CURS - TOPOCLIMATOLOGIE CLIMATUL COSTIER La acest tip se separa climatu!: a) tarmului si al bordurii, a caror intindere variabili este, in general, de 3 km: ») interiorului uscatului, avand o largime care oscileaza intre 10-40 km, in raport de loc Tarmurile marine si oceanice reprezinta, inainte de toate, domeniul actiunii vantului, care prin intensitate $i directie determina nuanjele climatului Regiunile protejate de o barier’ muntoasd, fata de masele de aer rece, beneficiaza de 0 ‘nedlzire mai importanta, in comparatie cu regiunile neprotejate. Atunei cénd tarmul marin este constituit dintr-un versant muntos, inversiunile termice pot fi pronunfate, De ex. vara, pe versantii vuleanului Etna, temperaturile cele mai ridicate se observa la altitudinea de 400 m, in momentele de incalzire maxima, prin insolate. Gradientul termic vertical pe muntii costieri este mai redus iarna, decat vara, cnd marea este rece (si contrastul termic vertical puternic). Numarul de zile cu inghet poate fi mult mai redus pe farmurile marine sau oceanice, chiar la latitudini nordice mari. in regiunile meridionale, producerea inghetului are caracter exceptional, cum este de ex pe coasta sudied a Spaniei, De asemenea, aici zilele cu zpada si cu strat de zipada sunt mult mai rare. Precipitafile atmosferice sunt mai reduse pe {amurile marine si oceanice mai ales end acestea, sau insulele, sunt plate. Viteza curentilor aerieni scade rapid odata cu eresterea distantei fata de litoral. Vanturile perpendiculare pe {arm sunt mai rapide, iar cele care formeaz4 un unghi cu férmul sunt formate dintr-o component perpendiculara si o componenta care deviaza paralel cu tarmul. Acest fenomen este evident daca se examineazi deviatia coroanelor arborilor. In sectoarele unde viteza vanturilor este ridicatai (capuri, coaste inalyate, insule) vegetatia este compusi din tufisuri, iar cresterea arborilor este dificila, in asemenea conditii, arborii sunt deformati in intregime, de vant. Coroana lor este asimetrica (in forma de drapel) si numai la o anumita distanta fafa de farm sunt inclinate (doar ramurile mici) in sensul vantului dominant. Simbolul diminuarii vitezei vantului pe masura Indepitiriifa{a de tarm il constituie transformarea morfologicd a peisajului vegetal. Vantul, care urmeazé, ca direetie, configuratia ¥armului este mai putin rapid insd viteza lui este suficienta pentru a antrena o deviafie mecanic& a coroanci arborilor, chiar daca altitudinea reliefului este medicora (ca de ex la un cordon litoral). Cand tarmul este inalt, viteza vantului scade la o anumité distanfé, care, in general, masoard de 3 ori inaltimea obstacotului (coastei). Atunci cand vantul are o directie paralelé cu farmul, sunt suficiente obstacolele relativ miei pentru ca viteza acestuia si fie franat considerabil. Cand vantul bate din interiorul uscatului, iar {armul este marginit de faleze inalte, la picioarele acestor faleze (la adapostul aerodinamic), diretia vantului poate fi diferta, iar viteza se reduce la 1-2 mis Daca tirmul este jos, directia vantului dinspre uscat nu variaz’, iar viteza Ini ramane ridicati. Astfel de exemple sunt Delta Ronului, sau regiunea Languedocului unde Mistralul si Tramontana sunt foarte violente, agitind apa mari si impiedicand, astfel, incalzirea ei ‘Vanturile puternice creazi deseori o senzatie de frig. Directia vantului variazd in functie de sezon, nu numai datorita tipurilor diferite de vreme, ci si canalizitii lui tn raport de orientarea (irmului in perioada calda a anului, atunci cand nu se formeaza briza. in regiunile mediteraneene, adapostite de vanturile din interiorul uscatului, briza marina, de zi, alterneaz’ noaptea cu un vant dinspre uscal_canalizat in raport de orientarea vailor. Cand la un punet de pe firm bate vantul, care traverseaza o larga intindere marina, acesta beneficiaza de: ~o temperatura minima a aerului, mai putin seazuts; = 0 temperatura maxima a aerului, mai putin ridicat& si limitat unde creste freeventa brizei marine: ~o amplitudine termic& zilnied redusts mod suplimentar, in regiunile=o umezeali relativa destul de constant; ~ 0 insolatie freevent crescutt; 0 vizibilitate medie (in afara cazurilor cu vanturi puternice. Valorile temperaturii aerului variaza in raport de natura plajelor. Pe nisipul uscat, rad solara si albedou! sunt mai putemice decat pe nisipul umed. Tarmurile cu dune prezinta valori ale albedoului si temperaturii, mai mari in anotimpul de vara, Tarmurile cu cantitati ridicate de precipitatii atmosferice sunt cele: - inalte, unde ascendenta aerului provoaea cresterea frecvenfei ploilor mai ales in regiunile tropicale, expuse maselor de aet umed (ex. insula Réunion, cu 3689 mm, la Saintc-Rose), ~ constituite dintr-un relief important (ex. Capbreton) - situate in zona expusa masclor de aer umed in raport cu celelalte orientari ale yirmurilor (ex. 1051 mm la Cherbourg situat la nivelu! dorsalei pluviometrice format in condifile actiunii maselor de aer vestice si sud-vestice) - unde convergenta maselor de aer este putemicd. Ex la stramtoarea Gibraltar, coasta spaniolé este mai umeda - din regiunile tropicale, cu umezeala aerului foarte ridicata. in tinuturile unde fa inceputul sezonului rece exista contraste de temperatura intre ocean si continent (suprafata oceanic riméndnd calda in timp ce suprafafa uscatului se riceste), cantitatea de precipitatii atmosferice din interiorul continentului ereste proportional cu. accentuarea contrastelor de temperatura, Acest fenomen are un caracter invers la inceputul sezonului cald. in cazul unui regim puternic de briza, precipitatiile crese de la distanta unde actiunea frontului de brizk slabeste, iar izohietele sunt paralele cu firmul (Dobrogea de Sud). In general climatul tarmurilor maxime si oceanice se caracterizeazi printr-o relativa uniformitate in cursul zilei sia anului, Principalele modificdri climatice se constata la trecerea de la tun vant marin, la un vant de uscat, care poate provoca variatii importante ale temperaturii, umidititii altor elemente climatice. CLIMATUL URBAN Studiul climatului urban este deoscbit de complex, deoarece este dificil de separat actiunea orasului, cu aglomeratia lui de constructii, mai mult sau mai pufin inalte si cu populatia care traiegte si lucreazi in cadrul lui, de actiunea poluarii, care prin emisiile de pulberi, gaze, aerosoli, modifica, ‘mai mult sau mai putin, conditiile atmosferice. Acest fenomen diferd in raport de pozitie, latitudine si proximitatea mati, Interactiunea acestor factori diversi, ereaza un climat cu earactere originale. Un rol important il joaca efectul topografiei, deoarece majoritatea oragelor sau dezvoltat in vai, la confluenta lor sau in spatiile costiere, care se disting prin climate locale specifice. Prezenta unui oras in cadrul unei cdmpii uniforme, care furnizeaza un ,.medel”” de climat urban este destul de rar. Astfel de conditii se pot intdlni doar in cazul unor orase din centrul S.U.A.. Orasul se diferentiaza in raport cu teritoriul inconjuritor prin urmatoarele elemente: = prezenta numeroasclor cladiri, cu indlfimi diferite, care miirese rugozitatea si favorizeazd ascendenta aerului, modificdnd, totodat’, conditiile radiative (mai ales prin suprafetele verticale, care inmagazineaza caldura); - aportul de energie complementari, generat de incdilzirea urban& si diversele activitati, care determina cresterea caldurii si contrastul termie, uneori pronunfat, intre centrul oragului si spatiul din jur; = solul impermeabil si disparitia rapid a apei_ provenita instalatiie de canalizare; - vegetatia redusi: - concentratia mai mare sau mai mic a poluantilor atmosferici Toate aceste clemente intervin si in transformarea conditiilor climatice urbane. din precipitatiile atmosferice, prinAtmosfera urbana Cercetarile au scos in evident, cd in orage se dezvoltd un asa numit ,strat atmosferic urban’’, cu grosimea de cca 200 — 300 m, noaptea si de 500 m, ziua. Acest ,,strat" incepe de la nivelul acoperisurilor, care formeaza ,,suprafata’” unde se produc schimburile fluxurilor energetice foarte eterogene, fiind oarecum asemanitoare cu bolta unei paduri avand numeroase luminisuri. Partea ui inferioari este reprezentatt de ,,stratul atmosferic de suprafati”, care este o zona turbulent, cu fluxuri verticale de c&ldura si umezeala, relativ constante. Peste ,stratul atmosferic de suprafaja”” se desfigoara un strat atmosferie mixt", unde valorile umezelii si temperatu potentiale, tind sa ramana constante, dar advectia este importanta (,,stratul de amestec”, de zi §i stratul stabil”, de noapte). Din cauza rugozititii suprafefei urbane, viteza vantului scade in ores ins, turbulenta mecanic& local puternicd, provocata de clidiri si de celulele convective de intensitaji foarte variabile, formate deasupra ckidirilor, determina difuziunea orizontala si verticala a cildurii sau a unor particule deosebit de complexe. In spatiul rural, .stratul atmosferie de suprafaa’” din timpul situatilor anticiclonice eu nopfi calme are grosime redusi, fiind marcat de inversiuni termice puternice lui. Deasupra se dispune un strat atmosferic stabil” marcat si el de o inversiune termic& foarte variabili in raport de situatia sinopticd. In orag, ,stratul atmosferie de suprafatz’” din timpul noptii este cald (cu exceptia Parcurilor) si, in aceste condifii, aerul poluat se ridica in .,stratul atmosferic stabil”, pana la nivelul superior al inversiunii termice, generand 0 cupola’ (,dom”) vizibili dimineafa, de la mare distant, Ziua, ,stratul atmosferic de suprafay” din spatiul periurban sau rural, atinge indljimea de cca 50 m, fiind foarte instabil si situat sub un ,,strat atmosferic de amestec”’, unde valoarea temperaturii potential este constanta. In cuprinsul orasului, ,,stratul atmosferic de suprafaji'” este instabil deasupra acoperisurilor si creste, ca grosime, in timpul diminefii. Ziua poluarea se reduce deoarece se repartizeaza in volumul mare de aer al ,,stratului atmosferic de amestec”’, iar prin acfiunea vantului, aerul inedrcat cu impurititi se extinde in zona inconjuratoare, vecind. Aceasta poluare atmosferie’, care continua si fic alimentata de turbulenfa mecanica, absoarbe mai ales radiatia solaré de unda scurta. in aceste conditii se observa un deficit de radiatie ultravioleta la nivelul acoperisurilor, insotit de o scadere a transparentei atmosferice, Formarea brizelor termice intre oras si spatiul periurban este determinata de inalfarea acrului urban in ,stratul atmosferic de suprafafi” fiind dificil, insi, de a fi separat vantul sinoptic de cel generat de relief. Influenja .,cupolei de praf” si a ascendentelor termice locale ale acrului poate determina cresterea cantititilor de precipitatii aumosferice sau intensificarea anumitor celule orajoase din spatiul urban, Bilangul termic urban Elementele bilantului de energie al localitatilor urbane difera de cel al localitatilor rurale. in general, orasul este mai cald decat spatiul rural invecinat. Albedoul orasului oscileaza intre 10% - 20%, in raport de structura si clima lui, fiind mai-frecvent cel cu valori inferioare suprafetelor naturale, Acest fenomen este evident mai ales iarna, cand se formeaza stratul de zApada. Diminuarea radiatiei solare de e&tre atmosfera poluatt este de 5% - 10%, iar efectul ei asupra bilantului radiativ este compensat prin cresterea radiafiei infrarosii care provine de la ,.stratul atmosferic urban mixt”’, in total diferentele radiative medii (termenul Ra, bilantul radiatiei totale sau ,,radiatia neti literatura de limb& engleza) dintre orag gi sat sunt neglijabile si aceasta rezulta din examinarea altor elemente ale bilantului termic, care permit explicarea prezenfei unei sule de caldura urbana” Emisiunea antropica de caldura este un fenomen sezonicr provocat de incalzirea clidirilor in anotimpul de iarna sau de refrigerarea practicata in zonele climatice cu veri calde si umede. intrucét sinjectia de caldura’” in spatiul urban se face la inditimi foarte variabile ea este dificil de luat in caleul la modelarea bilantului termic. Caldura stocati de ansamblul de cladiri si strizi, variaza in cursul zilei, mai mult decdt intr-o agezare rurald, deoarece oragul dispune de mai mult energie inmagazinata in intervalul diurn si cedati, in intervalul nocturn, care creaz#i un decalaj termic de 0 ori sau dou, Acelasi rol il joaca gi 3wefectul de mascare”’, care se observa la nivelul strazilor. in intervalul diurn, fluxul caldut sensibile spre indljime creste in oras pe masura ce fluxul cAldurii latente devine neglijabil. in spatiul rural, fluxurile din intervalul noctum sunt importante si indreptate spre sol (in jos), datorita inversiunilor termice, spre deosebire de oras, unde fluxurile sunt slabe si dirijate in toate sensurile. in zonele climatice calde si uscate, evaporafia din orase poate fi marti, in comparatie cu asezatile rurale, datorita prezentet spatilor verzi irigate si a parcurilor urbane, care se evidentiaza ca .,insule de racoare”. Cele mai multe studii asupra climei urbane sunt efectuate pe timp senin cu circulatie slaba a aerului, astfel c&, advectiile avand un rol neglijabil, se evidentiaza net contrastele radiative locale wlnsulele de edldura’” care se formeazi in orase sunt fenomene specifice timpului frumos, anticiclonie si, se estompeaza sau dispar, cénd nebulozitatea creste sau sunt vanturi putemice (de peste 10 m/s). Relatia oras-sat nu poate fi separata de conditiile sinoptice, iar modelarea climatica twebuie adaptatd in raport de tipurile de vreme, intdlnite in mod obisnuit int-o regiune. Metode de observatie dintr-o aglomeratie urband Radiatia solar primar si radiatia secundard a atmosferei (radiatia termicd a aerului) se masoara la nivelul acoperigurilor. Radiata solara reflectata (albedou!) sau radiatia infrarosie, emis de suprafaja urbana este receptata de captatorii plasati pe turnurile meteorologice, la 0 anumita indljime de unde este vizatd o suprafata cét mai vasti si sunt integrate nu numai reflectiile multiple ale fajadelor, pe care alterneazt lumina si umbra, ci si efectele medii ale acoperigurilor strizilor, parcurilor si punctelor de incilzire. Masuratorile efectuate asupra schimburilor termice sunt insofite de observafii punctuale asupra gradientilor vantului, care, alituri de cei ai umezelii si temperatu aerului, sunt determinati cu ajutorul turnurilor inalte de 200 m — 300 m, completand lacunele campaniilor de misuratori efectuate cu baloane-sonda sau elicoptere. Alsturi de baloanele dirijabile, echipate cu toate aparatele si sondele posibile, observatiile sunt completate cu ajutorul mijloacelor specifice teledetectiei. Exist’ colectii de fotografi aeriene si de imagini satelitare (SPOT) avand 0 rezolutie foarte buna, eare pun in evidenfa structura urbana $i permit, printre altele, determinarea albedoului Masuratorile complexe, inclusiv cele satelitare, asupra climei urbane sunt foarte costisitoare si ele servese, in special pentru calibrarea modelelor de caleul asupra: ~ schimburilor radiative gi termice in stratul atmosferie de suprafat ~ aportului vertical gi a transferului orizontal radiativ si termic ea si a combinatiilor chimice din stratul atmosferic mixt De exemplu viteza vantului V la o indltime oarecare h, poate fi estimati in medie prin (Whi)a unde: viteza vantului determinati destul de departe de suprafatd, la inaltimea de 400 m, in oras si 300 m, in sat, - a= exponent care are valoarea de cea. 0,2, in mediul rural si 0.4, deasupra mediului urban, unde viteza vantului in apropierea solutui este incetinita. ‘Cum acesti coeficienti se modifica in raport de rugozitate si conditiile de stabilitate a aerului, un ajutor foarte pretios il constituie precizarea: a) machetei aglomerafiei urbane, care, plasata intr-un tunel aerodinamic, ofera o idee asupra turbulenfei mecanice creata de rugozitatea cladirilor: b) influentei topogratiei regionale sia directiilor vantului care pot fi modelate dupa dorina, a fel ca si conditiile stabilitatii verticale, permitandu-se astfel de ase ajusta (adapta) coeficientii de schimb vertical si ai difuziei orizontale, la o gamé foarte intinsé de stiri de vreme. Simularea matematici a fluxurilor, care utilizeazi ecuafiile dinamicii atmosferice, permite injelegerea observatiilor si serveste la prevederea influentei viitoarelor amenajari urbane, la scara ansamblului aglomeratiei de cladiri, De exemplu, pot fi stabilite: - locul unde si fie amplasata o industrie poluanti, astfel ca noxele suplimentare sa fie in concentratie neglijabili;+ care este efectul hidrodinamie al instalatiilor cu mai multe tumuri, al clidirilor foarte inalte, cu birouri sau a constructiei strézilor, in raport de vanturile cele mai puternice; ~ cum se combina aportul poluantilor locali cu poluantii care vin de la mare concentratii de ozon ete. Astfel de aplicatii sunt nenumarate si ele depind de problemele specifice unei regiuni si de mijloacele disponibile (personal si aparatura) pentru a le solutiona. Frecvent, fiecare serviciu tehnic functioneaza izolat si nu exista, in anumite cazuri, nici o coordonare intre o refea de masuratori asupra poluarii atmosferice si o refea de masuritori climatice sau hidrologice. in plus, ,mezo- ‘meteorologia”” marilor aglomerafii urbane necesita o analiza separat’. Astfel, un proiect amplu de cercetare asupra orasului Saint-Louis (USA), intitulat METROMEX a scos in evident cresterea ploilor de vari deasupra spatiului urban, asociati cu convergenta locala a vanturilor. Totusi, cresterea activititii convective este parfial provocati de topografia local. Acest fenomen este confirmat de numeroase studi, ins marimea eresterii de 5% - 20%, ramane in limitele variabilitiii normale a masuritorilor. Observatiile rimén indispensabile nu numai_pentru verificarea rezultatelor modelelor si perfeejionarea lor, ci si pentru a dispune de serii statistice pentru perioade lungi din acelasi loc sia cunoaste abaterea fenomenelor gi riscurilor in cazuri exceptionale. Densitatea refelei conventionale de statii meteorologice ar trebui sa fie mai mare in jurul oraselor si, cu condifia de a se menfiona modificarea refelei, aceste staf trebuie si rmana un timp indelungat in acelasi loc, chiar daca sunt inglobate progresiv de aglomeratia urbana care se extinde. tanga pentru a forma Clima ta nivetul strazilor Reteaua de strazi si clidiri a ficut obiectul modelérii turbulentei si schimburilor radiative si termice. Simularea fluxului de energie este interesanta, in primul rand, la nivelul str3zilor, in raport de orientarea vantului. In acest fel sunt estimate efectele asupra poluarii si confortului, in jurul clidirilor importante, unde se creazai contraste foarte localizate, iar curentii de aer devin uneori violengi,fiind partial alimentati de ineatzirea fatadelor. Modelatea schimburilor radiative se bazeazi pe modele geometrice. Astlel inaljimea si directia Soarelui, permit determinarea dimensiunilor umbrei lasati de 0 clidire inalti asupra spatiului inconjurdtor sau de a preciza luminozitatea strazilor. Se poate calcula, de asemenea, radiatia directa primita de fatada unei case izolate, ins, este mult mai dificil de a se estima durata ei reald, ca si reflectiile multiple dintre clidiri, care marese cantitatea total de radiatie absorbiti la nivelul unui ansamblu de strazi. Modelarea schimburilor in domeniul radiatiei infrarosii este utili mai ales in timpul nopfii, Pe o strada, cerul este ,,mascat” de fafadele cladiilor astfel, ca pierderile radiative nocturne sunt mai reduse. Acest efect de mascare” este principalul factor al sciderii slabe a temperaturii urbane din timpul nopfii. incdlzirea directa a locuinfelor are o influenta relativ neglijabild, cu exceptia anumitor cazuri, cu caracter local. z-lnsula de edldura’” urbana, este un concept util in-stratu! turbulent situat deasupra orasului, dar este mult mai dificil de a fi evidentiat la nivelul strizilor. Diferenta dintre un pare urban si o strada vecina poate fi mai mare decat cea care existi intre un oras $i un sat. Metodele de cartografiere termica urbana sunt cunoscute de mult timp si ele includ masuritori mobile punctuale, efectuate la orele cand temperatura variaza putin. Se obtine astfel 0 imagine termicd asupra anumitor itinerarii, ficdnd posibila legatura cu masuratorile permanente ale punetelor fixe ale refelelor de observatie. Fotografierea aerianti In infrarosu completeaza aceasta activitate. {in prezent sunt dezvoltate modele de simulate din ce in ce mai complexe. Elemente de bioctimatologie si gestiune zrbana Studiile bioclimatice sunt mult mai complexe in comparatie cu cele privitoare la diferentele climatice dintre oras si sat. in cadrul lor, confortul este 0 notiune centrala care se refera la senzatiile agreabile si dezagreabile pentru organismul uman. Indicele de confort combina efectele radiatici (calorice sau huminoase) si ale temperaturii (aerului sau suprafejelor vecine), umezelii si vantului. 5Arhitectii studiazé in detaliu modul de sistematizare care face dintr-un oras un spatiu de protectie fata de i si de crestere a calitatiivietii, Propunerife de sistematizare urbana difera ‘in raport de conditiile climatice. in zonele climatice calde si umede se impune necesitatea ventilati sia orientirii clidirilor si strazilor Iuand in consideratie directia vanturilor dominante, De asemenea, anumite sisteme de proiectare permit scaderea temperaturii cladirilor cum ar fi, de exemplu, prin evaporatia apei de ploaie de pe acoperisurile cu inclinare redus’. In zonele climatice aride, protectia fata de insolatie se realizeaza prin clidiri cu strazi inguste gi acoperisuri care creazi spatii umbrite. Gradinile si parcurile publice cu arbori sunt, de asemenea, oaze de racoare™, cu conditia ca ele sf fie bine irigate. Ventilatia cladirilor si a curtilor interioare este necesart in serile din sezonul cald, ins& iarna ele trebuiesc protejate de vanturile reci. Galeriile semi-inehise, cu ferestre largi, care sunt spatii intermediare intre viafa stradalt si cea comercial sau a bitourilor, vor fi incalzite, iarna, menfinute rcoroase, vara si, protejate de zgomot si poluare. Acest tip de adapostire este intalnit deja in multe pareuri publice umbrite, vara si protejate de vant, in sezoanele de tranzitie. in zonele climatice cu iemi aspre, persistenta situatillor anticiclonice favorizeaza episoadele cu poluare intensa a aerului, care creazi probleme respiratorii acute. Racirile puternice si viseolele determin’ cheltuieli suplimentare pentru evacuarea zipezii $i inedlzinea cladirilor. in orasele americane sunt suficiente céteva siptméni pe an, cu canicult si umezealé ridicata, pentru a dubla numarul de pacienti din spitale si a mari puternic mortalitatea persoanelor virsinice din cauza problemelor cardiace. Aceste consecinje se produc chiar in conditiile climatizarii incaperilor, care la randul ei poate avea efecte negative, mai ales prin disconfortul creat de ticirea aecentuati a birourilor si spatiilor, unde se desfisoart diferite activitati. Probleme asemiindtoare exista gi in zonele climatice calde si umede si ele sunt agravate peste tot de ,,insulele de cildura urbane”’, mai ales in timpul seri Orajele si ploile abundente produc pagube semnificative in orasele din lumea intreaga, Extinderea suprafetei construite si impermeabilizarile din spatiul urban, favorizeaza scurgerea apelor. Obturatiile din refeaua de canalizare provoaci revirsarea apelor si suprimarea vechilor canale de scurgere sau a constructiilor din zonele inundabile, unde riscurile erese considerabil datorita acestor fenomene. in cazul inundatiilor se paraseste notiunea de confort sau de calitate a vietii, pentru a se aborda problema gestiunii ,,climatice’” a orasului, In afara gestiunii generale a orasului se adauga si gestiunile de aprovizionare, de circulatie si de evacuare a populatiei si produselor, ca si a tuturor afluxurilor a acestui vast ecosistem, si de asemenea a conseeinfelor lor asupra aparitiei unor riscuri climatice noi sau a amplificarii riscurilor deja existente. Poluarea atmosferica cu gaze sau pulberi trebuie eliminata sau, pe cat posibil, diminuata. Desi au fost inregistrate progrese importante pentru purificarea aerului, categoriile de poluanti evolueaz in mod constant, Acumularile de gaze si de pulberi industriale sunt adesea, vestigii ale trecutului in tirile deyvoltate, insa ele reapar sau sunt prezente in alte regiuni ale Globului. In plus, circulatia autovehiculelor nu inceteaza si creased si SA produc noi substanfe toxice, in cantitafi crescdnde, in ciuda eforturilor depuse pentru a le suprima (ca de exemplu emanatiile de plumb). Poluarea fotochimica, care a fost semnalats de mult timp in marile metropole (Mexico, Los Angeles sau Atena), tinde sa se extinda din ce in ce mai mult. Gestiunea apei devine din ce in ce ‘mai dificilé. Dac’ aprovizionarea cu apa potabili si evacuarea apelor uzate sunt relativ asigurate in orasele vechi, cu: crestere lenta a populatiei sau in orasele din farile dezvoltate, problemele sunt diferite in jirile in curs de dezvoltare. __Stagnarea apei de ploaie, canalele de evacuare situate in aer liber, folositea puturilor in cartierele defavorizate, afecteazi grav starea de sAnitate a locuitorilor. De asemenea, in zonele climatice secetoase se manifesta o exigenta crescanda fata de cerinta de apa, pe misurd ce populatia se urbanizeaz Coneluzii Climatul urban se evidentiaz’ prin:1) Prezenja unei ,cupole (dom) urbane’’, caracterizata prin rugozitatea suprafe{ei, temperatura crescuta, modificarea schimbului atmosferic turbulent si transportul poluantilor; 2) Formarea unei multitudini de microclimate la nivelul strazilor, care depind de orientare, de gradul de deschidere spre bolta cereasca si de prezenta materialelor si suprafefelor eterogene ale elidiitor de locuit, 3) Tendinta arhitectilor de a rispunde exigentelor crescande ale confortului individual si, de a depune eforturi pentru a crea o calitate a vietii, corespunzatoare cerinfelor moderne; 4) Riscurile fat de extremele climatice, care raman © problema dificila pentru gestiunea urband, datorita noilor exigente ale citadinilor si a costurilor crescdnde in conditiile restrictiei impuse de bugetele publice; 5) Cercetirile multidisciplinare, care includ alaturi de climatologi, pe medici, ingineri, i alti specialist care tind s& formeze o refea prop! interdisciplinare specifice: 6) Expansiunea marilor aglomeralii urbane in sec. XX, eare este responsabild, partial, de actuala ,,incalzire”” a climei. Polwarea urbandi exercita si ea o influent regional’ atenudind ricirile nocturne si amplitudinile termice zilnice. chimi