UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE ADUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ
RELAȚII ÎNTRE EXPERIMENTAREA UNOR
EMOȚII COMPLEXE ȘI UTILIZAREA
FACEBOOK

Coordonator științific:
Conf.dr.Mihai CURELARU
Susținător:
Grădinaru Ana Maria

IAȘI 2020
Contents
PARTEA TEORETICĂ

I.Emoții de bază..............................................................................................................................................................4
I.1.Introducere.................................................................................................................................................................4
I.2Definire.......................................................................................................................................................................4
I.3Rolurile emoțiilor de bază..........................................................................................................................................5
I.4 Caracteristicile emoțiilor...........................................................................................................................................5
I.5 Teoria prototipică a emoțiilor....................................................................................................................................6
II.Emoții complexe.........................................................................................................................................................7
II.1. Definiții...................................................................................................................................................................7
II.2 Caracteristici ale emoțiilor complexe.......................................................................................................................7
II.3Modelul tehnic al emoțiilor complexe......................................................................................................................8
III.Invidia........................................................................................................................................................................8
III.1 Introducere..............................................................................................................................................................8
III.2 Varietatea invidiei...................................................................................................................................................8
III.3 Factorii implicați în apariția invidiei.......................................................................................................................9
III.4 Invidia și rețele de socializare.................................................................................................................................9
IV.Anxietatea................................................................................................................................................................10
IV.1 Introducere............................................................................................................................................................10
IV.2 Anxietatea ca trăsătură..........................................................................................................................................10
IV.3 Anxietatea ca stare................................................................................................................................................11
IV.4 Modele ale anxietății.............................................................................................................................................11
IV.5 Anxietatea socială.................................................................................................................................................12
V. Timiditatea...............................................................................................................................................................12
V.1 Definiție.................................................................................................................................................................12
V.2 Cauze ale timidității...............................................................................................................................................12
V.3 Caracteristicile persoanelor timide.........................................................................................................................13
V.4.Timiditatea și rețelele de socializare......................................................................................................................13
VI.Facebook..................................................................................................................................................................14
VI.1 Delimitări conceptuale și informații generale.......................................................................................................14
VI.2 Funcțiile platformei Facebook..............................................................................................................................14
VI.3 Activități pe Facebook..........................................................................................................................................15
VI.4 Motive pentru a folosi Facebook..........................................................................................................................16
PARTEA PRACTICĂ

V.1 Obiective și ipoteze

V.1.1 Obiective
V.1.2 Ipoteze

V.2 Metodologie

V.2.1 Variabile

V.2.2 Design de cercetare

V.2.3 Instrumente

V.2.4 Participanți

V.2.5 Procedură

V.3 Rezultate/ Analiza datelor

V.3.1Analiza statistică a datelor

V.3.2 Interpretarea reazultatelor

V.4 Discuții și concluzii

Bibliografie...................................................................................................................................................................16
.
VI.Facebook

VI.1 Delimitări conceptuale și informații generale

Site-urile de rețele sociale permit persoanelor fizice: (1) să construiască un profil public
sau semi-public 2) să alcătuiască o listă de alți utilizatori cu care au o conexiune și (3) să
vizualizeze lista de conexiuni și cele realizate de alții (Boyd & Ellison, 2007).
Social media le permite oamenilor să se conecteze când doresc, oferă oportunități de
exprimare care nu pot fi întotdeauna posibile în mediul offline.Social media permite atât
păstrarea legăturilor cu prietenii apropiați(relații puternice), cât și crearea unor noi legături cu
persoane întâlnite pe aceste platforme(legături slabe).De asemenea. există posibilitatea pentru
învățare și schimb de informații (Hoffman & Novak, 2012)
Facebook, permite utilizatorilor săi să se prezinte într-un profil online, să-și facă prieteni
care pot posta comentarii pe paginile celuilalt.Membrii Facebook se pot alătura, de asemenea,
grupurilor virtuale bazate pe interese comune, să vadă ce au în comun și să învețe reciproc
despre hobby-urile, interesele, gusturile muzicale și statutul de relație romantică (Ellison
Steinfield, & Lampe, 2007).

VI.2 Funcțiile platformei Facebook

Funcția principală a rețelelor sociale este de a creea o pagină publică care permite
vizualizarea unei liste de prieteni care sunt și ei utilizatori ai platformei.Pentru a putea să creeze
o pagină persoana trebuie să completeze un formular care constă în răspunsuri la o serie de
întrebări. Profilul este generat folosind răspunsurile la aceste întrebări, care includ de obicei
descriptori precum vârsta, locația, interesele și o secțiune „despre mine”. Există și posibilitatea
pentru utilizatorii să încarce o fotografie oficială (Boyd et al, 2007).
O a doua funcție disponibilă este posibilitatea de a lăsa comentarii la postările
persoanelor din lista de prieteni sau de a trimite mesaje într-o mesagerie privată precum emailul
pentru a comunica (Boyd et al, 2007).

O altă posibilitate oferită de platformă este de a încărca, dar și de a distribui fotografii și

clipuri video.Pe lângă acestea, se poate creea un blog personal în cadrul platformei care poate fi
utilizat pentru a comunica și distribui interesele proprii (Boyd et al, 2007).
 Pentru a comunica emoțiile și sentimentele utilizatorilor Facebook permite uitlizarea,
emoticoanelor, emojiurilor și a reacțiilor. Emoticonanele sunt reprezentări ale expresiilor faciale
folosind semne de punctuație. Emojiurile sunt care sunt simboluri grafice reprezentând expresii
faciale , gesturi obiecte și chiar acțiuni. Reacții FB (de ex. ,,Îmi place ” „Dragoste” și „Furios”)
indică sentimentul general al persoanelor în legătură cu o anumită postare (Tian, Galery,
Dulcinati, Molimpakis, & Sun, 2017).

VI.3 Activități pe Facebook

Folosirea Facebook-ului se referă la timpul petrecut pe această platformă, măsurat în
minute.Utilizarea a fost divizată în trei funcții, incluzând jocurile, căutarea pe news feed și
utilizarea chatului (Hong, Huang, Lin, & Chiu, 2014).
Deși Facebook oferă o gamă variată de activități există patru de bază. Una dintre cele
mai frecvente activități implică interacțiuni electronice cu prietenii, cum ar fi postarea de poze și
filmulețe, comentarea sau răspuns la mesaje. A doua categorie implică o activitate pasivă care
constă în urmărirea activității celorlalte persoane. Următoarele activități sunt orientate spre auto-
prezentare, dezvăluind atitudini și interese personale creând și conexiuni sociale prin intermediul
informațiilor afișate pe pagina de Facebook.Ultima categorie de activități oferă utilizatorilor
oprtunitatea pentru jocuri precum teste și jocuri agricole. Acestea pot fi jucate atât de unul
singur cât și împreună cu prietenii (Yang & Brown, 2012).

Social media include o multitudine de surse de informații online care pot fi folosite
pentru a fi circulate și utilizate de consumatori pentru a transmite idei despre produse, servicii și
mărci disponibile pe piață (Whiting & Williams, 2013).

VI.4 Motive pentru a folosi Facebook

Teoria celor "4C" explică de ce oamenii sunt atât de tentați să folosească social media
precum Facebook. Hoffman și Novak (2011) susțin că social media permite patru obiective:
conectare, creare, consum și control.Funcția principală a social media este de a facilita
comunicarea între persoane.Astfel se poate comunica atât prin mesaje cât și prin transmiterea de
poze, filmulețe atât în cadrul mesajelor, cât și pe pagini, bloguri sau pe profilul personal.În acest
mod se și consumă (adică citește, urmărește, ascultă conținutul postat). În final aceste aplicații
permit controlul conținutului postat. De asemenea, oferă indivizilor o capacitate mai mare de a-
și gestiona imaginea de sine și de a controla aplicațiile precum aspectul paginii, etichetarea,
ratingul, cât și „setările” online, cum ar fi opțiunile de profil și confidențialitate.

Teoria utilizărilor și a satisfacțiilor (Katz și colab. 1974) susține că pentru a înțelege

impactul unui mediu, este necesar să se ia în considerare motivele utilizatorilor (Yang, 2012,
apud Kratz și colab,1974). Premisa de bază a utilizărilor și a teoriei gratificărilor este aceea
indivizii caută mijloace de comunicare care își îndeplinesc nevoile și duce la satisfacția finală
(Whiting, 2013, apud Lariscy și colab., 2011).
Principalul motiv pentru a utiliza Facebook-ul în cadrul tinerilor este de a menține
legăturile existente.De asemenea, există o posibilitate de a creea legături noi (Yang, 2012).
McKenna, Green and Gleason (2002) au descoperit faptul că persoanele care discutau inițial în
cadul chatului aveau șanse să se înțeleagă mai bine decât persoanele care discutau prima dată
față în față (Hoffman et all 2012, apud McKenna, Green and Gleason, 2002). Alte motive care au
fost pentru a folosi platforma includ îmbunătățirea reputației cuiva, evitarea singurătății,
urmărirea activității celor apropiați și divertisment (Yang, 2012).

Lin & Lu (2011) s-a inspirat din teoria motivației lui Deci pentru a explica folosirea de
către indivizi a rețelelor de socializare precum Facebook.Astfel motivele sunt împărțite în două
categorii: intrinseci și extrinseci.Motivele intrinseci au fost definite ca plăcerea individului când
desfășoară un anumit comportament sau a unei anumite activități. Modelul de acceptare
tehnologică (TAM) susține ideea că plăcerea pe care o persoană o obține din utilizarea
computerului pentru a se angaja în comportamente legate de muncă promovează, de asemenea,
comportamentul de a utiliza rețelele de socializare. Motivele extrinseci constă în gradul în care o
persoană consideră că utilizarea unor informații i-ar îmbunătăți performanța, când resimte
utilitatea.

Gandal(1994) susține ideea că persoanele vor folosi rețelele sociale cu cât oferă mai
multe funcții complementare.Un astfel de exemplu sunt jocurile de pe platforme care pot fi un
prilej de a petrece timp cu prietenii. De asemenea, distribuirea de fotografii, trimiterea de mesaje
și distribuirea videorilor.Un exemplu de activități sociale sunt fan paginile sau accesibilitatea de
a-ți găsi ușor prietenii pe rețelele de socializare.
Bibliografie
Baker, L. R., & Oswald, D. L. (2010). Shyness and online social networking services. Journal of
Social and Personal Relationships, 27(7),873-889.
https://doi.org/10.1177%2F0265407510375261
Borod, J. C. (Ed.). (2000). The neuropsychology of emotion. Oxford University Press.
Boyd, D. M., & Ellison, N. B. (2007). Social network sites: Definition, history, and
scholarship. Journal of computer‐mediated Communication, 13(1), 210-230.
https://doi.org/10.1111/j.1083-6101.2007.00393.x
Brunet, P. M., & Schmidt, L. A. (2008). Are shy adults really bolder online? It depends on the
context. CyberPsychology & Behavior, 11(6), 707-709. https://doi.org/10.1089/cpb.2007.0259
Burgstaller, W., Lang, R., Porscht, P., & Velik, R. (2007). Technical Model for Basic and
Complex Emotions. 2007 5th IEEE International Conference on Industrial Informatics
DOI: 10.1109/INDIN.2007.4384917
Buss, A. H. (1986). A theory of shyness. In Shyness (pp. 39-46). Springer, Boston, MA.
Cohen‐Charash, Y. (2009). Episodic envy. Journal of Applied Social Psychology, 39(9), 2128-
2173. https://doi.org/10.1111/j.1559-1816.2009.00519.x
Ekman, P.(2005) Basic emotions, Handbook of Cognition and Emotion
Ellison, N. B., Steinfield, C., & Lampe, C. (2007). The benefits of Facebook “friends:” Social
capital and college students’ use of online social network sites. Journal of computer-mediated
communication, 12(4), 1143-1168. https://doi.org/10.1111/j.1083-6101.2007.00367.x
Endler, N. S., & Kocovski, N. L. (2001). State and trait anxiety revisited. Journal of anxiety
disorders, 15(3), 231-245. https://doi.org/10.1016/S0887-6185(01)00060-3
Foley, F. W., Heath, R. F., & Chabot, D. R. (1986). Shyness and defensive style. Psychological
reports, 58(3), 967-973. https://doi.org/10.2466%2Fpr0.1986.58.3.967
Gandal, N. (1994). Hedonic price indexes for spreadsheets and an empirical-test for network
externalities. Rand Journal of Economics, 25, 160–170. DOI: 10.2307/2555859
Griffiths, P. E. (2003). III. Basic Emotions, Complex Emotions, Machiavellian Emotions
1. Royal Institute of Philosophy Supplements, 52, 39-67.
https://doi.org/10.1017/S1358246100007888
Hoffman, Donna L. and Thomas P. Novak (2011), “Social Media Strategy,” in Handbook on
Marketing Strategy, Venkatesh Shankar and Gregory S. Carpenter (eds.), Edward Elgar
Publishing, Ltd. https://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1989586
Hoffman, D. L., & Novak, T. (2012). Why do people use social media? Empirical findings and a
new theoretical framework for social media goal pursuit. Empirical Findings and a New
Theoretical Framework for Social Media Goal Pursuit (January 17, 2012).
https://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1989586
Hong, F. Y., Huang, D. H., Lin, H. Y., & Chiu, S. L. (2014). Analysis of the psychological traits,
Facebook usage, and Facebook addiction model of Taiwanese university students. Telematics
and Informatics, 31(4), 597-606. https://doi.org/10.1016/j.tele.2014.01.001
Izard, C. E., & Hyson, M. C. (1986). Shyness as a discrete emotion. In Shyness (pp. 147-160).
Springer, Boston, MA. https://doi.org/10.1007/978-1-4899-0525-3_12
Jones, W. H., & Carpenter, B. N. (1986). Shyness, social behavior, and relationships.
In Shyness (pp. 227-238). Springer, Boston, MA. https://doi.org/10.1007/978-1-4899-0525-
3_17
Krasnova, H., Wenninger, H., Widjaja, T., & Buxmann, P. (2013). Envy on Facebook: a hidden
threat to users' life satisfaction?. DOI:10.7892/boris.47080
Leary, M. R. (1983). Social anxiousness: The construct and its measurement. Journal of
personality assessment, 47(1), 66-75. https://doi.org/10.1207/s15327752jpa4701_8
Lin, K. Y., & Lu, H. P. (2011). Why people use social networking sites: An empirical study
integrating network externalities and motivation theory. Computers in human behavior, 27(3),
1152-1161. https://doi.org/10.1016/j.chb.2010.12.009
Scherer, K. R. (2005). What are emotions? And how can they be measured?. Social science
information, 44(4), 695-729. https://doi.org/10.1177%2F0539018405058216
Schlenker, B. R., & Leary, M. R. (1982). Social anxiety and self-presentation: A
conceptualization model. Psychological bulletin, 92(3), 641.
https://psycnet.apa.org/doi/10.1037/0033-2909.92.3.641
Shaver, P., Schwartz, J., Kirson, D., & O'connor, C. (1987). Emotion knowledge: further
exploration of a prototype approach. Journal of personality and social psychology, 52(6), 1061.
Shaw, A. M., Timpano, K. R., Tran, T. B., & Joormann, J. (2015). Correlates of Facebook usage
patterns: The relationship between passive Facebook use, social anxiety symptoms, and
brooding. Computers in Human Behavior, 48, 575-580.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.02.003
Tandoc Jr, E. C., Ferrucci, P., & Duffy, M. (2015). Facebook use, envy, and depression among
college students: Is facebooking depressing?. Computers in Human Behavior, 43, 139-146.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2014.10.053
Tian, Y., Galery, T., Dulcinati, G., Molimpakis, E., & Sun, C. (2017,). Facebook sentiment:
Reactions and emojis. In Proceedings of the Fifth International Workshop on Natural Language
Processing for Social Media (pp. 11-16).

Whiting, A., & Williams, D. (2013). Why people use social media: a uses and gratifications
approach. Qualitative Market Research: An International Journal, 16(4), 362–369.
https://doi.org/10.1108/QMR-06-2013-0041
Yang, C. C., & Brown, B. B. (2013). Motives for using Facebook, patterns of Facebook
activities, and late adolescents’ social adjustment to college. Journal of youth and
adolescence, 42(3), 403-416. https://doi.org/10.1007/s10964-012-9836-x