See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/271385521

Cultura bizantină în manuscrise greceşti şi slavone (până la sf. sec. XV)

păstrate în biblioteci bucureştene, în volumul colectiv Manuscrise bizantine în
colecţii bucureştene,

Book · January 2009

DOI: 10.13140/2.1.3612.7044

CITATIONS READS

0 271

7 authors, including:

Ileana Stanculescu Cătălina Velculescu

Spiru Haret University, Bucharest University of Bucharest
24 PUBLICATIONS   4 CITATIONS    159 PUBLICATIONS   30 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Cătălina Velculescu, Ion Victor Velculescu, Între Bâcleş şi Strehaia. View project

C. Velculescu, Pilda inorogului ..... View project

All content following this page was uploaded by Ileana Stanculescu on 26 January 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Sub Înaltul Patronaj
al Preşedintelui României

Manuscrise bizantine în colecţii bucureştene

Byzantine Manuscripts in Bucharest’s Collections
 cu sprijinul Coordonator Proiect / Project Coordinator

Patriarhiei Române Ileana Stănculescu

Texte / Texts
Bibliotecii Academiei Române
Fabrizio Lollini
Muzeului Naţional de Artă al României Paolo Odorico
Ovidiu Olar
Ileana Stănculescu
Muzeului Naţional de Istorie a României Cătălina Velculescu

Fotografii / Photos

Gelu Serseniuc
Marius Amariei (fotografii Muzeul Național de istorie a României)
© INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
Concepţie grafică şi layout / Graphic concept and layout
Aleea Alexandru Nr. 38, Sector 1
011824 Bucureşti Ileana Stănculescu
Tel. 031 710 06 37 Ionuţ Ardeleanu-Paici
Fax 031 710 06 38
Coperta / Cover
E-mail: editura@icr.ro
Difuzare: comenzi@icr.ro Ileana Stănculescu

Ilustraţie copertă / Cover illustration

Ms. gr. 1 (Muzeul Naţional de Artă al României) f. 146 v

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Versiune engleză / English version
Manuscrise bizantine în colecţii bucureştene / coord.: Ileana
Stănculescu ; texte: Fabrizio Lollini, Paolo Odorico, Ovidiu
Olar, … ; trad. lb. eng. Samuel Onn. - Bucureşti : Institutul
Samuel Onn
Cultural Român, 2009
Redactor / Lecturer
ISBN 978-973-577-595-7
Mariana Avanu
I. Stănculescu, Ileana (coord.)
II. Lollini, Fabrizio (text.)
Secretar tehnic / Technical adviser
III. Odorico, Paolo (text.)
IV. Olar, Ovidiu-Victor (text.)
V. Onn, Samuel (trad.)091(498 Buc.) Mircea Tătar
Ileana Stănculescu
Cultură bizantină în manuscrise
greceşti şi slavone
(până la sfârşitul secolului XV)
păstrate în biblioteci bucureştene
Un manuscris, chiar când este o copie, este un unicat. Aş îndrăzni chiar să spun că este
o personalitate, cu caracterele şi diferenţele specifice, care-l fac să fie totdeauna altceva
decât un manuscris similar. Într-un manuscris intră în întregime personalitatea autorului
sau a copistului. În foile lui simţim sufletul celor care au migălit, de multe ori în miez
de noapte, gândurile lor sau gândurile altora. Îl simţim într-o literă rotunjită cu îngrijire,
printr-o poartă de carte, într-un frontispiciu într-o literă începătoare.(...) După trecere
de secole, simţim şi azi cum bate într-un manuscris inima celui ce a scris cuvântul şi a
înflorat scrisul. (...) Un manuscris întinde în faţa noastră un câmp larg, în care visul şi
realitatea îşi dau mâna, cum îşi dau ele mâna în sufletul nostru.
D. Fecioru 1
Volumul de faţă este rezultatul unei cercetări îndelungate şi anevoioase.
Studiile semnate de Paolo Odorico, Fabrizio Lollini, Ovidiu Olar şi Cătălina
Velculescu, propun diferite aspecte ale culturii şi civilizaţiei bizantine, precum
şi ale moştenirii acesteia pe teritoriile ţărilor române.
Proiectul nostru s-a finalizat în această carte-album, care şi-a propus să
aducă în atenţia publicului de specialitate, dar şi a publicului larg, manuscrise ce
păstrează zestrea bizantină, manuscrise care sunt greu accesibile chiar şi nouă
cercetătorilor, cu atât mai mult cititorilor dornici să le cunoască.
Volumul este alcătuit din două părţi: prima parte cuprinde studiile, semnate
de specialiştii în domeniu amintiţi anterior, iar partea a doua se alcătuieşte într-
un album cu file de manuscris din colecţii bucureştene. Am ales aceste file din
colecţiile Patriarhiei Române (aflate la Biblioteca Sfântului Sinod cu cele două
sedii – la Patriarhie şi la Mânăstirea Antim), Bibliotecii Academiei Române,
Muzeului Naţional de Artă al României şi Muzeului de Istorie a României.
Din ansamblul fotografiilor efectuate pe teren, ne-am propus să selectăm
(păstrând apartenenţa acestora la diferitele colecţii) pe cele cu o valoare
artistică deosebită şi nu doar una strict documentară. Selecţia manuscriselor
se opreşte la sfârşitul secolului al XV-lea, considerând că după căderea
1
D. Fecioru, Manuscrise din Biblioteca Patriarhiei Române, “Studii teologice”, nr. 5-6, 1961, p. 345-346.
Constantinopolului (1453) nu mai putem vorbi despre o cultură bizantină în
adevăratul sens al cuvântului, ci despre o cultură de factură bizantină, care a
continuat să iradieze.
Totodată ne-am propus ca selecţia imaginilor din album să evidenţieze
nu doar estetica filei miniate în ansamblu, ci şi detaliile semnificative pentru
codice în întregul său, precum: estetica literei grafiate, estetica oglinzii paginii,
cât şi a legătoriei de carte.
Greu accesibile publicului, manuscrisele bizantine din colecţiile
bucureştene poartă încă multe semne de întrebare ce aşteaptă intuiţiile şi
răspunsurile cercetătorilor. Propunem aceste imagini ca punct de plecare
pentru o discuţie amplă cu privire la ceea ce a însemnat zestrea bizantină pentru
cultura română premodernă.
Pentru identificarea şi descrierea manuscriselor am folosit cataloage
de manuscrise, editate sau în manuscris, alături de fişierul destinat fiecărei
colecţii. Bibliografia de la finele volumului nostru indică diversele cataloage de
manuscrise utilizate, pentru fiecare colecţie în parte.
Informaţii despre colecţiile de manuscrise ale Patriarhiei Române se găsesc
în albumul publicat de părintele arhimandrit Policarp2. Pentru informaţii
suplimentare le mulţumim pe această cale specialiştilor care inventariază
colecţia.
Informaţiilor preluate din izvoarele enumerate anterior, le-am adus doar
sporadic corectări datorate cercetărilor recente, cum ar fi cele referitoare la
datarea ms. sl. II 280, de la Biblioteca sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
din incinta Mânăstirii Antim. Mulţumim în acest sens doamnei Tatiana Popova
(Universitatea din Petersburg, filiala Severodvinsk), pentru precizarea că avem
în faţă o copie imediată, de sfârşit de secol XIV, a prelucrării făcute după Scara
lui Ioan Sinaitul, în anul 1385, de către mitropolitul rus Kyprian. Ms. sl. II 280
aparţine unui grup de manuscrise păstrate la Mânăstirea Antim, care provine
dintr-o colecţie de la Slava Rusă, localitate din Dobrogea, cunoscută drept
centru bisericesc al comunităţii lipovenilor. Cercetări ulterioare ar trebui să
se îndrepte spre istoricul acestei comunităţi şi importanţa ei pentru cultura
română veche.
La o primă vedere poate părea neobişnuită includerea manuscriselor
slavone în aria cercetării noastre. Ar trebui să rememorăm însă specificul
relaţiilor dintre cultura Imperiului bizantin şi cărturarii de pe teritoriul Ţărilor
Române. Aşezarea slavilor între teritoriile locuite de români şi cele aparţinând
culturii Imperiului Constantinopolului are drept consecinţă îngreunarea
2
Arh. Policarpt Chiţulescu (coord.), Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2008.
7
legăturilor directe cu elemente ale culturii bizantine. Această cultură se
face simţită prin intermediul traducerilor slavone, fără însă să fie exclusă şi
circulaţia unor manuscrise greceşti. În acest caz, a ignora manuscrisele slavone
purtătoare de cultură bizantină nu ar fi decât semnul unei discriminări pornite
din criterii extraştiinţifice.
Dintre manuscrisele incluse în cercetarea noastră, mai ales manuscrisele
slavone (dar nu în totalitate) provin de pe teritoriul ţării noastre. Despre
originea manuscriselor în limba greacă avem mai puţine informaţii. Ele au
intrat târziu în colecţii şi sunt deseori venite din alte zone.
Cum se face că numărul manuscriselor bizantine în limba greacă păstrate în colecţii
româneşti este atât de mic şi de ce, în majoritate, aceste manuscrise ajung în ţările române
după căderea Constantinopolului? Răspunsul obiectiv la acesată întrebare va veni
numai din laborioase cercetări viitoare.
Încă mai vie decât în manuscrise, prezenţa culturii bizantine se face
simţită în pictura bisericilor, în pictura de icoane şi în artele decorative. În
acest sens, în chip simbolic, am inserat în albumul de faţă reproduceri ale
unor opere de artă datate ante 1453, de pe teritoriul ţărilor române, în ideea
de a accentua faptul că arta miniaturii nu există în sine, ci integrată unui
întreg circuit mental.
Contactele cu lumea bizantină au fost fie directe, în sensul prezenţei la
noi a unor artişti veniţi din Imperiu, fie indirecte - prin preluarea sugestiilor
date de imagini din afara Imperiului bizantin, dar realizate după modele venite
din acel Imperiu. Se poate distinge o legătură ce trece prin ţările balcanice,
dar şi o legătură cu arta de tip romanic sau timpuriu gotic, ce preluase ea
însăşi sugestii bizantine, după cum observăm la monumentele din zona Haţeg.
Reproducem în acest sens arhanghelii Mihail şi Gavril de la Mânăstirea Ribiţa şi
cităm interesanta teorie asupra esteticii frescelor emisă de Sorin Ulea.
Ar merita publicat un album aparte alcătuit pe ideea paralelei între
semnificaţia artistică a miniaturii şi textului scris şi estetica frescelor, deoarece
firul mai tare decât vremea care leagă oamenii de altădată de cărţile lor se întinde mai
departe, împletindu-se strâns cu marile momente culturale ale trecutului3.
Studii anterioare precum cele strânse în Arta creştină în România, coordonată
de Vasile Drăguţ4, ne-ar ajuta să stabilim un inventar de imagini.
Proiectul nostru şi albumul de faţă nu îşi propun să dea răspunsuri
definitive unor probleme care încă nu au fost studiate pe deplin, ci să aducă
3
E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, Editura enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 290.
4
Vasile Drăguţ (coord.), Arta creştină în România, vol. I-V, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1983-1989.
8
în atenţie imagini remarcabile ce ar putea trezi diverse întrebări cu privire la
patrimoniul naţional.
Am dori totodată să atragem atenţia asupra faptului că aceste elemente de
cultură naţională necesită, după cum se observă din reproducerile noastre, o
grabnică intervenţie de restaurare. Bisericile de lemn, bisericile de zid şi puţinele
fragmente de frescă rămase, alături de filele de manuscris şi alte obiecte de cult,
reprezintă singurele fragmente de istorie care ne îndreptăţesc să ne definim o
posibilă zestre bizantină. Poate că acum, până nu este prea târziu, ar trebui să
intervenim pentru conservarea lor.
Am dori să adresăm calde mulţumiri partenerilor străini: Prof. Dr. Fabrizio
Lollini şi Prof. Dr. Paolo Odorico pentru amabilitatea de a ne împărtăşi din
experienţa lor. Prin studiile publicate acum, deschid calea către o integrare
a cercetării culturii bizantine de pe teritoriul ţărilor române în ambientul
cercetărilor bizantine actuale din spaţiul european.
***
Adresăm mulţumirile noastre instituţiilor care au susţinut realizarea acestui
proiect: Administraţia Prezidenţială şi Institutul Cultural Român.
Suntem recunoscători Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, pentru binecuvântarea acordată şi pentru
posibilitatea de a cerceta şi pune în valoare fondul de manuscrise existent la
Biblioteca Sfântului Sinod.
Mulţumirile noastre se îndreaptă către domnul academician Florin Filip,
directorul Bibliotecii Academiei Române, doamna Roxana Theodorescu,
directorul Muzeului Naţional de Artă al României, domnul dr. Crişan
Muşeţeanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, şi părintele
arhimandrit Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, pentru sprijinul de specialitate oferit pregătirii albumului,
mulţumim doamnei Gabriela Dumitrescu, coordonator serviciu manuscrise
şi carte rară (Biblioteca Academiei Române), doamnei dr. Anca Lăzărescu şi
domnişoarei dr. Carmen Tănăsoiu (Muzeul Naţional de Artă al României),
doamnei dr. Cristina Manea Anton (Muzeul Naţional de Istorie a României),
domnului dr. Claudiu Turcitu (Arhivele Naţionale), precum şi personalului
Bibliotecii Sfântului Sinod şi al secţiei Manuscrise şi carte rară a Bibliotecii
Academiei Române.
9
Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, ctitorie a jupanului Vladislav şi a familiei sale
(1417)
Arhanghelul Mihail şi Arhanghelul Gavriil

“Din 1973 până în 1984 am studiat, în câteva deplasări, pictura murală a

bisericilor româneşti din Transilvania medievală. De la primul contact am fost izbit,
la Ribiţa, Crişcior, Leşnic şi, parţial, la Strei, de o viziune estetică atât de specifică şi
exprimată cu atâta claritate, încât am înţeles pe loc că cele patru monumente sunt
de departe cele mai importante din Transilvania şi, dintr-un punct de vedere, din
întreaga Românie. Căci oricât de curios ar părea în cazul unor ansambluri realizate,
rotund vorbind, în jurul anilor 1400, estetica lor e cea comnenă din secolul XII
bizantin...”

“Dintre cele patru ansambluri de pictură, cel mai elocvent, estetic vorbind,
e indiscutabil Ribiţa (...) Însă nimic nu întrece şi nu cred că va întrece în calitate
şi specificitate (...) chipul arhanghelului Mihail ce se vede în altar la stânga unicei
ferestre din axul est-vest al bisericii...”

“Siguranţa cu care artistul de la Ribiţa stăpânea la 1400 estetica comnenă

aulică în toate mecanismele ei dovedeşte (...) descendenţa sa în fir direct din şcoala
transilvană de pictură comnenă din secolul XII, şcoală ferm şi adânc înfiptă în solul
românesc.”
Sorin Ullea (2001)

10
Ileana Stănculescu
Byzantine Culture
in Greek and Old Slavonic Manuscripts
(up to the end of the 15th century)
in Bucharest repositories1
Each manuscript, even a copy, is one of a kind. I dare say each has its own personality
and its own peculiar traits, which always sets it aside from other similar manuscripts. Each
manuscript encapsulates – in full – the personality of its author and its scribe. Between the
pages we feel the soul of those who toiled, often in the middle of the night, immortalising their
thoughts or those of others. We feel it in the gentle curves of a letter, in an ornate cover, in a
crafted frontispiece or an illuminated initial (...) Centuries later, we still feel the heartbeat of
the person who spelled the words of a manuscript and added flowery details to the writing. (...)
Before our beguiled eyes, each manuscript becomes a wide playing field, where dream and reality
join hands, just as they do in our souls.
D. Fecioru 2
This volume is the result of an intensive and protracted investigation.
The studies by Cătălina Velculescu, Fabrizio Lollini, Paolo Odorico and
Ovidiu Olar examine various aspects of the culture, civilization and legacy of
Byzantium in the Romanian principalities.
The result is this hybrid of a book and an album, whose aim is to display
a number of precious manuscripts that preserve our Byzantine heritage; since
they are scarcely accessible, even to us, as researchers, and much less within the
reach of other avid readers, we hope in this way to extend this privilege both
to the specialist public and a wider general audience.
This volume consists of two parts: the first includes the studies by the
aforementioned scholars, while the second is an album containing the folios of
the manuscripts found in the Bucharest repositories. We selected these pages
from the collections of the Romanian Patriarchy (in the safekeeping of the
Library of the Holy Synod, divided between its two locations at the Patriarchal
Palace and Antim Monastery), the Library of the Romanian Academy, the
1
Translated from the Romanian by Marina Elena Tătărâm.
2
D. Fecioru, “Manuscrise din Biblioteca Patriarhiei Române”, Studii teologice, no. 5-6, 1961,
pp. 345-346.
National Museum of Art of Romania and the Romanian History Museum. As
a courtesy to these patient guardians and to our keenest readers, we cite the
origin of the images throughout the book.
From the photographs taken over time, we chose those which best capture
a special artistic quality with their strictly documentary value. This selection of
manuscripts ends before the dawn of the 16th century, given the common view
that after the fall of Constantinople (1453) we can no longer speak of a truly
Byzantine culture, but only of a Byzantine style, albeit one which continued
to shine.
The selection of images was also intended to emphasize not only the
aesthetics of the illuminated folios, but also those details that are significant
for the codices as a whole, things which would dryly translate today as typeface
font type, page layout and binding.
Far from the sight of all interested parties, the Byzantine manuscripts in
the Bucharest repositories are still full of mysteries waiting to be discovered
and explained by researchers. We present these images here to provide a
platform for a wider discussion of the significance of the Byzantine legacy for
Romanian pre-modern culture.
For the identification and description of the items chosen we used several
catalogues, either manuscript or in print, which we then compared with the
corresponding labels used by the repositories. The bibliography at the end of
the volume indicates the various catalogues used for each collection.
We found a wealth of details pertaining to the manuscript collections
of the Romanian Patriarchy in the album published by the archimandrite
Policarp.3 This is an excellent occasion to thank the specialists involved in the
inventory of the collection for the additional information they supplied. We
extend our warmest gratitude to them.
Here and there we updated and corrected the information found in the
aforementioned sources in the light of recent research: the dating of ms.
sl. II 280, from the Library of the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church
at the Antim Monastery. We thank Mrs Tatiana Popova (University of St.
Petersburg in Severodvinsk), for the observation that we are dealing with a
direct copy, made at the end of the 14th century, of the Russian metropolitan
Kyprian’s reworking (dated 1385) of the Ladder of John Climax. Ms. sl. II 280
belongs to a group of manuscripts kept at Antim Monastery, but originates
from a collection in Slava Rusă, a settlement in Dobrogea and a known
3
Arh. Policarp Chiţulescu (coord.), Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucharest, 2008.
61
ecclesiastical centre of the Old Believers’ community (lipoveni). Further
research should examine the history of this community and its importance
for ancient Romanian culture.
At first sight, the inclusion of Old Church Slavonic manuscripts in our
sphere of research might seem unusual. Nevertheless, we ought to recall the
specificity of relations between the culture of the Byzantine Empire and the
scholars from the Romanian Principalities. The settlement of Slavs in the
territories inhabited by Romanians and in areas belonging to the culture of
the Byzantine Empire resulted in the obstruction of most direct connections
with elements of Byzantine culture. This culture makes itself felt by way
of the Old Church Slavonic translations, though this does not exclude the
circulation of some Greek manuscripts. Therefore, to ignore the Old Church
Slavonic manuscripts as bearers of Byzantine culture can only be a form of
discrimination based on non-scientific grounds.
Among the manuscripts included in our research, it is mainly the Old
Church Slavonic manuscripts (though not all of them) whose origins can
be traced back to the Romanian territories. We have less information on the
origin of Greek language manuscripts, which entered local collections later
and often originated in other areas.
Why is it that the number of Byzantine manuscripts in the Greek language
found in Romanian repositories is so small, and why did the majority of these
manuscripts reach the Romanian principalities after the fall of Constantinople?
An objective answer to this question will only come from future intensive research.
Even more prevalent than in the manuscripts, the presence of Byzantine
culture is also reflected in church painting, the painting of icons and the
decorative arts. In view of this we have included in this album some symbolic
reproductions of works of art from the Romanian territories dating from
before 1453. This is intended to reinforce the idea that miniature art cannot
exist in isolation, but only as part of an entire intellectual system.
Contacts with the Byzantine world have been either direct – meaning that
artists from the Empire came and “toiled”, at least for a while, in the Romanian
principalities – or indirect – by absorbing iconographic suggestions from
outside the Byzantine Empire, but using models imported from said empire.
We can distinguish both a connection that traverses the Balkan countries and
a link with the Romanesque and early Gothic artistic styles, which in their
turn incorporated Byzantine suggestions, as can be seen from the monuments
in the Haţeg region. We have therefore also included a reproduction of the
Archangels Michael and Gabriel from Ribiţa Monastery, while also citing Sorin
Ullea’s remarkable theory on the aesthetics of frescoes.
62
It would be worth publishing a separate album focusing on the parallels
between the artistic significance of miniatures, the written text and the
aesthetics of the frescoes, given that, stronger than time itself, the thread that links
people of yore and their books stretches onward, closely interwoven with the great cultural
moments of the past.4
Previous studies, like those brought together in Arta creştină în România
[Christian Art in Romania], under the coordination of Vasile Drăguţ5, could help
us build an inventory of images.
Our project and this album do not aim to provide definitive answers to
issues that have not yet been fully investigated. We merely wish to bring a
number of extraordinary images to the attention of a wider public, with the
hope of raising various questions about our national heritage.
We would also like to stress – as becomes apparent from the photographs
– that these elements of national culture are in urgent need of restoration. The
wooden and brick churches and the few fragments of fresco still remaining,
together with the folios of manuscripts and other religious objects, are the
only remaining historical items that permit us to define a possible Byzantine
heritage. Surely, now, before it is too late, we ought to intervene to ensure their
preservation?
We would like to offer our heartfelt thanks to our foreign partners –
Prof. Dr. Fabrizio Lollini and Dr. Paolo Odorico – for the kindness shown
in sharing their experience with us for the benefit of this project. The articles
published here pave the way for the integration of studies on ‘Romanian’
Byzantine culture into the contemporary European area of Byzantine
research.
***
We would also like to thank to the institutions that supported this project:
The Presidential Administration and the Romanian Cultural Institute.
We are grateful to his Holiness Father Daniel, Patriarch of the Romanian
Orthodox Church, for his blessing and for the opportunity to study and display
the collection of manuscripts from the Library of the Holy Synod.
We also wish to thank Mr Florin Filip, member of the Romanian
Academy, director of the Library of this honoured institution, Mrs Roxana
4
E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, Editura Enciclopedică, Bucharest, p. 290.
5
Vasile Drăguţ (ed.), Arta creştină în România, vol. I-V, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucharest, 1983-1989.
 Theodorescu, director of the National Museum of Art of Romania,
Dr. Crişan Muşeţeanu, director of the Romanian National History Museum,
and Archimandrite Policarp Chiţulescu, director of the Library of the Holy
Synod of the Romanian Orthodox Church.
Finally, for the specialist assistance provided during preparation of
this album, we are grateful to Mrs Gabriela Dumitrescu, coordinator of
View publication stats
the Manuscript and Rare Books Department (Library of the Romanian
Academy), Dr. Anca Lăzărescu and Dr. Carmen Tănăsoiu (National Museum
of Art of Romania), Dr. Cristina Manea Anton (Romanian National
History Museum), Dr. Claudiu Turcitu (National Archives) and the staff
of the Library of the Holy Synod and of the Manuscript and Rare Books
Department of the Library of the Romanian Academy.
63