1.3.

Managementul calitãţii - componentã a managementului

                   firmei

            Calitatea a devenit o problemã majorã pentru managementul actual al firmei. În unele

lucrãri de specialitate privitoare la teoria şi practica managementului se pune chiar problema

existenţei, pe lângã funcţiunile tradiţionale ale firmei, şi a “funcţiunii de calitate”. Ca urmare,

managementul de vârf al firmelor, trebuie sã se preocupe de elaborarea strategiilor şi

politicilor firmei în domeniul calitãţii.

            Integrate în strategia şi politica generalã a firmei, stategiile şi politicile de calitate

asigurã exprimarea orientãrilor privind mãrimea performanţelor viitoare ale firmei,

posibilitãţile de asigurare a unui management concurenţial şi determinarea procedurilor de

comportament pe diferite pieţe şi faţã de diferite produse.

            Conform [NIC1], abordarea calitãţii prezintã, în cadrul firmei, douã

aspecte: asigurarea calitãţii şi gestiunea calitãţii.

            Asigurarea calitãţii reprezintã un ansamblu de mijloace, prestabilite şi sistematizate,

întreprinse de firmã, în toate compartimentele implicate în activitãţi ce pot influenţa calitatea

produselor şi serviciilor executate, astfel încât sã exprime certitudinea realizãrii cerinţelor de

calitate specificate.

            Obiectivele gestiunii calitãţii constau în identificarea, analiza şi interpretarea tuturor

anomaliilor apãrute în timpul desfãşurãrii producţiei, precum şi în definirea acţiunilor

corective sau de orientare a calitãţii în toate etapele de realizare a produsului şi/sau de prestare

a serviciului, inclusiv prin prisma costurilor calitãţii.

            Unul din obiectivele fundamentale ale managementului calitãţii îl constituie

construirea, manevrarea şi îmbunãtãţirea unui sistem al calitãţii în cadrul organizaţiei.

Reciproc, managementul calitãţii nu poate avea coerenţã în organizaţii unde nu existã definit

un sistem manevrabil al calitãţii, proceduri pentru menţinerea, actualizarea şi îmbunãtãţirea

acestuia. Astfel, având în vedere modelul Maturitate/Capabilitate - CMM/SEI, [PFL1],

elaborat în S.U.A. la Software Engineering Institute, se apreciazã cã, deşi gestiunea calitãţii

poate apare la o organizaţie producãtoare de software situatã la nivelul doi de maturitate -

procesele sunt repetabile - totuşi aceasta nu poate fi efectivã decât la organizaţii aflate cel

puţin la nivelul trei de maturitate, unde procesele sunt definite şi instituţionalizate. Acest nivel

de maturitate presupune cã produsele intermediare ale etapelor dezvoltãrii, precum şi etapele

în sine, sunt bine definite şi “vizibile”, permiţând mãsurarea caracteristicilor produselor şi

proceselor intermediare.

            Pentru exercitarea unui management al calitãţii eficient, sistemul calitãţii existent în

organizaţie trebuie sã asigure realizarea premiselor pentru un suport corect al activitãţii

decizionale (Tabelul 1.3.1.).

Tabelul 1.3.1.
Premise pentru definirea acţiunilor corective, de orientare a calitãţii în
toate etapele de realizare a produsului software
      existenţa unei baze de date referitoare la proiecte anterioare, actualizatã
cu datele proiectului curent, inclusiv în ceea ce priveşte costurile;
      actualizarea continuã, pe baza unor contacte permanente cu
managementul de nivel înalt şi cu compartimentele de marketing, a
direcţiilor de acţiune viabile de urmat în ceea ce priveşte calitatea
produsului, precum şi a tendinţelor apãrute pe piaţã;
      analiza şi sistematizarea neconformitãţilor apãrute, a momentelor,
proceselor şi cauzelor apariţiei acestora, precum şi a costurilor aferente;
      stabilirea de scenarii corective şi elaborarea de diagrame de tip cauzã-
efect pentru fiecare tip sistematic de neconformitate sau defecţiune,
apãrute  la nivelul produsului şi la nivelul sistemului (proceselor) prin
care acesta este dezvoltat, cu luarea în considerare şi a cauzelor externe
proceselor, precum şi elaborarea de diagrame cauzã-efect în studierea
unor scenarii ale schimbãrii, de tip “what if ?”;
      punerea de acord, din punct de vedere practic, a tendinţelor generale ale
pieţei produsului, a tendinţelor generale în ceea ce priveşte calitatea, cu
posibilitãţile concrete de care dispune organizaţia (firma) producãtoare,
de a produce o anumitã calitate;
      propuneri de actualizare, pe baza rezultatelor concrete obţinute, a
strategiei şi politicii firmei cu privire la calitate.

            Lucrarea de faţã apare în cadrul programului de perfecţionare a învãţãmântului

superior de informaticã economicã, ce include “ªcoala doctoralã de managementul calitãţii

software”, sub egida Consiliului Naţional al Cercetãrii ªtiinţifice Universitare, pe baza

contractului 39687-146/1998.