.4;
2.13 Temperaturi pentru aerul interior:
temperatura pentru camere de locuit, ti=18°C;
temperatura pentru camere intermediare, ti=18°C;
temperatura pentru camere de colţ, ti=20°C;
temperatura pentru bucătărie, ti=16°C;
temperatura la scară, ti=16°C;
2.14 Viteza vîntului pentru ianuarie medie – 4.5 m/s;
2.14 Zona de umeditate – H (normală);
2.15 Umeditate la încăperi = 55 %;
2.16 Dimensiunile usilor si ferestrelor

3. Calculul termotehnic al construcţiilor de închidere

3.1 Calculul termotehnic al pereţilor exteriori
Calculam temperatura medie a celor mai friguroase triade:

;
Calculăm rezistenta termica minima necesara din considerente
de asigurare a conditiilor sanitaro-igienice si a celei de confort cu formula:

t n =4 C o -este diferenta normata dintre temperatura aerului interior si

suprafata interioara a constructiei de protectie.
Conform SNiP II-3-79*
W
 i  8.7 2 0 -coeficientul transferului de caldura .
m C
n=1 - inertie termica
Parametri termici ai materialelor straturilor peretelui
Nr. δ ρ Λ S
str Materialul stratului (m) ( kg / m 3 ) w/m*°C w/m²*°C
at
1 Mortar din var si nisip 0.020 1600 0.700 8.69

5
2 Cărămidă din silicat cu mortar cu 0.38 1700 0.76 9,77
mortar din ciment si nisip
3 placi din vata minerala d(x) 100 0.045 0.74
4 Mortar din ciment nisip 0.02 1800 0.760 9.6

Fig 1

Indicele grad zi se determina:

prin interpolare determinam Rreq= 2.66378  

Calculam rezitenta termica globala necesara: Recalculam rezitenta termica globala necesara:

Conditia R0  R
n
0 se satisface.
 e  23W / m 2C 0 -coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de
protectie.
Calculăm coeficientul transferului de căldură:

6
 \

3.2 Calculul planşeului de pod

Calculam temperatura medie a celor mai friguroase triade:

Calculăm rezistenta termica minima necesara din considerente

de asigurare a conditiilor sanitaro-igienice si a celei de confort cu formula:

t n =3 C o -este diferenta normata dintre temperatura aerului interior si

suprafata interioara a constructiei de protectie.
Conform SNiP II-3-79*
W
 i  8.7 2 0 -coeficientul transferului de caldura .
m C
n=1 - inertie termica
Parameti termici ai materialelor straturilor planseului de pod
Nr. Denumirea statului Δ ρ λ S
strat planşeului de pod (m) ( kg / m 3 ) w/m*°C w/m²*°C
1 Placă de beton armat 0.2 2500 1.92 17.98
2 Ruberoid 0.0015 600 0.17 3.53
3 Saltele din vata minerala 3 125 0.064 0.73
4 Mortar de ciment-nisip 0.04 1800 0.76 11.09
λ,S –se iau din SNIP in dependenta de umiditate si materialul planseului
(pag.19).

4
3
2
1
Fig.2

Indicele grad zi se determina:

prin interpolare determinam Rreq=4.0054

7
 Calculam rezitenta termica globala necesara:

Recalculam rezitenta termica globala necesara:

Conditia R0  R
n
0 se satisface.
 e  23W / m 2C 0 -coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de
protectie.

Calculăm coeficientul transferului de căldură:

3.3 Calculul termotehnic al pardoselei

Calculam temperatura medie a celor mai friguroase triade:

Calculăm
rezistenta termica minima necesara din considerente
de asigurare a conditiilor sanitaro-igienice si a celei de confort cu formula:

t n =2 C o -este diferenta normata dintre temperatura aerului interior si

suprafata interioara a constructiei de protectie.
Conform SNiP II-3-79*
W
 i  8.7 2 0 -coeficientul transferului de caldura .
m C
n=1 - inertie termica

8
 Parametri termici ai materialelor straturilor pardoselei
Nr. Denumirea statului Δ ρ Λ
strat pardoselei (m) ( kg / m 3 ) w/m*°C
1 Placă de beton otel 0.2 2500 1.92
2 Ruberoid 0.0015 600 0.17
3 Placi din fibre de sticla stapel Δ3 60 0.046
4 Mortar de ciment-nisip 0.04 1800 0.76
5 Parchet laminat 0.012 500 0.14
λ,S –se iau din SNIP in dependenta de umiditate si materialul planseului
(pag.19).

3
2
1

Fig.4
Indicele grad zi se determina:

prin interpolare determinam Rreq=3.52486

Calculam rezitenta termica globala necesara:’

Recalculam rezitenta termica globala necesara:

Conditia R0  R
n
0 se satisface.

-coeficientul transferului de caldura de catre suprafetele exterioare de protectie.

9
Calculăm coeficientul transferului de căldură:

3.4 Calculul termotehnic pentru geamuri

Rreq = 0.42081
Tipul geamului şi respective rezistenţa lui necesară se ia din anexa 6 din SNiP II-3-79*
S-a acceptat tipul geamului, pachet din două foi de geam obişnuit în cercevele separate din
lemn, cu Ro=0,44 Rrec0.42081
Ro≥Ro(req)
Ro(req)=0,42 deci condiţia se rspectă.
Calculăm coeficientul transferului de căldură:
K=1/Ro=1/0,44=2,27W/C0m2;

3.5 Calculul termotehnic pentru uşi exterioare

Calculăm rezistenţa necesară după formula din (2):

Alegem uşa dublă exterioară din metal cu Ro=0,5, ceea ce ne asigură inegalitatea:
Ro≥Ro(req)
K=1/Ro=1/0,5=2 W/C0m2;

Dimensionarea reţelei
Calculăm presiunea disponibilă:
Pdisp  100 *  l
 l  83,12
Pdisp  100 * 83,12  8312 m
5639.87≤8312*0.9
Calculăm pentru fiecare tronson a debitului necesar:
Qi
G i  3.6 * *  1*  2
c t f  t r 
kg/s

unde Qi – puterea termică a tronsonului (W)

tf, tr – temperaturile de calcul ale agentului termic încălzit şi răcit
concomitent, respectiv 90°C şi 70°C.
c – capacitatea termică specifică, pentru apă c= 3,14 kJ/(kg°C)

10
 Diametrele se presupun. Pentru conductele înainte i după calorifer se admite
diametrul 15-20mm. Pe coloană diametrul de 20. Conductele magistrale din subsol
pot avea diametrul 25-32. Lîngă punctul termic-32mm.
În dependență de debitul tronsonului se alege viteza fluidului şi pierderile de
presiune liniare (Tihimirov, Anexa 6)
Pd- presiunea dinamică se alege în funcţie de viteză (Tihomirov, Anexa 7)
z    * Pdin
Pierderile de presiune pe tronson se calculeacă cu formula:
(Rl+z)

11
BIBLIOGRAFIE
1. Indicatie metodică la cursul termotehnica, alimentare cu gaz şi ventilare N.176
2. NC MG 04.02-99 “Termotehnica construcţiilor”
3. СниП 2.01.01-82 «Справочник и геофизика»
4. Тихомиров В. К.«Теплотехника, теплоснабжение и вентиляция»
3-е издание. Москва: Стройиздат , 1981
5. Щикин Р.В. «Справочник по теплщснабжению и вентиляций»
Книга первая.4-е гздание Киев: Будвелчик, 1

10
11
11