PARTEA PRACTICĂ

V.1 Obiective și ipoteze

V.1.1 Obiective

Obiectivul prezentei lucrări a fost de a analiza relaţia dintre invidie, timiditate și anxietate în a
prezice utilizarea Facebook. Astfel, în primul rând, ne-am propus să investigăm în ce măsură
persoanele care manifestă invidie, timidiate și anxietate prezic utilizarea Facebook. În al doilea
rând, ne-am propus să analizăm dacă persoanele cu tendinţe ridicate ale timidității vor utiliza
Facebook mai mult.

V.1.2 Ipoteze și argumentare

Persoanele timide raportează o preferință mai mare pentru comunicarea mediată de

computer, dar se comportă și în moduri mai puțin timide (se auto-dezvăluie mai mult decât în
mod normal. Acestea ar putea permite persoanelor timide să experimenteze relații de calitate
superioară decât cele față în față (Baker& Oswald, 2010).
Studiile realizate de Brunet & Schmidt (2008) aduc astfel dovezi care să susțină aceste
teorii. Rezultatele arată că în condiția webcam persoanele timide au realizat mai puține auto-
dezvăluiri decât persoanele mai puțin timide.În condiția în care nu erau implicate conversațiile
webcam nu existau diferențe semnificative între persoanele timide și cele mai puțin timide.

H1:Există un set de relații între  invidie, timiditate, anxietate și comportamente pe Facebook. În

ceea ce priveste aceste relatii, anticipam un impact pozitiv al timidității și anxietății si, în același
timp, un impact negativ al invidiei asupra comportamentelor pe Facebook.

H2:Exista un set de relatii între  invidie, timiditate, anxietate și comportamente pe Facebook. În

ceea ce priveste aceste relatii, anticipăm un impact pozitiv al timidității și anxietății si, în același
timp, un impact negativ al invidiei asupra atitudinilor față de Facebook.
Interacțiunile online sunt deosebit de atractive pentru persoanele cu simptome de
anxietate socială deoarece aceste interacțiuni permit un control sporit asupra autoprezentării și
evită simptomele fizice și cognitive de anxietate (Shaw, Timpano, Tran, & Joormann, 2015).
 Invidia pe net este provocată de consumul de informații personale ale celorlalte
persoane.Astfel cei care utilizează Facebook-ul frecvent au un număr mai mare de prieteni
facilitând compararea socială și ducând la invidie (Tandoc, 2015).

V.2 Metodologie

V.2.1 Variabile

Variabila predictor 1 este invidia.

Variabila predictor 2 a studiului este timiditatea.

Variabila predictor 3 a studiului este anxietatea.

Variabila criteriu este utilizarea Facebook cu dimensiunile comportamente pe Facebook și

atitudini față de Facebook.

V.2.2 Design de cercetare

Designul este non- experimental de tip corelațional. Pe baza acestei cercetări pot fi identificate ce
emoții se asociază cu o utilizare ridicată a Facebook-ului.

V.2.3 Instrumente

Benign and Malicious envy scale(Scala de invidie benignă și rău intenționată , BeMaS) a
fost dezvoltată de Jens Lange și Jan Crusius(2014).Acesta este un instrument cu 10 itemi ce
măsoară doi factori, respectiv invidia benignă(e.g. Când îi invidiez pe ceilalți, mă concentrez
asupra modului în care și eu pot avea succes în viitor.) și invidia rău intenționată (e.g. Mi-aș dori
ca oamenii superiori să își piardă avantajul.) Participanții trebuie să citească afirmațiile legate de
situații în care le lipsește calitatea, realizarea sau posesia altei persoane și și-o doriesc sau doresc
ca celălalt să piardă ce are. Afirmațiile descriu răspunsul de natură invidioasă în urma
comparațiilor sociale ascendente.Mai mult, ele sunt conectate diferit la speranța de succes și
teama de eșec.Astfel participanții sunt rugați să indice pentru fiecare afirmație cât sunt de acord
sau nu cu aceasta pe o scară de 6 puncte unde 1 este ,,dezacord puternic” , iar 6 ,,acord
puternic”. Acest instrument prezintă consistenţă internă ridicată raportată în majoritatea studiilor
( Lange, Crusius & Hagemeyer, 2016; Lange , Paulhus & Crusius, 2017), iar avantajul este că
măsoară două forme distincte de invidie calitativă: invidia benignă, care implică tendința
motivațională de a te îmbunătăți, și invidie rău intenționată, care are drept scop tragerea
superiorului în jos. (Lange & Crusius, 2014). Consistenţa internă a acestui chestionar a fost
ridicată (α =.78) atât pe întreg chestionarul, cât și pe factori ( factor 1 α =.77, factor 2 α =.87).

Pentru a măsura timiditatea am utilizat Revised Cheek and Buss Shyness scale(Scala
Revizuită a timidității lui Cheek și Buss) dezvoltată de Cheek și Buss și revizuită de W. Ray
Crozier (2005) având un număr de 14 itemi.Instrumentul măsoară timiditatea ca trăsătură, din
prisma a doi factori. Primul factor este evitarea socială și suferință(e.g Mă simt încordat/ă când
sunt alături de oameni pe care nu îi cunosc bine), iar al doilea este facilitatea socială(e.g Nu mi se
pare dificil să cer informații altor oameni)formulat în direcția non-timidității.Participanților li se
dau instrucțiunile de a citi cu atenție fiecare item și de a decide în ce măsură este caracteristic
sentimentelor și comportamentelor. Aceștia trebuie să aleagă un număr de pe scală unde 1 este
foarte necaracteristic sau neadevărat, 2 este necaracteristic, 3 neutru, 4 caracteristic, 5 foarte
caracteristic sau adevarat. Acest instrument prezintă consistenţă internă ridicată raportată în
majoritatea studiilor (Bradshaw, 1998 ; Marcone and Nigro, 2001). În lucrarea de față am utilizat
în analize scorul total, iar consistenţa internă a acestui chestionar a fost ridicată (α =.91). Pe
factori am obținut α =.90 pentru factorul 1 și α =.70 pentru factorul 2.
Nivelul de anietate l-am măsurat în studiu folosind State-trait anxiety
Inventory( Inventarul de anxietate stare-trăsătură) publicat de Spielberger, Gorsuch, & Lushene
(1970). Am măsurat doar unul dintre cei doi factori ai scalei, respectiv anxietatea ca trăsătură
având un număr de 20 de itemi. Anxietatea ca trăsătură (e.g Obosesc repede; Îmi vine să plâng))
descrie o caracteristică de personalitate, nu doar o stare temporară. Persoanele care trăiesc stările
de anxietate mai intens, pe durate mai lungi de timp și într-o gamă largă de situații, nu doar în
contexte specifice.Participanții trebuie să citească fiecare descriere ale unor stări sufletești în
parte și să aleagă acea cifră care corespunde felului în care se simt în general. Se menționează că
nu există răspunsuri bune sau rele și că trebuie să dea răspunsul cât mai repede.Aceștia trebuie să
aleagă un număr unde 1 înseamnă deloc, 2 puțin, 3 destul și 4 foarte mult. În lucrarea de față am
utilizat în analize scorul total, iar consistenţa internă a acestui chestionar a fost ridicată (α =.92).

Pentru a măsura comportamentele pe Facebook am utilizat Facebook Questionnaire

(Chestionar Facebook). Autorii sunt Evelyn P. Meier și James Gray(2013), iar chestionarul are
32 de itemi care măsoară comportamentele pe Facebook( Creați un eveniment; Creați un grup)
și timpul total utilizat pe internet și Facebook(e.g În medie, cât de des utilizați Internetul (în
afara activităților de clasă conduse de profesori , pe orice dispozitiv - desktop, laptop, tabletă,
telefon mobil etc.?).Participanții sunt rugați să să aleagă răspunsul adecvat la fiecare
întrebare.Pot alege pe o scală likert în 6 trepte unde 5 este Mai des decât odată pe lună, 4 În
medie, aproximativ, o dată pe lună, 3 La fiecare câteva luni, 2 De câteva ori pe an, 1 Aproape
niciodată sau niciodată și 0 Nu știu. În lucrarea de față am utilizat în analize scorul total, iar
consistenţa internă a acestui chestionar a fost ridicată (α =.84).

Measure of Attitudes Toward Social Networking Sites a fost dezvoltat de Archana Krishnan
și Daniel Scot Hunt (2015). Acesta este un instrument cu 13 itemi ce măsoară atitudinile față de
motivele pentru a utliza Facebook.Itemii măsoară încrederea în rețelele de socializare, concectare
socială, ușurința de utliziare și autodezvăluirea.( e.g Mă simt incomod când comunic pe
Facebook; Aș comunica mai puțin cu prietenii mei dacă nu aș putea vorbi pe Facebook cu
ei).Participanții trebuie să indice pentru fiecare afirmație cât sunt de acord sau nu sunt de acord
cu aceasta pe o scară Likert în 7 puncte (variind de la 1 = '' puternic dezacord '') la 7 = '' puternic
de acord ''). În lucrarea de față am utilizat în analize scorul total, iar consistenţa internă a acestui
chestionar a fost ridicată (α =.76).

V.2.4 Participanți

În acest studiu, au participat voluntar N=245 de studenți din Romania cu vărste între 18 și
48 de ani (M=22,59, SD=4,63). Dintrre participanți 31 (12,6%) au fost bărbați și 214(87,3%)
femei.Datele au fost colectate online prin intermediul distribuiri pe grupurile de
Facebook.Participanții și-au exprimat acordul pentru a participa la studiu, după ce au citit
consemnul care menționează că se se păstrează anonimatul și că datele folosite vor fi utilizate
doar în cadrul studiului.De asemenea, a fost menționat în ce constă studiul și cât durează acesta.
Participanții pot lua legătura prin email oricând pentru a rezolva orice nelămuriri.Respondenții
nu au fost recompensați pentru participarea la studiu.

Înainte de a completa instrumentele participanții au fost rugați să fie sinceri când răspund, dat
fiind că nu există răspunsuri bune sau greșite și au fost instruiți să umeze cerințele care
apar.Participanților li s-au aplicat mai multe instrumente precum cele pentru măsurarea invidiei,
timidității și anxietății.

Bibliografie

Baker, L. R., & Oswald, D. L. (2010). Shyness and online social networking services. Journal of
Social and Personal Relationships, 27(7), 873-889.
Bradshaw, S. D. (1998). I_ll go if you will. Do shy persons utilize social surrogates? Journal of
Social and Personal Relationships, 15, 651–669.
Brunet, P. M., & Schmidt, L. A. (2008). Are shy adults really bolder online? It depends on the
context. CyberPsychology & Behavior, 11(6), 707-709.
Crozier, W. R. (2005). Measuring shyness: analysis of the Revised Cheek and Buss Shyness
scale. Personality and Individual Differences, 38(8), 1947-1956.

Krishnan, A., & Hunt, D. S. (2015). Influence of a multidimensional measure of attitudes on

motives to use social networking sites. Cyberpsychology, Behavior, and Social
Networking, 18(3), 165-172.
Lange, J., & Crusius, J. (2014). Dispositional Envy Revisited. Personality and Social Psychology
Bulletin, 41(2), 284–294. doi:10.1177/0146167214564959

Lange, J., Crusius, J., & Hagemeyer, B. (2016). The Evil Queen’s Dilemma: Linking Narcissistic
Admiration and Rivalry to Benign and Malicious Envy. European Journal of Personality, 30(2),
168–188. doi:10.1002/per.2047 

Lange, J., Paulhus, D. L., & Crusius, J. (2017). Elucidating the Dark Side of Envy: Distinctive
Links of Benign and Malicious Envy With Dark Personalities. Personality and Social
Psychology Bulletin, 44(4), 601–614. doi:10.1177/0146167217746340 

Marcone, R., & Nigro, G. (2001). La versione italiana della Revised Cheek and Buss Shyness
Scale (RCBS 14-item). Bollettino di Psicologia Applicata, 234, 33–40.
Spielberger, C. D., Gorsuch, R.L., and Lushene. R.E. (1970). Manual for the State-Trait Anxiety
Inventory. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press
Meier, E. P., & Gray, J. (2014). Facebook photo activity associated with body image disturbance
in adolescent girls. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 17(4), 199-206.
Shaw, A. M., Timpano, K. R., Tran, T. B., & Joormann, J. (2015). Correlates of Facebook usage
patterns: The relationship between passive Facebook use, social anxiety symptoms, and
brooding. Computers in Human Behavior, 48, 575-580.
Tandoc Jr, E. C., Ferrucci, P., & Duffy, M. (2015). Facebook use, envy, and depression among
college students: Is facebooking depressing?. Computers in Human Behavior, 43, 139-146.