aa RU el WARE RTE Le} AWPLASAREA STATILOR METEOROLOGICE $1 POSTURILOR PLUVIOMETRICE DIN DOBROGEA UATE IN STUDIU PENTRU EVALUAREA RISCURILOR CLIMATICE TAURUS PENMarius LUNGU FENOMENE CLIMATICE DE RISC DIN DOBROGEA (EWU) EDITURA UNIVERSITARA‘Tehnoredactare: Amelufa Vigan Coperta: Angelica Badea Copyright © 2009 Baitura Universtard Director: Vasile Muscalu [Bedul. N. Baleescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti ‘Tel/Fax: 021 ~315.32.47/319.67.27 www.edituramiverstarar0 e-mail redactia@editurauniversitara.0 EDITURA RECUNOSCUTA DE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARIL STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR (CN.CS1LS) Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romniet LUNGU, MARIUS Fenomene climatice de rise din Dobrogea / Lungu Marius. - Bucuresti: Editura Universitari, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-749-722-2 551.515(498.8) © Toate drepturile asupra acestei luciri sunt rezervate Editurii Universtare Distribufie: teVfax: (021) 315.3247 (021) 319.6727 comenzi@editurauniversitararo ISBN 978-973-749-722-2 Prefati Prezenta lucrare este destinata in primul rand studentilor de la facultatile de: geografie, agronomic, mediu, imbundtiiri funciare $.2. precum gi tuturor acelora care doresc sa-si completeze cunostintele despre riscurile climatice din cuprinsul teritoriului Dobrogean, indeosebi in contextul incdlzirii globale. Convins de limitele si lipsurile inerente unei asemenea lueriri in domeniul cercetarii climatice, autorul va ciuta si imbundtifeasc’, pe pparcurs, aceasta lucrare la eventuala sugestie a cititorilor. ‘Scopul principal al prezentei lucriri este acela de a cunoaste sub toate aspectele si in profunzime principalele fenomene climatice de rise de pe teritoriul Dobrogei. De asemenea, se doreste a fi un semnal de alarmi pentru o supraveghere mai atenti a mediului pe care suntem datori de a-1 croti, pentru gisirea celor mai bune mijloace de apirare impotriva fenomenelor climatice negative si pentru reducerea imenselor pagube materiale si a numarului de victime, a acestor ,hazarde” care pot distruge agoniseala de o viafa si uneori, viata insii Pentru aceasta nu numai ci s-a analizat intregul fond de date de la stafile meteorologice si posturile pluviometrice reprezentative, dar s-au si elaborat reprezentiri grafice corespunzitoare fieciruiparametru de rise precum si interpretari ale datclor in functie de structura si functionarea subsistemelor din Dobrogea. Aceasta abordare, prin excelent& geografici, reprezinti 0 noutate in Romania, si este de naturi si contribuie in mod fericit la efortul societafii dobrogene pentru protectia fati de principalcle fenomene climatice de rise. {in claborarea acestei Iucriri eforturile personale au fost usurate de accesul la fondul de date al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie din Bucuresti, de colaborarea cu membrii colectivului de cercetare din Laboratorul de ‘Acrodinamicd si Ingineria Vantului de pe Ling catedra de Hidraulica si Protectia Mediului din cadrul Universiti Tehnice de Constructii Bucuresti, membrii colectivului de cercetare din cadrul centrului viticol Murfatlar Constanja, de datele existente in cadrul Centrului de Cercetiri Costiere pentru Protecfia Mediului din Facultatea de Geografie, Universitatea Bucuresti ‘Marius LUNGUPREFATA, 1 INTRODUCERE 1.1 Istoricul eereetirlor climatice din Dobroges 1.2, Precizarea seopului Iucrtit 2. CLIMA DOBROGEI . 2.1. Aspecte generale. 2.2. Factori genetic ai climei 2.2.1, Factori climatogeni rai 2.22. Factor climatogenifizic-geogmafici 23. Caracterstcile principalelor elemente climatioe 23.1. Temperatura aerului 23.2. Umezeala ser 23.3, Nebulozitatea . 2.34, Durata de strilucre a Soarelui 23.5. Previitaile atmosferice 23.6. Vantul 3. RISCURILE CLIMATICE DIN DOBROGEA. 3.1. Aspecte generale. 3.2. Fenomene climatie de ise din peroada rece a anult 3.2.1. Strata de tpads 3.2.2. Viseolul 3.23. Depunerile de gheaté. 3.24. loghetul, dezghetl gi bruma 325. Récirle masive : 33.Fenomencleclmative devise dn peronda cad 33.1. Grindina 3.3.2 Precipitailetorenile B B B 3B “ 1s 1s 2 26 2 34 30 39 45 45 50 37 2 15 6 33.3.3, Incdzitile masive secenrnon 3.3.4, Toradele gi trombele marine 3.4. Fenomene climatice de rise posible in tot anal 3.4.1. Omjele 3.42. Coata 3.43, Vanturle tri 3.44, Seveta. 345, Ariditatea BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 88 93 101 101 108, na 12 133 M3 1, Introducere Dobrogea este localizatt in partea sud-esticd a Romnii, aproximativ intre 27°20’ si 29°41" longitadine esticd si respectiv 43°43" si 45°27 latitadine nordic. Principalele unitati geomorfologice ale Dobrogei sunt reprezentate prin: Delta ‘Duniri in nord-est, Complexul lagunar Razim (Razelm) in pretungirea sudic& a Delte, Podigul Dobrogei de Nord, in care se remarc Muntii Dobrogei (Macimului) in partes ‘de nord-vest, Podisul Dobrogei Centrale si Podigul Dobrogei de Sud. 1.1, Istoricul cercetarilor climatice din Dobrogea ‘Dobrogea este pimintul rominesc intat foarte devreme in lumina cunoastri, sca stare una din zonele geografice ale iri despre care detinem informati importante. Primele indicii asupra climei Dobrogei sia tirmului Marii Negre le intlnim la Herodot (sec.V ‘LH, in desericrile cu caracer istoric i geografie pe care le-e ficut acestor finuturi, in perioada ce a urmat inflinfrit primelor colonii de citre negustori ‘reci, in locurile unde tirmul a ofert conditii prielnice. La inceputal sec. 1d Hr., Ovidiu, poetul roman exilat la Tomis, cetatea cea mai Instirtt de pe fiemul rBsiritean al Dobrogei, in operele ,Tristele” si ,Ponticele”, ‘vorbeste mult despre aspectele climei locului. Multe din versurite sale se refera Ia “frigul cel cumplit, stién ,tot timpul peste an”, Ia ,Pontul ars de ger”, la apele Istrului, att de inghefate inca se putea traversa réul cu piciorul, De asemenea, si marea ‘ngheta in ficare iarna, poetul fiind impresionat de corabiile prinse-n gheata groass, Interesant pentru noi este ca Ovidiu incearcd sa dea 0 explicafie acestor naprasnice fenomene de inghe, afirménd ca ,marea ingheati dat fiind apropierea de noi a Ursci Mari”. Vaneul (Boreu - cum il numeste) de acolo sua, Si din vecinaate ii ia puterea sa / Pe cind austral vine ararcori pe-sice, / din miazaziua cald& abia pufin sufl. Despre zipadi spune ed era inghefaté de ,crivatl silbatic”, ,Nu s-atopit cea veche si vine alta nova / Si-n multe parti ramane omat din doua iemi. Tot de la Ovidiu aflam ca vintul era att de puteric incat dezgolea case si surpa la pant tumnurile inate. Ovidiu, venind pe timmul estic al Dobrogei dintr-o far sudicd, cu clima mult ‘mai caldé, e posibil si fi exagerat in privinja fenomenclor caracteristice iemilor dobrogene. Totusi, din descrierile sale desprindem cu certtudine, existenta in acea perioada in Dobrogea, a unei clime mai reci decdt cea actuala, si in acelasi timp, mai scat. Din sec. I dH. gi pani in sec. XIX, informatie referitoare la aspectele climei Dobrogei sunt destul de sumare si la intervale mari. Astfel, in anul 454, Short semnaleazi 0 seceta foarte mare in Asia Mica; in anul 766, Paul Diac si Funk ‘menfioneaza in Tracia o mare seceta ce a urmat unei iemni nemaiauzit de grea (la 1 oct. ‘nghetind toate raurile chiar si marea si Dardanelele). Anii 994, 999, 1000, 1035 ar fi fost foarte secetosi in Europa Oriental, dupa spuscle Iui Wenger, rdurile ar fi secat in ‘ntregime,Din studiile lui Nicolae Topor aflam cf in amul 1462, luna iunie a fost calda si secetoasd, yarsifa molesea si slabea cai Ini Mobamed Sultan eare inainta contra hui Viad Tepes”. Vara anului 1475 este tnsi una foarte ploioasi, dup cum reiese din citatul urmator: ,Marele Sultan, desi de 49 de ani, suferea de podagra gi vara hui 1475 find foarte ploioasé fi ficea rau, astfel ca amfina expeditia contra lui Stefan Vodi Pentru primavara anului umator.” Stefan C. Hepites, dind dovadi de pasiune si perseverenti deosebiti, a pus bazele unei refelc de stafii meteorologice in Dobrogea, Muntenia si Moldova. Tot el a introdus pentru prima dat& efectuarea observatiilor metcorologice in mod sistematic, din ord in ori, intre orele 06 si 22, zilnic, incepnd cu anul 1878. Prin studile intocmite, primele cu caracterstigifc, uncle dintre ele cu referire conerets Ia Dobrogea, Stefan C. Hepites si-a adus 0 contributie remarcabilt la dezvoltarea cercetirilor climatice din fara noastri, Dintre cele referitoare la clima Dobrogei amintim ,Clima Sulinei dupa observatiunile meteorologice de la 1876 la 1880", ,Clima Suline’”,, Seceta in Dobrogea in 1896”, ,Climatologia litoralului romén al Mati Negre”. Din primele doua decenii ale secolufui trecut, nu dejinem decat informafii sumare si sporadice asupra climatului dobrogean. Rejinem astfel ca la 9 iunic 1901, fntre Galati si Macin, a fost un adevarat potop”, iar in perioada 1901-1902 a fost seeeth, ceca ce a determinat suspendarea lucritilor agricole de primavar’, dupé cum ne spune Nicolae Topor. De ascmenca, in 1910 in Dobrogea a fost secett si aceasta in contrast cu restul teritorilui fir. In junie 1915, in Dobrogea s-au semnalat ploi abundente, celelalteregiuni ale fri suferind de secett. Primul ricboi mondial a fntrerupt sirul observatilor la majoritatea.stailor ‘metvo din Dobrogea, reactivarea acestora ficndu-se succesiv dupa 1920. {in deceniile trei si patru ale secolului trecut, preocupiri deosebite privind Dobrogea, le-a avut in special Constantin Britescu, Printre numeroasele sale studi, ppublicate majoritatea in Analele Dobrogei se afla si cfteva refertoare la clima Dobrogei cum ar fi: Jama anului 1928-1929 la Constanta” apicuta in 1930 51 +-Contribusiun la cunoasterea Coastei de Argint sia fri ard iam — Batova” aparutl in 1937. Clima Dobrogei” publicati in 1926 reprezint& inminuncherea.tuturor preocupiilor sale privind climatul dobrogean. In aceeasi perioads, C. Dissescu publicd ,Uraganul din Dobrogea de la 29-30 august 1924", -Repantta si variafia nebulozitiii in Romania” (aparuté in 1933), ,Seceta din ‘vara anului 1928” si altel. Alli cercetatori care si-au adus contributia la studiul climei Romaniei implicit «a Dobrogei au fost Constantin Donciu ,Perioadele de uscaiciune gi seceta in Romania” , apruta fn 1928 si C. Toan ,JIndicele de ariditate in Rominia” aparuta in 1929, {in primii ani dupa cel de al_doilea rizboi mondial a avut loc o reorganizare a rojelei meteorologice, statile si posturile meteo fiind amplasate in mod uniform pe teritoriul Dobrogei. Aparatele si instrumentele folosite sunt instalate in platforme ‘meteorologice standard, conform instructiunilor O.M.M. 8 T. fn deceniile sase si sapte ale secolului treeut, 0 serie de cercetitori isi aduc © contribufie insemnati la studicrea climei Dobrogei. Astfel, C. Donciu publicé | Evaporafia in R.P.R.”, ,Variagii ale circulafiei aerului la sol, in sudul R.P.R.” - 1958, _,Contributii la caracterizarea climei R.P.R.” aparuta in anul 1959. Cercotirile teoretice si practice intreprinse de Nicolae Topor au fost materalzate in numeroase publicafirefertoare a aspectee climatice ale tri noastre si cu referite fa clima Dobrogei. Exemple: ,Problema secetelor in R.PR.” (1946), rClimatele RP.R” (1957), ,Regimul vantuilor in RPR.” (1960), Ani ploiosi si Secetosi in R.P.R.” (1963) si multe altele, ‘Alli cercetitori cu insemnate contibufi in ceretarea climei tari sia Dobrogei nu fost: mC. Sorodoe (,Cauzcecilogenezeideasupra vestu Mari Negrin interval 21-23 iunie 1960"; = Stefan Stoonescu (,Citeva date noi pentru caracterizarea sumari a climei Dobrogei"-1958, "Partculartii ale regimului temperaturi gi umezelitaerului din zona litoralului rominese al Marii Negre” -1965); = D. Tistea (,Céteva considerati privind influenta Masii Negre asupra regimului temperaturii aerlui in zona de SE a teritoriului RPR'-1965", ,Scuth caracterizare a climei Dobrogei cu referire speciala la zona de litoral” - 1967, " Conditiile rmeteorologice ale aeroterapici pe litoalul roménesc al Mari Negre” - 1972.); = Gheorghe Neamu (,Regimul ingheturilor in Dobrogea”-1971, Dobrogei"-1972, "Profile topoclimatice i Delta Dun" -1972.) ~~ M, Frimescu si V. Crefeanu (,,Studiul ionizirii naturale a aerului la Mangalia si Sinaia” -1964) ~ H.Andrifoiu 5. Ciocoiu (,Regimul radiativ a itoralului romanesc”-1965) = E. Teodoreanu si Gh, Davidescu (,Evolujia clementelor meteorologice in Spatial microclimatic intr-un profil topoclimatic Ia Mahmudia”-1969) ~ E. Dumitrescu (,Frecvenia precipitailoratmosferice pe litrall romanese al Mai Negre” -1972.) = O, Nacsa (,Unele particularitii climatic ale Jitoraluui romanese al Mii Negre”-1974) = I. Patachie si Gh, Célinescu (,Umezeala relativi a aerului in Dobroges”- 1974) - - Toan Bucs (Studiu relativ la aparifia ,epidemica” @ hemoragilor digestive superioare si corelafile eu unele fenomene metcorologice si geo-fizice- in colaborare cu de, I. Dumitreseu de la Spitalul Unificat din Constanfa gi dr. Emilia Tiffea de Ia Centrul National de Astronomic si Cereetii Spatiale - « Chirurgia », vol. XXI, me 11/972; “Meentionez.faptul ci acest studiu referitor la tendinta ,epidemica” de hemoragi digestive, precum si corelarea lor cu Soarele si uncle fenomene meteorologice, apare prima dati in literatura de speciattate. ~Toan Bucs (Clima litoralului romanese al Marii Negre” - Facultatea de Geografie, Universitatea Bucuresti, 1974).Toan Bucs ( ,Clima Dobrogei” - teza de doctorat - Facullatea de Geologie - Geografie, Universitatea Bucuresti, 28 aprilie 1980) =Toan Bucs (,Aspecte legate de determinarea radioactvititii naturale a acrosolilor cu ajutorul masuratorilor beta-globale” - Simpozional stinific «Probleme de radioprotectic la extracta si prelucrarea minereurlor radioactive », Stina de Vale, 8- 9 octombrie 1981; =Toan Bucs si LF. Mihailescu (,Caracteristici_ ale regimului colian din Dobrogea” - Congresul National de Geografie, 03 august 1984); ~ loan Bucs8 (,Dictionarul geografic al ud. Constanta” - capitotul « Clima » - Editura Academici R.S.R.); ~Toan Bucsi, LF. Mibaileseu si D. Costes (,Contribujia la cunoasterea influenfei Marit Negre asupra regimului temperaturii aerului din Dobrogea de Sud- «Wniversitatea Alex, 1, Cuza » Iasi, Seminarul Geografic "D. Cantemir", 11-12 nojembrie 1995); ~ Ioan Bucsa, IF. Mikailescu, N. Andreiasi, V. Toricd (,Fenomene climatice de rise din Dobrogea” - Academia Romfni, Insttutul de Geografic - Sesiunea de comuniciri « 125 de ani de la infiintarea Societatii Romane de Geografie », Bucuresti, 19 mai 2000); + V. Toric (,Rolulclimei in peisajul Dobrogei de Sud” - publicat in 2000 ) =. Toricd (,Regimul umezelii relative a aerului intre anii 1965-2000" ublicata in 2002; =V. Toricd (,Observatit privind seceta din Dobrogea de Sud 1965-2000” - publica in 2002; ~ V. Roventa (Monografia bazinului vestc al Mari Negre” ~ INMH, 1972) - V. Roventa si Ion Paun (,Determinarea curenjilor marini de suprafatt functie de viteza vantului" -LN.MLH., 1978); =V. Roventa si Ion Piun (,Variabiltatea gradului de agitatie a mari la Constanta in ultimii 25 ani” - INMH 1983); ~ Ion Péun (,Unele aspecte privind prognoza vantului pe litoraul roménese eu referze special la briz8” - Universitatea « Al, Ioan Cuza Iasi, 1987) = Ton Paun (,Ghid pentru prognoza elementelor metcorologice” - LN.M.H., 2001); ~ V. Roventa, S. Pinelis, 1. Paun (,Estimarea intensitafi si duratei furtunilor din NV-ul Maii Negre” - Sesiunea $tinjficd a Institutului de Marina « Mircea cel Batrén» Constanja, 1987); - 8. Pinclis (,Experimentarea unor metode de producere a cefii in conditiile litoralului roménesc” ~ INMH, 1979) ~S. Pinclis, V. Roventa, A. Spiridon (,Estimarea coeficientului de amestec turbulent din stratul limit al atmosferei fn zona de vest a Marii Negre” - « Studi $i Cervetiri Meteorologice »,1979); S. Pinclis, M. Petrescu, V. Roventa (,Estimarea variatiilor advective, individuale si locale ale temperaturilor in zona litoralului” ~ LN.M.H., 1988); ~ M. Frafil, 8. Pinelis (,Criterii de evaluare a prognozelor de vant” - 1994); 10 - S. Pinelis (,Ceata - conditi de producere, indicafi de prognoz’. Particularitii ale fonomenulu in Dobrogea si NV-ul Marii Negre” - LN.M.EL, 2001) ; Preoepitideosbite privnd riscule climatic din Romi inchs din au mai avut Octavia Bogdan si Niculescu Elena — ex. «Riscurile uti din Roni, 1999 acanta eo usar exe de valoroah aubarpctl cercetii stintifice, un adevarat tratat de climatologie @ fenomenului de rise, dar si un vvolum de date concrete, utilizabile mai departe in cercetarea climatotogic& aplicata. 1.2. Precizarea scopului lucriit Scopul principal al prezentei Iueriri este accla de a cunoaste sub toate aspectele gi in profunzime principalele fenomene climatice de rise de pe teritoriul Dobrogei. De asemenea, se dorestea fiun semnal de alarm pentru o supraveghere ‘mai atenté a mediuli pe care suntem datori de 8-1 ocroti, pentru gasirea celor mai ‘pune mijloace de apirare impotriva fenomenclor climalice negative si pentru reducerea imenselor pagube materiale ia mumfrului de victime, a acestor ‘hazarde” care pot distruge agoniseala de 0 vil si uncori, viata ins, Pentru aceasta nu numai cé sa analizatinregul fond de date de la stale meteorologice i posturile pluviometrice reprezentatve, dar s-au si elaborat reprezentiri grafice corespunzitoare fiecérai parametru (de rise sau resursi climatica) precum si interpretii ale datelor in functie de structura si funcfionarea subsistemelor din Dobrogea. Accastiabordare, prin excelent geografii, reprezinta o noutate in Roménia, si este de naturt si contribuie in mod fericit la cfortul societatii dobrogene pentru protectia {ati de principalele fenomene climatice de ise. ‘In elaborarea acesti Iucrdri forturile prsonale au fst uurate de accesul a fondul de date al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, Inttutul National de Meteorologie si Hidrologie din Bucuresti, de colaborarea cu membrii colectivult de ceroetare din Laboratorul de Acrodinamica si Ingineria Vantului de pe lang catedra de Hidraulic8 si Protectia Mediului din cadral Universiti Tehnive de Construct Bucuresti, membriicolestivuli de cereetare din cadral centrului vticol Murfatlar Constanja de datcle existente in cadrul Centrului de Cerctiri Costiere pentru Protecjia Mediului din Facultatea de Geografie, Universitatea Bucurest n2, Clima Dobrogei 2.1. Aspecte generale Teritoriul Dobrogei se individualizeazi pregnant, fiind cea mai calda, cea smai uscati gi, inte unititle naturale de dealur i clmpic, cea mai vantoasé regiune ati, Dobrogea, prin pozitia geografict pe care o ocupa in sud-estul Roménici, intre Marea Negri (la est) si Lunca Dunari (la vest si nord), prin complexitatea structuri suprafefei active, peste care se suprapun influenjele marilor centri barici de actiune (ciclonii mediteranceni si pontici, anticiclonii Azoric, Scandinav si ‘Euro-Asiatic), se caracterizeazA prin cel mai tipic climat temperat-continental din Romania. ‘Acest tip de clima are tisituri asemindtoare cu cele ale stepei Uersinei din nordul Macii Negre, casi eu eele ale Podisuui Prebaleanic din sud, fai de care se constituie itr-o 20nd de tranzite, Individualitatea climatica 2 Dobrogei este rezultatulinteractiunii complexe, dar specifice, a factorilor climatogeni radativi,fizico-geografici si dinamici. 2.2. Factoril genetiei ai climei 2.2.1, Factoril climatogeni radiativi. ‘Asigura canttifi mari de energie solari ca urmare a pozitci geografice favorabile (situarea sudicd detcrminind unghiuri mai mari ale iniltimii Soarelui deasupra orizontului, iar cea ested o nebulozitate mai mic&), attudinilor mic, relifului reltiv uniform, proximititii Macii Negre si circulatiei dominant vestice din troposfera mijloce (la nivelul TA 500 mb). Datele tnregistrate 1a stajia metcorologicd Constanfa atesth potentialul radiatiy ridicat al Dobrogei (in special al zonei litorale), care se cifreaz la circa 125 keal/em: an (122,94 Kealem” an la Constana). Distributiateritorialt a sumelor medi ale radiatci globale prezint, desigur, ine diferentieri legate de varafile transparen(ci atmosferice (nebulozitae, ceat, pécli), dar ele sunt pufin semnificative. In schimb, distibutia temporalé cunoastc ‘arial periodice si neperiodice considerable. fn regim anual, cele mai mici sume mnedii kinare de radiafe global se inregisteazi in decembric (une solsttilui de jam, cu cel mai mic unghi al indlfimii Soarelui deasupra orizontului si cu cea mai mare nebulozitate), iar cele mai mari, in uli (cu tndlimi inc mari ale Soazehu si cu nebulozitate redusi). La Constanja, suma medie inregistraté in tuna decembrie (2,98 keal/cem*) reprezinti doar 16,82% din cea aferenti luni iulie 7,71 ‘kcal/om"). ‘Variaile neperiodice din timpul unui_an sunt, de asemenea, importante ‘Astfel, in anal 1980, caracterizat print-o frecvenjé mare a timpulsi noros si 3B‘acoperit, radiatia globala inregistratd la Constanta a fost de numai 108,29 keal/em", jar in anul 1990, cu frecvenfé mare a timpuluisenin a atins 141,54 keal/em?. 2.2.2. Factorii climatogeni fizico-geografici Se evidengiaza prin prezenta celor doua tipuriesentiale de suprafa activi: ‘arin si continental. Suprafaja activa continental este relativ uniforma, dar nu total lipstt de particulartafi apte st induct modifica locale destul de importante {in valoile si regimurile unor elemente metcorologiee. Astiel, partea nord-estic8 a Dobrogei, reprezentati de Delta Dunirii, constituie 0 suprafafa activa, cu caracteristici ambivalente, care altemeazA ‘att in spatiu (grinduri, mlastini i suprafefe acvatice intnse), ct si in timp (suprafefele uscate extinzandu-se la ape ‘ici, iar cele acvatice, la ape mari). Nii uscatul propriu-7s nu este foarte omogen, Ja o analizd mai dealt. Dobrogea de Nord corespunde unui lanj montan vechi, pputemnie peneplenizat din paleozoie pana in prezent. La nord de linia tectonicd Peceneage-Camena, persisti munfii reziduali ai Macinului sau Pricopanulu, dispusi pe direcia NV-SE sub forma unor culmi gi virfuri cu inljimea maxima de 467 m (VE. Grec). Bi se continua spre est cu Podigul Niculifel si Dealurile Tuloc, ale ciroraltitudini oscileaza intre 300 si 150 m. Spre sud, se desfigoar’ Podigul Babdaguli, al cdrui relief valuritinclin§ dinspre vest (400-300 m altiudine) etre «st 200-100 m). Partea cea mai joast a Dobrogei de Nord, Campialitorala Razelm, este acoperia, in bunt masuri, de apele complexului Razim-Sinoe, cu adincimi ‘ici 2-3 m) si martori de scufundare (Popina, Gridistea, Bisricuta). Dobrogea Central, la sud de linia tectonica Peceneaga-Camens, corespunde, in linii mari, Podisului Casimcei, care inclin lin dinspre nord-vest (400-300 1) cate sud-est (100 m), ind drent, in mare parte, de réul cu acelasi nume, Dobrogea de Sud este o regiune de platform, cu interfluvii plane sau larg valurte gi altitudini cuprinse intre 200 m (in vest) si 100 m (in est). Se disting trei subunitit: Podigul Medgidia, cu altitadini intre 170-100 m si un nivel freatic ridicat, din cauza Canalului Dundre ~ Marea Neagra; Podigul Cobadin-Negra Vodé, foarte valurit, cu numeroase forme carstice si cu citeva areale endorcice; Podisul Oltina, putemic fragmentat cu numeroase canioane (canarale) si imanuri fluvial Litoraul propriu-zs este foarte jos in sectiunea nordic& (intre O si 4m) si sensibil mai ialt (cea. 100 min partea sud. Marea Neagra constiuic, la rindul ei, cel de-al doilea tip fundamental de suprafafi activi, care ar, prin modul diferit de inelzire si rire, prin faptul cd este © sursd permanenté de evaporare, prin modificlrile pe care le aduce presiunii atmosferice si caracteristicifor vantului, nebuloztaii si precipitafilor etc, influente deloe negiijabile asupra genezei condiilor climatice specifice Dobrogei. Desigut, ‘bazinul Mirii Negre nu poate fi considerat drept suprafaté activi a Dobrogei. Dar proximitatea une att de intinse suprafefe acvatice nu poate rimine fir consecinte supra climei dobrogene. lar aceste consecinfe sunt mult mai reduse decat arf fost de asteptat, din cauza predominiritcirculatici vestice, caracteristicd latitudinilor medi 4 a 2.2.3. Factorii elimatogeni dinamict ceprezentati prin circulafia general a atmosferci, dar, la scar local, i prin cise embaricd ip ios, eens, no ger in genera Slim, conferind Dobrogsioindviduaiate distinct. Aste crcl verte say tonal ar, dasupra reiunit eardiate, 0 fecvenl de circa 45% ia cirulatia ala, on cele doua variante ale sale (maritimé si continental), de 15 topic nuh cca polar 0%) culaia de bloae (10%) Cle ‘patra forme sau categori principale de circulaje atmosferic8 sunt determinate de rincipalit centri barici ai regiunii sinoptice naturale europene (Anticiclonul caeee Depresinca Islandsr8, Antcilomal Euro-Sberin, Depresiunile Mediterancene), crora i se adaugi, cu 0 pondere mult mai mic, actiunea “Anticiclonului Groenlandez, a Anticiclonului Scandinav, a Anticiclonului Nord a Depresiunii Arab. 1 Pe in, mn rr ois we eh ‘asupra Islandei, un anticiclon putemic dezvoltat in estul Europei si Asi cael an tgiuneaAzorelor so Zonk depresionari in Maren Meditrnd, tdetermind in troposfera inferioara o circulate dinspre nord-est, care adiuce, in Dobrogea si celelalte regiun extracarpatice ale tirii,aer polar continental i arctic, tn temperaturi reduse si precipita slab. In situaile sinoptice efnd Depresiunea Mediteraneand inainteazi spre Balcani, iar anticiclonul din estul Europei se intensificd, aera cald si umed tropical este pulsat la inlfime c&tre nord-est, coca ce fice can ona de contac cu ara polar continental dont de ee ain sud cstul Roméniei, si se product ninsori abundente si viscole violente st Nr drip Eopois einds ino ns la mare Aniclonl Azorelor si se diminucaz’ Depresiunea Tslandeza. In estul extrem, actioneaz Depresiunea Sud-Vest-Asiatie8, Acest cimp baric mediu favorizeaz8 advectia, acrului polar oceanic de origine atlanticd. Deplasarea fiind relativ lent, acrul respectiv ajunge in Dobrogea, dupa ce interactiunea eu suprafefele survolate Iau transformat, marindu-i temperatura si diminudndu-i umezeala. ‘Cele doui tipuri mari de circulate dominanti tn cele doud semeste (rece $i cald) ale anului joacd un rol important in formarea contrastelor climatice sezoniere al Dobroge 2.3, Caracteristicile principalelor elemente climatice Regimul principalelor clemente climatice reflect ansamblul factorilor genetici ai climei, care imprima caracteristici locale distinete, 2.3.1. Temperatura aerului ‘Temperatura aerului reprezinti unul dintre cei mai importanfi parametri ce ccontribuiec la variabilitatea fn timp a vremii, find influenfati de fluxul de radiatii 15solare, ciculatia generali' a atmosferei, relief etc, Temperatura acrului prezi Ossi legate de actor sonoma logae dou etmostr Cunoasterea varatilor temperaturiiaerului, privind vatorile diume, lunare, anuale $i multiamuale, duce la 0 evidentiere @ particulartiilor climatice ale Dobrogei, putindu-se indica cele mai favorable situatit i locuri pentru diverse Scopuri practice. Aceasta se poate realiza, in primul rind, prin comperarea valorilor medi pe diferte intervate de timp, considerate drept indici climatici de baz a valorilor extreme, a frecventelor de producere. _ Din analiza datelor privind temperatura aerului parametrul temperaturilor ‘medi Iunare multianuale din Dobrogea ofera posibilitatea concreti de evidentiere a caracterstcilor elementare ale zonei cercetat. oe ZEA: Temperatura medie anuald. In petioada 1965-2005 a fost de cca. 11°C pe latura de vest (Cemavoda 10,9°C, Hargova 10,9°C) si de peste 11°C pe cea de nord-est (Tulcea 11,0°C, Gorgova 11,2°C, Chilia Veche 11,1°C) si de est (Sulina 11,6°C, Sfintu Gheorghe si Gura Porte’ 11,4°C, Tuzla 11,3°C, Constanta 11,7°C, Agigea 11,3°C si Mangalia 11,5°C) (tabelul 2.1), . Tabetul 2.1 Mediile lunare si anuale ale temperaturti aerului (°C) in Dobrogea (1965-2005) Sana [a seme [as [af afi) av] © [or] vy vac) ox] x | va) ae [Constanta | 13 [0 [1.8 [4:7 ]1000 | 156 022244 f22, fas [13.2 [73 [30 | 1.7 Mangala | 6 [13 20 |46|96 liso lis.[2r.e [are igo | 13078 Jae | uns Medgisin | 70 [04 [2.0 Jar fros | 16s fpo2/2200 fara faz | 11.7|62 [x6 | 110 ftirova | 38 |-1.2 [04 |4:7|109 {167 f0,6|223 Jars fi73 |ai4]sa los | 109 JAdametit | 139 [0.7 Joz7 [45103 |1s9}1938J21,8 far, fiz [11.5]59 |13 | 108 [Tuiece | 33 [415 f0,1 [4,5]106 |165 f6|227 far lira | rie ea [1 | 10 5996 |1527 fos|230 f223 |192 |13,7]79 fae | 116 5 |-03] 06]40)9.7 hiss f20.} 229} 222] 182] 126] 75] 26] 114 7 [24] 01 42]10.7 f167 [209] 23,1] 22.1] 126] 11.7] 65] 16] 112 8 |-14] 02} 46f10,7 hi66 20.7] 228} 229) 175] 11.7] 65] 13] 112 16 Dac se ia in considerare gi temperatura medie anuald de la Sulina-Dig, situa In cia 6 km depsirtare de firm, in largul mii, de 11,6°C, ca si cea de la Platforma Gloria situa la 30 km deplctare de firm, de 12,0°C, se remarca dou fspecte Mai importante. In primul rand, cel mai mare potenfal termic dupa iemperaturle medit anuale din regiune se realizeaza in langul regiuni litorale de word pe platforma continental aflatt la mici adncimi, care inmsgazineaz& caldura vera fi 0 cedeaz4 iama, intrefinind valori mai ridicate decit pe restul uscatuui dobrogean. ‘In al doilea rind, gradientiitermici anuali se reduc de la nord (Sulina-Dig 11,6°C $i Platforma Gloria 12,0°C) la sud (Mangala 11,2°C), ceca ce aati ch acest polenfal este mai mare pe litoraul de nord al Marit Negre simu pe cel de sud, cum fe cumostea pnd in prezent {in interioral uscatului dobrogean, mediile anuale ale temperaturit aerului se reduc dela sud, de la peste 10,5°C (Adamclisi si Medgidia 11°C, Basarabi 10,9°C), spre nord, sub 10°C (Corugea 9,7°C) si chiar sub 9°C pe culmile deluroase cele mai fnalte din nord, concomitent cu crestereaaltitudini sia influentei continentale ‘In secolul trecut, fuctuatile circulatci generale a atmosferei au generat sbateri importante fat de mediile anuale, poztive sau negative, de 1-2°C. Astfel, fn anil cei mai cildurogi, cele mai mari emperaturi medii anuale determinate de valurile de cid tropicale persistente au fost de peste 12°C. Asa a fost cazul 1936 (Mircea Voda, 12,0°C, Basarabi 12,3°C si Constanfa 12,4°C) si 1951 (Mangalia 12,4°C, Cemavodi si Tuleea 12,5°C). ‘De asemenca, cele mai mici temperaturi medii anuale au fost de 9,5°C. Este camal anilor. 1933 (Mircea Vods 8,8°C, Basarabi 9,0°C, Mangalin 9,2°C, Constanta 9,5°C), 1942 (Tulcea 9,5°C, Sulina 9,7°C) si 1944 (Cemnavoda 9,9°C) ete. ‘Asemenea valori medi anuale ale temperaturi aerului, care se abat cu 1-2°C de la media multianuala, constiie riscuri climatice specifice teritoriului dobrogean, care reprezintéteritoriul peste care se interfereazA, iama, mase de aet rece de origine polar sau arctica din nord gi nord-est cu mase de aer eald tropical continental in sud, sud-vest si sud-est, de origine nord-afican8, mediterancand si asiatca, ‘Valorile medi multianuale estompeaz foarte mult valoarea_abaterlor termice respective din fiecare an, datoriti calculelorstatistce de mediere a lor. Bile sunt mult mai accentuate in cursul anului, cu deosebire iamna, ceca ce arati ci variabilitatea neperiodicé a climei este mult mai mate in acest sezon. fn cursul anu, valorile medii lunare pun in evident specificul procesclor de incilzire si ricre, determinate de diferenfieileteritorile (formele de relief si altitudine), casi de caracteristicile fizice ale uscatului si apei. “Astfel, primavara, in timp ce pe cea mai mare pare a uscatului dobrogean, situat sub 100 m alttudine, se ating temperaturi medi lunare mai mari de 10°C, inci din luna martie, in masival nord-dobrogean si tn fia litorala, aceasta intirzie eu lund, a7‘Toamna ins, end apele mai ncep sisi exerciterolul de rezervor temic, prin care cedeazi cildura atmosferei inferioare, trecerea prin temperatura medic Tunara de 10°C se realizeaz, tit pe uscat, cats in zona litorali, in luna noiembrie. se, iil eal wage am, tur, far mani tems, om in ile. 2.3.1.2. Temperatura medie a lunit ianuarie, in genera, in aceasti lun’, perioeda 1965-2005, temperatura aerului scade de la sud, unde sunt mai mati de = 1°C (Adamelisi -0,7°C, Valul lui Traian -0,4°C, Basarabi -0,4°C), spre nord, unde sunt mai mici de -1°C (Mircea Voda -1,9°C si Corugea -3,1°C), datortécresterii alttudinii si influenfelor anticiclonilor in pine de nord si nord-est ale ‘continentolor, si erese de la vest la est (Cemavoda -1,7°C, Medgidia -0,5°C, Basarabi -1,1°C, Constanta 1°C), in sensul in cate se diminueaza influenta continental si creste influenja mari. Aceeasi situatie se remarc& si lx limi nordicd a Dobrogei: Isaccea -2,6°C, Tulcea -1,5°C gi mai departe in delts, Gorgova -14°C, Sulina-Dig-0,2°C, figura 2.1. REPARTITIA TEMPERATURII MEDII A AERULU! IN LUNA TANUARIEIN DOBROGEA (PERIOADA 1965-2008) Figura 2.1 Valorie temperaturii medii ale aerufui din ianuarie inregistrate in lungul litoralului scad de la nord (Sulina-Oras -0,4°C, Sulina-Dig -02°C, Sfintu Gheorghe -0,3°C, Gura Portfei -0,3°C) si sud (Mangalia 1,3°C si Agigea 1,1°C) spre partea central a litoralului (Navodari -0,7°C), respectiv spre Capul Midia, Ia sud de care se realizeazA cel mai mare potential termi de iam din Rominia cu valori pozitive pe cea mai mare parte a teritoriului de uscat, Valorile pozitive, inregistrate in ianuarie pe api, la Platforma Gloria, de 2,6°C, dovedese faptul c8, iama, cel mai mare potential termie revine apelor Marit 18 Negre, fapt care explici si rolul acesteia de moderator termic pentru uscatul limitrof. ‘in sezonul rece al anului, fluctuafile circulatiei generale a atmosferei pun in cevidenti cele mai mari contraste termice lunare din tot anul. Astfel, au fost ani cénd baterile pozitive au depasit in aceasti lund 7°C, ca si ani fn care abaterile negative ftv atins 8°, care s-au transmis si mediilor anvale. In asemenea condifi, cele mai nari valori medii lunare din ianuarie au fost pozitive si au depasit 4-6°C. ste cazul lunii ianvarie 1936 (Sulina-Orag 54°C, Mircea Voda 5,7°C, Basarabi si Constanja 6,4°C), iamuarie 1948 (Tulcea 4,8°C, Cemavodi 5,3°C si Mangalia 6,1°C). ‘Cele mai mici valori medii ale acestei luni au fost intotdeauna negative si au coborit pani Ia -7°C, -8°C. Este cazul anilor 1942 (Mangalia -7,3°C, Constanta gi Sulina-Oras -8,1°C, si Tuloea -9,2°C) si 1953 (Babadag -7,4°C, Mircea Voda - 84°0). '2.3.1.3. Temperaturile minime absolute. Fata de temperaturile medii ale luni januarie, valorile minime absolute ale temperaturii acrului (1901-2005) au Garegistrat abateri chiar mai mici de -20,0°C. Intrucat sirurile de observatii sunt nneomogene, tendinta de variafie a acestora este slab exprimati. Se remarcit reducerea lor de la sud spre nord (Medgidia -23°C la 5 februarie 1954, Mircea ‘Voda -25,4°C la 25 ianuarie 1942, Babadag -26°C la 16 februaric 1911 si Tulcea ~ 27,2°C la 18 ianuarie 1983) si cresterea lor de la vest la est, mai ales spre limita nordicd (Tulcea -27,2°C la 18 ianuarie 1983, Gorgova -26,2°C Ia 16 ianuarie 1963, Sulina -25,6°C la 9 februario 1929, Sfintu Gheorghe -21,5°C la 12 ianuarie 1950), fapt care teflecta, in primul caz, influen{a continentalé, iar in cel de-al doilea, influenta ponticd. 2.3.14, Temperatura medie a lunii ile, Aceasta prezinta varati tertoriale de circa 2°C. Temperatura medic @ acestei Iuni se reduce de la sud la nord, eu ‘resterea altitudinii si a infTuenfelor continentale: Adamelisi si Basarabi 218°C, Corugea 21,4°C. Local, sub influenfa calcarelor sau a adapostului, aceste valori depiigese 22,5°C (Tuleca 22,7°C, Mircea Vodi, Isaccea 22,8°C). Ele scad eu altitudinea sub 21°C. Pe litoral, sub influenfa mari, apare in doul ipostaze: la sud de Capul Midia, ‘temperatura este de circa 22°C (Constanta 22,3°C, Mangalia 21,8°C), la fel ea pe ‘cea mii mare parte a Dobrogei de Nord si Centrale; la nord de Capul Midia, unde valorile duratei de stralucire a Soarelui si ale radiatiei solare sunt mai mari, procescle de incilzire sunt mai evidente. Aici se realizewzA si cele mai mari femperaturi medii din luna iulie: Jurilovea 22,6°C, Gura Porttei 22,9°C, Sulina- Dig 23°C, Gorgova 23,1°C, eeea ce arati cB, vara, cel mai mare potential termic (pentru turisrmal balneomarin) se realizeaz& in sectorul septentriona al ltoralulu. ‘Valurile de cilduri subtropicale de origine nord-africand, mediteraneand sau. sud-est continentald, sau cele de réciri subpolare au determinat abateri pozitive si negative ale temperatutii acestei luni, mai pufin spectaculoase comparativ cu cele de iarnd, de numai 2-3°C. 19Cole mai mari temperaturi medii ale luni julie au depdsit 24-26°C. Se remarei ani: 1938 (Mangalia 243°C, Constanta 24,8°C, Baserbi 253°C. sh Mircea Vor 26,2°C) 3 1946 (Cemavodi gi Tuleca 24 9% Cele mai mici temperaturi medi ale luni ulie au fost de 19-21°C, ca in ani: 1933 (Mangalia 19,3°C, Mircea Vod8 20,1°C) si 1912 (Babadag 204°C). 23.13. Temperature maxime absolute, In petioada "1901-2005 au ‘nrepistrat abateri itre 36°C si 42°C, Se remarcd o tending de reducere temperaturior maxime absolute de la sud spre nord, concomitent cu reducerea inluentelor sudice (Basarabi 41°C Ia 20 august 1945, Medgidia 39,5°C la 31 julie 1985, Mircea Voda 39°C la 13 august 1946 si Isaccea 38,8°C Ia 29 iulie 1905) de a vest la est (Cemavoda 42,2°C Ia 20 august 1945, Media 39,5°C la 31 iulie 1985, Constanta 38,5°C la 10 julie 1927) in partea sudicd a Dobrogei, ca si in partea nordicd (Tulcea 39,7°C la 20 august 1945, Gorgova 38,2°C la 18 iulc 1951, Sulina-Dig 37,5°C la 20 august 1946, Sfintu Gheorghe 36,3°C la 9 iulie 1968), concomitent cu reducerea influenfelor continentale si crsterea influenjelor rmoderatore ale Mari Negre. 23.1.6. Amplitudinea de temperaturd medie anuald. in report cu temperaturile medii ale lunilor extreme, ianuarie si iulie, amplitudinea medic anuald se reduce de la mai mult de 24,5 in extemitatea vesticd a Dobrogel la mai pufin de 22°C in extremitateasudhesticd, pe litoralul de sud J, Podigul Dobrogei de Nord, amplitudinea medie anual scade cu alttudinea sub 23°C pe culmile de peste 250 m, iar deasupra apeor tertoiale de Pe platforma continentala a Marit Negre, din dreptullitoraului de nord, aceasta este de peste 23°C. 23.17. Variajia anotimpuald a temperaturit aerulut. In privinta vatiatiet anotimpuale se remared urmitoareasituafer Primdvara, incepénd din luna marti, suprafafa Marit Negre rime mai rece decdt suprafata uscatuluilimitrof. Datortéinerfeitermice, apa mii se inedlzeste ‘mai lent in comparatie cu suprafata terestra, prin cresterea unghiului de incidenta a razelor solar. In consecinté, contrastul termi dintte suprafafa apei mir si suprafaa solului din zona literal crest treptat spre sezonul eald, depasind 15°C 1m luna martic si 5,5°C tn luna mai. De asemenea, in Dobroges se accentucaza contrastl termie teritorial pe fondul dezvoltirii circulate periodice locale care prin componenta de zi — briza de mare — transport dinspre mare aerul rece gi ‘umed,influentind lima uscataluilimitrf, mai accentut pe distanfa de 30 km fat de tim, (Mihiilescu, 1986, 1997). Influenta Masii Negre asupra regimului temperaturitaerului se manifest Primivara att prin atenuarea invazilor de aet rece si eald, ct sia rictilor si Inczirilor de origine radiativa. Frecvenfa temperatuilor medii zilnice ale aerului cu valori negative si a calor cu valor ridicate(temperaturi medii >10°C) se mreste treptatdinspre literal Spre_extremitatea vestica a teritoriului dobrogean. In schimb, frecventa ‘emperaturilor medi zinice ale aeruui au valor moderate (temperatucimedli de 6. 20 | °C), dispuse intr-o pozitie intermediars tn regisral termic de primavars, arc 0 repre iver a she cr acoper, con mi rota ee dest " Se (Gemperatura minima <-10°C) si a ingheturilor (temperatura minim’ <0°C) si ffeovenfa cea mai mare a zilelor cu temperaturi minime ridicate (temperatura minims >10°C). In schimb, in extremitatea vestic’ a Dobroge, prin accentuarea gradului de continentalism, se dubleazi pe de o parte frecvenfa ingheturilor (temperatura maxima <0°C), iar pe de altk parte frecvenfa incizirlor promunjate (Gemperatara maxima >20°C) din inervalul dium, Datorté influent inversiunilor termice, frecventa cea mai ridicaté a ingheturilor (temperatura minima 30°C este eu 1/4 mai mici, fn compartie cu extremitatea vesticd| a Dobrogei. In zilele de vard, cu cer acoperit,contrastul termic teritorial dispare sau devine minim. : : ‘Vara, influenta inversiunilor termice locale, deosebit de numeroase in condifile diminuarit acoperiri cerului cu nori, se manifesta prin perturbarca variafiei tritoriale gradate a freovenfei temperaturii medi zilnice, caracteristcd anotimpurilor precedente. Astfel, pe fundul vlilor creste freevenfa zilelor cu temperaturi medi scizute, in timp ce la cele dou extremititi ale Dobrogei, estick si vestic, crest freeventazilelor cu temperaturi medi dicate: pe litoral, datorité atenuirii ricitilor radiative noctume, iar pe terasele Dune, datorita incalziei diume intense prin insolatie, in conditile continentalismului accentuat. Influenfa. inversiunilor termice este bine exprimaté in zilele senine si noroase. De exemplu, in Valea Carasu, concomitent cu cresterea frecventei zilelor cu temperaturi minime <10°C de pe fundul vai, se produce si 0 crestere @ freevengeizilelor cu temperaturi minime >10°C si>20°C, pe releful inal de terase. aToamna, apa misii cedear4 lent cAldura acumulati in sezonul cald, tn timp ce suprafata ferestri se riceste intens atit prin reducerea insolate,.datoritt micoririi unghiului de incidenfi a razelor solare, cat si prin radiafia nocturna favorizaté de predominareasituajilor anticclonice cu nebulozitate redusd Contrastltermic dintre apa marina si uscaulfimitof face, in acest anotimp, tranzifa spre sezonul rece. In zona literals, temperatura medic a suprafefei apei ‘marine din luna septembrie este mai redus& decat la suprafafa solului, dar mai mare decit a aeruui. In funile octombrie si noiembrie, apa marina rimine mai calda eit acrul si suprafaja solului. In consecinif,frecvenfa zilelor cu temperaturi ‘medi negative si sezute ale aeului(temperaturi medi <10°C) se mareste treptat, © dati cu cresterea distant fat de tirmal Miri Negre. Pe itorallpsese gerrie, sunt cele mai pufine inghefur, iar ziele cu temperaturi minime ridcate (10°C) sunt cele mai numeroase. Datoitéinvesiunilortermice, zilele cu gerur, inghetur sitemperaturi minime seize (<10°C) sunt cele mai freevente pe fundul vilor. Efectul continentalismului, care se resimte pe fondul unui contrast termic tertorial mai redus decét in anotimpul de vari, este evidentiat in extremitatea vesticd a Dobrogei prin frecvenfa cea mai mare atat a zilelor cu temperaturile ‘maxime cele mai scizute (<10°C), eft sia zilelor cu temperaturile maxime cele mai ridicate O20°O) Suma medie a temperaturilor 2tnice ale acrului >0°C oscileaz, pe teritorial Dobrogei, inre cca. 3.700°C - 3.900°C in partea inalti a Munflor Micin si a Podisului Casimeet si pe fundulviilor situate i stratul rece al inversiuilortermice si peste 4.200°C in extremitatca vesticd spe litoralul Dobrogei de Sud, care, alituri de Delta Duniri si suprafetele din jural maritor lacurilitrale, dispune de Potenfalul termic cel mai ridicat, prin incadrarea in inferorul izolniei eu suma edie de peste 4.000°C a temperaturilor zlnce ale aerului de peste 0°C: Suma medie a temperatrilor zilnice ale aerului >10°C oscileazt intre 1.300°C ~ 1.400°C tn limitele Podigului Casimcea si inutului muntes din nord vestul Dobrogei si peste 1.580°C, pe suprafefe mai restrinse, in proximitatea marilor lacurlitorale iin extremitatea vestic, pe malul Dun. Trecerea temperaturii mei zilnice a aru peste pragul de O°C se produce cal mai de timpuriu, la 5 ianuare, pe yirmul Marii Negre din extremitatea sudic gi Intirzie treptat spre vestul Dobrogei, fiind cea mai trzi, la 19 februare, in partea Inalté a Podigului Casimeei si a Muntilor Macin, {in Dobrogea de Sud, trecerea cea mai tirzie peste pragul de 0°C este la 4 februari, in extremitatea ei sud-vestcS. Trecerea temperaturt medii zilnice a acrului peste pragul de 10°C se produce cel mai tziu la 19 april, la limita sudica 4 litoralului roménese si sud-estict a Deltei Duntri, ca si in partea inalta a Podisului Casimcei sia Munflor Macin, evidentiind, pe de o parte, acfiunen termicd a apei marine reci, flat in faza acumuliti de edu, iar pe de alté parte, influena altitadini reieflui, ‘Trecerca cea mai timpurie a temperaturii medii zilnice a aerului peste pragul ‘de 10°C are loc Ia 12-13 aprilie, pe terasele Dunfirii din extremitatea vesticd a Deltei Dundsii sia Dobrogei Centrale si Sudice. 2.3.2. Umereala aerului ‘un parametru meteorologic ce particularizeaz’ Dobroges fai de secon tect le Capit Roman, alt pv esi spore de ‘in cea a umezeli relative. ae ‘ot et sca ral avapro de ap iegitet pe Hon, vale medi ‘anuale mai mari decd in oricare alti regiune a fini (12,5 mb la Constanja si Sulina) In interioral Dobrogei, cle scad la putin peste 10 mb., pentru ca pe laura de vests creased spre 11 mb. In regim anual, alorle medi lunare creseparalel cu ‘restora temperaturi aerului, de Ia 5,5 mb. fn ianuarie pind la peste 20-21 mb, in fe si august, ind evaporata est intens. ‘ate mmeal lat a aor emt tarea higrometrich a ari) din Dobrogea se individualizeazA prin trisituri dstincte, determinate de proximitatea marilor suprafete acvatice din est, vest si nord (Dundrea, limanurle fluviale mnaritime, Marea Neagri). In condifile existentei acestorsurse importante gi stabile de vapori de api, umezeala relativi a aerului se dstinge prin valori mari, produse pe fondul frocventei maxime a pericadelor secetoase si a pluviozitatii cele mai Toduse de pe teritriul fai. Litoralul Mari Negre se detageazi prin valori rescute ale umezeii relative a aerului (in comparatie eu celclalte regiuni de deal i podis ale Romanici), aseminitoare cu cele inrgistrate in partea superioars de peste 1.500 ma muntilor mijlocii sau din cuprinsul muntilor inalfi apartinnd edificiului carpatic. Umezeala rlativa medie a acrului varia’, pe litoral, intre cca, 84-85% la Sulina si Sfantu Gheorghe si cca. 81-82% la Gura Porte, Constanta si Mangalia, desi la aceste puncte se inregistreazi cele mai mari medii anuale ale temperaturi acrului din Dobrogea (11,4°C - 11,6°C). Un rol major in reparttia umezeli relative revine circulatici periodice locale a aerului, sub forma de brize, si in primul rind in intervalul diurn, tabetul 2.2 celor dinspre mare, din intervalul diurn, tabs cae Mediile lunare si anuale ale wmezelit relative (%) in Dobrogea (1965-2005) statin | 1 (m| mr [ rv v| va] vir] vin [ox | x | xa] xo | anual [onsanta as} 3 | a3 | 92 | a0 [7s | os {76 [os Toit es Ts Ton [Mancaia {ss [3s [ss [so | ao sol soles [ss | IMedoigia | 97 [85 | 2. [77 | 74 | oa 3 [as [a1 86 | 90 | 80 ans sz [82 | os | {2 [6 tao sr | 9 lAdametisi [a7 s6{ si [76 | 73 |r| 1 | 2 [76 | 90 2 ftulees [ast sa 1 [re | 74 [oi | 73 [74 [78 | s2 sa | wo {Stina mn 72 {st sr | ss | aa st.creoute | 88 [es [25 [26 [ se [si | s0 | si [e+] 5] ss | 99 [os [Gorsova [5 | sa | a1 [76 | 78 | msl astas| a7 | 0 [cutaveene [9 Leo | 4 [79 | 78 | 78 [2s [77 [2 | 86 [80 [90 [as 23{n estul Dobrogei,izolinile medillor anuale ale umezelit relative a aeruluj deptisese valoarea de 80%, pe cea mai mare parte a teritoriului situat pan la distanfa de 30-40 km fati de firmul Marit Negre, delimitind aria principala de Sctine a frontului brizelr, care transports, in timpul zile, aeral marin umed i ficoros deasupra suprafefei terestre, Iolinile mediilor anuale ale umezelii relative 2 aerului prezinta tendinfa generala de dispunere, in raport de orientatea firmulni ‘matin, mai ales in Delta Dundri si Dobrogea de Sud, miesorindu-se ca valoare, in interiorul uscatului, pe masura slabiri tiie’ frontului brizelor marine, Wolinia cu valoarea medic anual de 80% include teritoriul din estul Dobrogei, aflat sub influenja climatic’ directi a Marii Negre, exprimati prin darata ‘eca mai mare a ,zilelor umede* (umezealé relativi >80%), figura 2.2, De exemplu, It Constanta, .zilele umede" (umiditatea >80%) inregistreaza ‘feoventi medie anuali de cca. 60%, oscilind intre cea. 75%, la ora, seen. 40%, 1k ora 13. in acelasi timp, frecventa medic anuala a ,zilelor uscate™ (umezeala <40%) este cuprinsd intr cca. 0,1%, la ora I, si aproape 3%, la ora 13. Holinia cu valoatea medie anuali mai mick de 79%, care incadreazs ‘eritorial cu umezeali relativa a aerului redusé, incepind de la lacurile litorae, cuprinde o suprafaft mare in nord-vestul Dobrogei si o suprafifa mai restinsd in sud-vest, in Podigul Oltinei ‘In variaia anuald@ umezeli relative, dependent de temperatura aerulu, valoarea medie maxim se produce ima, in luna decembrie, iar valoarea medi¢ ‘minim’, vara, cel mai freevent fn luna iulie si mai rar in lune iunie sau august ‘Media cea mai ridicatd a umezeli relative din luna decemibrie, de cca. 90%, & cbserva in extremitatea esticd a tertoriului, pe malul Duniri, la Harsova s¢ Cemavodi, in conditile durateiridicate a inghefurilor si ale temperaturilor minime si maxime ale acrului, apropiate de cele mai mici valori din Dobrogea, care sunt Inregistrate in Podisul Casimeei (Ia Corugea, la altitudinea de 219 m). epaulets sun ahi Dot rms sug cream otoee tenes geen: we atk t anon st i i ac aaae a cma (86%) procs pe lative cc mai sea in a decom “ on Mangalia, unde, sub influenja confinutului ridicat de oe pei liom) Mapes odie wer din acest nk, do 3°C, ene cn ta eae i ‘n luna iulie, atunci cfnd creste de la i a sent engin ra a, 1 ee esc Adamela) e ot alia 8% SE Ghowgie Pe 7 mstanta 75%), Ce i fat iui dobr 1, mediile lunare ee rey supa tril dobogcn ane con a a a Je ume meee “een ae seo ing oa 0 pei ve Mi Seg om ere eee lle ume ake ca soi PL AP cae ein ee pen atc roan: Fes mal or umes Gente itv 80% ar 13) olen ine 253096 pe cea al mae pre ert Sebogan, depisind 4% tn etal Dal Dental in Deboge Cowen mang + lr wee” (oui 0% tor 19 de pote veo epi ine cn tao cen Destro hn vor sie stale al nv : (ica Cans) Supe super ial pdiuror rite nos rn Poin Olin Poin Case) ae : Croatia ads Rest ior nee epee tn unt nt ai Homie ch ea sy parte a {extorull Dobrogei de Nord, intre 40-45%, a teritoriului Genre $e Sune 1-96 a a at ere te wn mn oie set pe ial a cc fe ann ir ang Si mle umn stumblers fi Nit Neyo Sees 3:44 38 cama mae pre Dope! xe nat avs nico heen or umede dc 10-15%ia si 56 la Santa Gheorghe ({abelul 2.3). Diferenfele cele mai evidente se ‘isi, in ceea ce priveste valorle din Iunile de vara. In iulie si august, foztatea medic din Dobrogea, mai ales din sector itral, este mai mic decat altundeva (intre 2,7 zecimi la Mangalia si 3,5 zecimi la Medgidia si J. In schimb, luna cea mai innorata, decembrie, inregstreaza valori medii “Hdicate ut pe ltoral, cats in interior (6,9 zecimi la Constanta, 6,9 la Haryova, 7,4 Te Sulina, 720 la Tulcea otc.) In ceea ce priveste mumérul mediu anual de’zile Senine (0,0-3,5 zecimi), acesta atinge in Dobrogea valori impresionante: 135,9 la Mangal, 143,5 la Babedag, 1596 la Sulina, 165,7 la Tulcea, cove ce face posibila ractcareaturismului balneomarin, Frecventa anual a wzilelor cu useaciune promunta ¥ depaseste 1% in Delta useiciune pronunfati* (umiditate <30%) ny Duniri, in apropierea timmului Masii Negre si a marilor unde tree de 5%, conturesza intensificarea treats soneomitent cu diminuaen infin Misi Negren ‘umezelii relative a aerului, figura 2.4. . eae REPARTT FRED ELATWA SUB 0%, DELA * Tabelul 2.3 ‘Mediile lanare si anuale ale nebulocitiit (zecimi) in Dobrogea (1965-2005) fawn | | [am [av] v | ve] vi] vin ox | x [xt | xm | Ana Iconsnia | 69 [67165161] st] aa 33 | 32 [39 [sol eal oo | se IMangaia | 65 | 6562] 58] 47]37) 28 | 27 [35|4a|on| os | so Imedsisa | 67 | 65 64| 60] s1] 43 [35 | 32 [as[as|o2[os| sa Inarsove | 67 163 [61|56| 49142] 34 | 32 [37] 43|67| 69 | sa ladwnetisi_| 67 | 65 [6257] 44] 42] 33 | 30 [a6 [4a] oo | oo | sa fruteea | 66 [67 [66] ss] si] aa [as | 34 [39 [as [os | 70 | sa fsuine [72 [69 [6559 [49] ai [31 | 30 [38 [49 [66 [74 [sa Stine 3|s7|47|38| 29 | 29 | 38 | 4 | 64 | 7, NGncorne | 67 | 67] 65 | 57 | 47] 38} 29] 29 | 38 | 48 8 | 86 (Gorgova | 6s [or] os[ss| sofa [a3 [a1 [32 [46 [6s [69 | s2 Figura 24 ee 65 |59| 64) 56] 51] 48] 34 | 32 |42| 50] 67] 68 | 53 In anotimpul de iama, durata ozilelk scliciune dust zillor eu uscciune pronunjats (umiitate Sao singe fore reds o fevent mat rida depose T8e find ef e eee cuprinsul relicfului fragmentat, relatiy inalt. i catndene pg a punt longi a aliilr devine em 9 " 4 Tien pe ewes or valor mpi, anapre loa, da ma putin de inka gc dp pein cays deen cllac coat mn dna ei, Sensulatenui aciuni frontuluibrizelor de si, See ee care transporti zerul marin ricoros tan i brogel icoros si umed, in interior, de: i ‘mai importante resurse climatice ale Dobrogei. Uscatului, Acest fenomen este deosebit de evident in lunile jie gf aneuss oe paee 2.3.4, Durata de strilucire a Soarelui Titoral brizele marine ating peri ie si august, cand pe Conform datclor din tabelul 2.4, litoralul Mati Negre este situat in zona ‘marine ating periodicitatea maxima, de peste 50-60%, celor mai mari sume medii anuale ale duratei de strilucire a soarelui de pe teritoriul 2.3.3. Nebulocitatea fii, care depigese2.250-2,300 ore (2.270, ore la Constanta, 2326,0 or la SAintu Gheorghe, 2.317,3 ore la Man; medi a i Patametr metcorologic defiitori pentru clima Dobrogei. Valorile H anuale sunt mai mici decdt in celelalte regiuni ale tri, variind inte 5,0 la 26 2”Tabetut 24 Duratele medit are si anuale ore st zecimt de ord) ale strélucrit Sources Z (965.2005 sesame ft fr far [ow | v | ve fou fom] x] x | x fou Jama] [omteon [25] 9201327] 320] 26,65n|sas|s5. 2086] m0 | oon nw lama anes [sus 14 [139323] ano[ sas] 050| 2995] 152 | 18a bes hse rove [m0] ona [1459] 922255] 2556f313.1[2970] 2302] ima | 927 Jour bce oat _[sn5] 69 [1283 753|25.92mafo0szfamo|2as4| ra | oma fos2 farp fuse Jes] 9 [255] 1803]2en8|2ealaras|so.9[200] ama | rors [rea faeen satin [sss] 912 [1204 827.2020] 010| 392] imo | 1s har fay secu [246] 130 [13081029250] 051 fssng [sas] 1757 | ose fos lsno [esse _fs.1] 04 [226 1950[25¢92afatoe|so.a[ 209] rau | ons lear Jaan [ota vate [4431001 [304] 1677f2509285.0]330,|5008|20n6] vesa | wa fas fame wean rs]i14 analina peeashaxefsolans|iea iors fos hana | Aia valorilorridicate ale radiagieiglobale este cea mai extinsi in Dobrogea de Sud, conturind, in ansamblu, domeniul de influent predominant a frontal brizelor marine ~ de zi, insofit de inversiuni si timp senin, care, in condifiie contrastului termic trangant dintre mare si useat, patrunde adine pe suprafata {erestri, deasupra relicfului relat plan, ew alttudini mici (100-200 m, in medie) $i dlenstafi ale fragmentiri foarte reduse (<0,1 knvlam’). Aici, la limita de actiune ‘maxima a brizelor marine (30-35 km), pe terasele insorite inalte ale Vaii Carasu, durata medie anuala de stralucire a soarelui este, de asemenea, mai mare de 2300 de ore (ex.: Medgidia 2.3173 ore). Datorta suprafefeiextinse a surselor de umezire a serului din Delta Dundri, care genereazi hidrometeori specifici (ceafi de evaporatie ete), izolinile insoririt anuale cu valori mari (>2.240 ore) delimiteazA aici un teritoriu mai restréns ~ cel din jumitatea estica, Valorile medi anuale cele mai reduse de stalucire a soarelui (<2.150 ore) se {nregistreaza in cuprinsul reliefului fragmentat din nod-vestul Dobrogei, in vaile adinci, umbrite de versanti, sau pe culmile invaluite freevent de nori. Durata de Insorire se micyoreaza in raport de cresterea alttudinii relicfului gi in sud-vestul Dobrogei, pe Podisul Oltinei ‘In consecinti, durata medic anuala de strilucire a soarclui variazk de 1a 2.200 or de insolatic spre vest, la 2300-2.400 ore de insolatic spre zona literal. Aici, 28 i en ena eer in cate ee ee emacs aint ena Podigului Dobrogei, la 132,5 keal/em* in cea esticd. : in timpl anal, peste 23 din aceasta se realizeark fp semen cal a ee ee ae ee ee ere epee rey elocventa in acest sens, figura 2.5, tabelul 2.5. ETA TETORA ACTOR ED AEE ECP ri ‘ Iunoan Figura 2.5 Tabelul 2.5 Cantitéile medit lunare si anuale de precipltatit (mm) in Dobrogea (1965-2005) Statin meteo.| 1 | m [mm | rv | v [va | v|vmm| ox [x | xt [xu] Anus (Consania [306 [25.9 [309 fs1.1 [36,1 [45.3 [32.3 [333 [a4 [aes [ane pat [aro [Mangatia [280 [25.6 28.9 [346 [33,7 [3809 [34.6 [35.8 [300 [35.7 [422 bss. [a2 Medeisin [245 [26s [243 [32,7 [a7 [545 19.1 a2. [372 [20.4 [340 a0 | 435.7 lHargova [200 [22.2 [25.5 9.6 [472 [51,7 9.2 [asa [359 2a. [32,1 [323 | aor Jademetisi [24g [asx [32,0|3a.t [97.7 [62.8 [s6.2 |aao [403 [35.1 [40s [37.1 [are 29faa fog [a [so am [ss Ja Jos ou Jar a co [as ues fig fina [a iz fas rss as por iss ss pas [ote sche fess [as ue [sa zs Ty os aa ua fr [aete coms [na 9s [ar fs Janna ss fsa sa fas pashan ae [emt vee [168 rs7 9 Janata se fos po saya [nr] Zoncle in care acestea depisesc 500 mm sunt restranse (in Munfii Micin, in Podigul Negru Vodi si local in Podigul Babadag), iar depairile sunt nesemnificative ($10,0 mm la Atmagea si 504,8 mm la Negra Vodi). Ele se datoreazi, in bun’ mAsur8, alttudinilor mai mari. Porfiunile cu canttifi medi anuale de precipitati cuprinse intre 500 si 450 mm inconjoara arealcle mentionate {in nord-vestul si sud-vestul Dobrogei, dar nu sunt nici ele foarte extinse. Cea mai ‘mare parte a teritoriului Dobrogei primeste centtifi mai mici de 450 mm pe an, ‘aproximativ jumatate din fractiumea respectiva beneficiind de cantitiyi sub 400 mm 51 sub 350 mm, iar pe o suprafafa restransi din estul Deltci Duniri, chiar sub 300 mm. S-ar putea elabora o falsi ipotezi, conform eireia acestea at fi urmarea tendinfei de inedlzire global, insofits, in regiunile temperate, de 0 accentuare a ‘uscciunii. Dar cantitiile medi anuale ale perioadelor 1896-1915 si 1921-1955 au fost similare la uncle staii meteorologice (417,9 mm la Babadag, 510,0 mm la

S-ar putea să vă placă și

• Particularitatile Climei Din Africa Centrala

  

  Document14 pagini

  Particularitatile Climei Din Africa Centrala

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Planificarea Calendaristica Anuala CL A Viiia

  

  Document7 pagini

  Planificarea Calendaristica Anuala CL A Viiia

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Curs 5 - Geografia Marii Negre

  

  Document2 pagini

  Curs 5 - Geografia Marii Negre

  catasf

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Hidrologie

  

  Document13 pagini

  Hidrologie

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Curs - Turism Balneoclimatic

  

  Document17 pagini

  Curs - Turism Balneoclimatic

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Geografie Xi Teoretic Profil-Umanist Stiinte-Sociale-2-Ore

  

  Document5 pagini

  Geografie Xi Teoretic Profil-Umanist Stiinte-Sociale-2-Ore

  catasf

  Încă nu există evaluări
• CURS 11 12 Conventia Buc, BSC, Plan Strategic, CNZC

  

  Document9 pagini

  CURS 11 12 Conventia Buc, BSC, Plan Strategic, CNZC

  catasf

  Încă nu există evaluări
• CURS 10 Etapele Implementarii ICZM

  

  Document11 pagini

  CURS 10 Etapele Implementarii ICZM

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Valorificarea Superioară PDF

  

  Document49 pagini

  Valorificarea Superioară PDF

  catasf

  Încă nu există evaluări
• CURS 8 Tehnici de Combarere A Eroziunii

  

  Document5 pagini

  CURS 8 Tehnici de Combarere A Eroziunii

  catasf

  Încă nu există evaluări
• CURS 4 Poluarea Cu Hidrocarburi

  

  Document8 pagini

  CURS 4 Poluarea Cu Hidrocarburi

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Hazarde Hidrologice

  

  Document14 pagini

  Hazarde Hidrologice

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Repartitia Teritoriala A Populatiei

  

  Document3 pagini

  Repartitia Teritoriala A Populatiei

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Topoclimatologie - Curs 7 PDF

  

  Document7 pagini

  Topoclimatologie - Curs 7 PDF

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Tipuri Majore de Asezari Rurale

  

  Document15 pagini

  Tipuri Majore de Asezari Rurale

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Repartitia Teritoriala A Populatiei

  

  Document3 pagini

  Repartitia Teritoriala A Populatiei

  catasf

  Încă nu există evaluări
• Regionarea Spatiului Rural 2 PDF

  

  Document13 pagini

  Regionarea Spatiului Rural 2 PDF

  catasf

  Încă nu există evaluări
• LP 2 - Geografia Regionala A Romaniei

  

  Document4 pagini

  LP 2 - Geografia Regionala A Romaniei

  catasf

  Încă nu există evaluări