Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LP 7 - Metodica Instruirii Zonei Temporare PDF
LP 7 - Metodica Instruirii Zonei Temporare PDF
ZONA TEMPORARĂ
1
primitor. Situația în care ei se apropie și își unesc forțele individuale o definim
ca: apărare grupată și efectuată din deplasare.
Pentru a interveni corespunzător, este necesar ca apărătorii să distingă
mijloacele folosite de atacanți în atacul rapid. În practica jocului sunt întâlnite
trei modalități:
a.) atacantul cu mingea se îndreaptă spre un apărător (să-l scoată din
apărarea colectivă) și pasează coechipierului;
b.) este atacat intervalul dintre apărători;
c.) când jucătorii au timp să se retragă până la semicercul punctat,
portarul sau primul apărător sosit atenționează, dirijează (prin „vorbire”) pe
următorii veniți în sectorul unde atacă adversarul sau organizează, pentru câteva
clipe, o apărare temporară „om la om”. În această alternativă, fiecare apărător
marchează și răspunde de un atacant, astfel încât acela să nu primească mingea
și prin aceasta să determine eșuarea atacului rapid.
În cele trei modalități ale apărării temporare prezentate mai sus, acțiunile
apărătorilor se efectuează și se sincronizează, ținând cont de următoarele reguli:
⇒ replierea promptă, oportună și colectivă;
⇒ preocuparea pentru găsirea celui mai indicat plasament în teren;
⇒ anticiparea acțiunilor adversarilor și ale coechipierilor;
⇒ inițierea și efectuarea acțiunilor în timp util și în concordanță cu faza
de joc;
⇒ plasamentul se va menține mereu între adversar și poarta proprie;
⇒ acordarea oportună a ajutorului reciproc.
Dar cea mai întâlnită formă a apărării temporare este „zona temporară”.
Împotriva unui atac rapid efectuat de un specialist în dribling, primii
apărători repliați fac o aglomerare pe direcția atacantului cu mingea. pe linia
mediană a terenului, aglomerarea rezultă din aceea că apărătorii se repliează pe
direcția propriei porți și apoi spre locul lor din dispozitivul zonei. Atunci când
apărătorii se repliează direct în dispozitivul din apropierea spațiului de poartă
este obligatoriu ca doi dintre ei să iasă în fața atacantului care driblează, până la
o distanță de 9 – 10 m, pentru a-l împiedica pe acesta să arunce la poartă și a-l
determina să continue jocul printr-o pasă. În acest moment apărătorii se retrag
din nou în zonă.
Replierea făcută pe drumul cel mai scurt spre semicercul propriu sau
replierea făcută spre axul median al terenului și apoi ocuparea în ordine a
zonelor succesive de acțiune, în dispozitivul de la linia de 7 m, în lateral spre
dreapta și stânga, aduce apărătorii pe alte posturi decât cele în care sunt
specializați și în care joacă în mod obișnuit. Venirea jucătorilor în apărare este
în legătură cu plasamentul lor în teren, cu sarcinile de atac, cu aruncarea la
poartă, precum și cu diviziunea activităților pe parcursul replierii (recuperarea,
întârzierea lansării contraatacului advers, uneori intercepții). Apărătorii vor
acționa în concordanță cu scopurile zonei temporare care sunt:
2
⇒ acoperirea semicercului,
⇒ oprirea atacului rapid,
⇒ întârzierea aruncării la poartă.
Durata apărării temporare (legată de sosirea tuturor apărătorilor la
semicercul de la 6 m și de caracterul atacului advers), de cele mai multe ori, este
de câteva secunde, putând merge și până la o întreagă fază de atac.
3
■ 10. Joc la două porți. Echipa cu mingea va dezvolta un atac rapid, iar
echipa din apărare caută să rezolve una sau mai mute teme ca:
4
Bibliografie obligatorie
1. Cercel, P., 1980, Handbal. Exerciții pentru fazele de joc, Edit. Sport-
Turism, București.
2. Ghermănescu, I. K., Hnat, V., 2000 (şi ediţia I, 1996), Handbal I, ediţia
a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
3. Ghermănescu, I. K., Gogâltan, V., Jianu, E., Negulescu, I., 1983,
Teoria şi metodica handbalului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
4. Mihăilă I., Popescu Daniela Corina, 2016, Metodica antrenamentului
pe ramură de sport – handbal, Suport de curs. Uz intern, Pitești.
5. Mihăilă I., 2013, Handbal. Teoria jocului, Edit. Universității din Pitești.
6. Mihăilă I., Popescu Daniela Corina, 2015, Handbal. Curs teoretic.
Pregătire specializată, Edit. Universității din Pitești.
7. Mihăilă I., Popescu Daniela Corina, 2006, Handbal. Îndrumar
practico-metodic, Edit. Universitaria Craiova, Craiova.
8. Mihăilă I., 2013, Handbal. Exerciții pentru joc, Edit. Universității din
Pitești.
9. Popescu Daniela Corina, 2016, Probe și teste pentru evaluarea
jucătorilor de handbal. Caiet de lucrări practice – Metodica antrenamentului pe
ramuri de sport – handbal, Edit. Universității din Pitești.