Măduva spinării

            Măduva spinării (Medulla spinalis) face parte din sistemul nervos central al
vertebratelor, fiind protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi și extremitățile
corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și creierul într-o
membrană (meninge).

Amplasare

            Măduva spinării la fetuși (la cei nenăscuți) ajunge până în sacrum, la sugari
ajunge până în regiunea lombară, iar la adulți măduva spinării se întinde de la cap
numai până la a doua vertebră lombară. Acest fenomen se explică prin faptul că
coloana vertebrală se dezvoltă (crește) mai repede decât măduva spinării (ascensiunea
măduvei = Ascensus medullae spinalis).

Prin acest fenomen de ascensiune a măduvei, nervii spinali se prelungesc pentru a

ajunge mai departe la orificiul de ieșire intravertebral formându-se așa numita coadă
de cal Cauda equina, acest fenomen este important în medicină, între vertebra 3/4
lombară putându-se lua cu o seringă  probă din lichidul rahidian, sau injecta anumite
medicamente fără a leza cu acul măduva spinării.
Nu la toate vertebratele se întâlnește acest fenomen de ascensiune a măduvei spinării.
Altfel spus, măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la vertebra
cervicală C1 până la vertebra lombară L2. De acolo, are o formațiune terminală
numită fillum terminle. Fillum terminale împreună cu rădăcinile nervilor spinali
sacrali și lombari formează coada de cal. Măduva spinării este localizată în canalul
vertebral și ține de la gaura occipitala până la vertebra lombară L2. Are o formațiune
terminală numită fillum terminale, aceasta împreuna cu rădăcinile nervilor spinali
sacrali și lombari formează „coada de cal”.
 Funcțiile măduvei spinării:

            Măduva spinării are două funcții principale.În primul rând,ea acționează ca un
sistem de conducere în ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic.
Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori; fibrele
acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite părți ale creierului.
Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la capătul lor la mare distanță
de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau
motorii aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin
intermediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali. A doua funcție a
măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simple. Aceasta se obține prin
neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva
spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei
motori. Dacă puneți mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele
transmit mesaje la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin
interneuroni la neuronii motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și a
mâinii, iar mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele urcă prin măduva spinării și
sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlează mișcările gâtului.

Invelișuri

            Menigele măduvei spinării (Meninges medullae spinalis) are în principiu

același rol ca meningele cerebral, și aici se poate distinge stratul exterior dura mater,
stratul mijlociu arahnoida și stratul alipit de măduvă pia mater.
În comparație cu meningele cerebral sunt anumite diferențe ca: dura mater nu este
strâns lipit de țesutul osos al vertebrelor ci între ele se află un spațiu (important pentru
injecții epidurale) epidural sau peridural căptușit cu un strat conjunctiv și adipos. Altă
diferență este existența ligamentelor din pia și dura mater Ligamentum
denticulatum aceste spații fiind umplute cu lichid cerebrospinal (Liquor
cerebrospinalis).

Forma măduvei spinării

            Forma măduvei este forma unui cordon îngroșat la capete Intumescentia

cervicalis și Intumescentia lumbosacralis, de aici pornesc nervii spinali ce inervează
membrele inferioare și superioare. În partea inferioară (caudală) măduva se termină cu
o porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral (desubt la animale) și în față la om,
măduva prezintă un șanț Fissura mediana anterior (la om) și (la animale: Fissura
mediana ventralis) pe partea opusă Sulcus medianus posterior. Aceste adâncituri
(șanțuri) împart măduva în cordoane (Funiculus anterior), (Funiculus posterior) și
între ele (Funiculus lateralis). Rădăcinile (originea) nervilor spinali sunt între
cordonul lateral și cel dorsal sau ventral.