ROMÂNIA

Ministerul Afacerilor Externe

Direcţia Europa de Est şi Asia Centrală

Buletin informativ
privind evoluţiile din Ucraina
(24 noiembrie 2014)

Majoritatea prooccidentală din noul Parlament ucrainean a stabilit ca prioritate

aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică, conform acordului de coaliţie prezentat la 21
noiembrie 2014. Parlamentul Ucrainei se angajează să modifice legislaţia în sensul
"anulării statutului Ucrainei de ţară nealiniată" şi pentru "relansarea politicilor în
vederea aderării la NATO", stipulează textul publicat de partidul Samopomici, una
dintre formaţiunile coaliţiei prooccidentale.

I. Evoluţii şi reacţii/declaraţii ale oficialilor ucraineni

 Majoritatea prooccidentală din noul Parlament ucrainean a stabilit ca prioritate aderarea ţării la
Alianţa Nord-Atlantică, conform acordului de coaliţie prezentat vineri, relatează AFP.
Parlamentul Ucrainei se angajează să modifice legislaţia în sensul "anulării statutului Ucrainei
de ţară nealiniată" şi pentru "relansarea politicilor în vederea aderării la NATO", stipulează
textul publicat de partidul Samopomici, una dintre formaţiunile coaliţiei prooccidentale.

 "Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a declarat (20.11.2014), în timpul întrevederii cu şeful

Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, că va face tot posibilul pentru a nu permite
dezvoltarea scenariului transnistrean în Ucraina. Răspunzând, la Chişinău, la întrebarea
jurnaliştilor referitoare la posibilitatea apariţiei unor noi formate de negocieri pentru
soluţionarea paşnică a situaţiei din Donbas, Poroşenko a subliniat că pot fi multe formate:
precum cel din Normandia, Weimar, Vişegrad, precum şi altele, care să permită diferitelor ţări
să-şi exprime solidaritatea cu Ucraina şi să ajute în aceste vremuri dificile. Dar, cel mai
important, potrivit preşedintelui, este 'implementarea acordului de la Minsk nu în vorbe, ci în
fapte'. (...) Dacă nu vor exista schimbări pozitive, sancţiunile pot continua, a declarat acesta."

 Integrarea Ucrainei în NATO se va decide prin referendum. Acordul de constituire a coaliţiei

pentru Rada Supremă prevede statutul de nealiniat al Ucrainei.Hotărârea privind integrarea
Ucrainei în NATO se va adopta numai prin referendum.Declaraţia de mai sus a fost făcută de
Petro Poroşenko după discuţiile cu liderul lituanian.

Aleea Modrogan nr. 14, sector 1, 011822 Bucureşti, România

Relaţii cu publicul: Aleea Alexandru nr. 31, sector 1, 011822, Bucureşti, România
Tel.: +40 (0)21 319 2108 / +40 (0)21 319 2125; Fax: +40 (0)21 319 6862
www.mae.ro
II. Evoluţii în regiunile din Sud-Estul Ucrainei

 Ucraina a acuzat vineri Rusia că a efectuat tiruri de artilerie asupra estului teritoriului său, pentru prima
dată de la încheierea armistiţiului în septembrie, care în prezent este încălcat în mod frecvent, relatează
AFP. "Pentru prima dată după acordurile de la Minsk, tirurile provenind din Federaţia Rusă asupra
teritoriului ucrainean au fost reluate", a anunţat purtătorul de cuvânt al armatei Andrii Lissenko. El a
precizat că tirurile de artilerie au vizat în special o localitate din regiunea ucraineană Lugansk. El a
adăugat că tirurile de artilerie au fost efectuate din regiunea rusă Rostov spre satul Komişne, din
regiunea Lugansk, în apropiere de graniţa cu Rusia. "Rusia nici măcar nu încearcă să respecte acordurile
de la Minsk (care au stat la baza armistiţiului - n.r.). Continuă să-i înarmeze pe rebeli şi să trimittă
trupe" în estul separatist prorus al Ucrainei, a mai afirmat Lissenko. De asemenea, el a adăugat că
rebelii şi-au "intensificat considerabil" tirurile în apropiere de portul strategic Mariupol, de la Marea
Azov. Insurgenţii au desemnat anterior oraşul strategic, ultima localitate importantă din regiune aflată
sub controlul Kievului, drept următoarea ţintă.

 "In raportul Misiunii de monitorizare a OSCE, din 19 noiembrie, se spune că, în apropiere de
localitatea Mariinka, controlată de forţele operaţiunii antiteroriste (ATO), observatorii au
nimerit sub focurile de armă ale militarilor. Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare
(RNBO) consideră că această acţiune reprezintă o provocare a teroriştilor, a informat
(20.11.2014) purtătorul de cuvânt al Centrului de Informaţii şi Analiză al RNBO, Andri
Lisenko. 'Am avertizat de nenumărate ori că teroriştii şi-au inscripţionat vehiculele militare cu
simbolurile Armatei ucrainene pentru a crea confuzie', a menţionat Lisenko. (...)" "In ultima
săptămână, frontiera Ucrainei cu Rusia a fost traversată, în ambele direcţii, de peste 500 de
persoane în uniformă militară, a informat Andri Lisenko, cu referire la raportul Misiunii OSCE.
Potrivit acestuia, s-a stabilit că partea rusă a transportat încărcătură militară de pe teritoriul
Rusiei pe cel ucrainean, controlat de militanţi, atât pe cale rutieră, cât şi feroviară. (...)"

 "Ultimile decizii ale Kievului vizavi de regiunea Donbas sunt considerate de către Moscova
drept 'blocadă economică şi pregătire pentru intervenţie militară'. Kievul, la rândul său, susţine
că întreaga răspundere pentru situaţia dezastruoasă din autoproclamatele republici populare
Doneţk (DNR) şi Luhansk (LNR) o poartă Moscova. In ultimul timp, a fost raportată o
comasare de proporţii a forţelor ruse la frontiera dintre republicile autoproclamate şi Ucraina.
Directorul Institutului de Reînnoire a Societăţii, Oleg Soskin, crede că atacul separatiştilor
asupra poziţiilor ucrainene ar putea demara în cel mai scurt timp. 'Am aproximat că atacul
trupelor putiniste asupra forţelor ucrainene ar putea avea loc în jurul datei de 20 noiembrie.
Ceea ce se petrece la frontieră îmi confirmă temerile. Tot mai multe forţe sunt comasate pe
linia de demarcaţie. Prin urmare, are loc o pregătire pentru atac. Vladimir Putin are nevoie de o
lovitură fulgerătoare, ca să poată ieşi spre Harkov. El adună forţe şi intenţionează să lovească
până la sosirea iernii, până la primele geruri puternice'. (...)"

 La începutul anului 2015, autoproclametă RP Doneţk va adopta propria constituţie.

Constituţia autoproclamatei RP Doneţk va putea fi adoptată la începutul anului 2015, a declarat
pentru "Interfax" liderul RP Doneţk, Alexander Zaharcenko. "În prezent lucrăm la constituţie,
procesul este în plină desfăşurare, cred că la începutul anului viitor vom finaliza lucrarea și
Constituția va fi adoptată", - a precizat Zaharchenko. De asemenea, potrivit lui Zaharcenko, RP
Doneţk a planificat, tot în 2015, organizarea de alegeri pentru administraţia locală.

 În ultimele 24, ore poziţiile trupelor ucrainene în estul Ucrainei au fost atacate de 56 de ori, iar
trei soldați au fost uciși – comunică Centrul de presă al operațiunilor militare.Potrivit Centrului
de presă, atacurile miliţiilor populare se menţin pe trei direcții strategice: Lugansk, Debalţevsk
şi Donețk. "Ca de exemplu, au fost înregistrate 40 de atacuri asupra pozițiilor trupelor noastre
cu armament de artilerie şi mortal, cinci atacuri cu focuri de armă, un atac incendiar și nouă
atacuri cu sisteme multiple de lansare de rachete", - a declarat Centrul de presă al operaţiunilor
militare. Centrul de presă subliniază faptul că "piatra de încercare rămâne aeroportul Donetsk".
2
 "Ca răspuns la acțiunile provocatoare ale inamicului, artileria a tras de 15 ori pe direcţiile
identificate" – precizează Kievul.Centrul de presă confirmă că armata "ripostează cu foc de
arme exclusiv atunci când nu constituie o ameninţare pentru populaţia civilă din zonele de
luptă."

 În Lugansk luptele continuă. A fost ucis un civil. Armata ucraineană a atacat cu focuri de
artilerie localitatea Pervomaisk, din Regiunea Lugansk , cauzând moartea unuia civil, a declarat
pentru "Interfax" o sursă din comandamentul RP Lugansk. "Duminică, în jurul orei 22:30 – ora
Moscovei, armata ucraineană a atacat cu focuri de artilerie Pervomaisk. Atacul s-a realizat
dinspre Popasnaya. Au fost deteriorate 6 clădiri, 1 civil a fost ucis, iar datele privind răniţii sunt
în curs de pregătire – a spus reprezentantul comandamentului. Corespondentul agenției a
raportat, de asemenea, că în apropierea localităţii Staniţa –Lugansk luptele acerbe continuă.
"Luptele în Staniţa –Lugansk nu s-au oprit nici un minut".

III. Reacţii/declaraţii europene

 Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a pronunţat împotriva aderării

Ucrainei la NATO şi UE, informează agenţia de presă RIA Novosti, citând un interviu al
şefului diplomaţiei de la Berlin pentru publicaţia Spiegel. 'Consider posibile (stabilirea unor)
relaţii parteneriale între Ucraina şi NATO, nu şi un statut de membru', a declarat Steinmeier în
interviul menţionat. De asemenea, Frank-Walter Steinmeier nu consideră realistă nici aderarea
Ucrainei la Uniunea Europeană într-o perspectivă imediată, pentru că, în opinia sa,
modernizarea economică şi politică a fostei republici sovietice este 'un proiect pentru mai multe
generaţii'. 'Modernizarea Ucrainei este un proiect pe termen lung. La ora actuală, nu are sens să
se facă speculaţii în legătură cu aderarea (Ucrainei) la UE', a declarat Steinmeier.
Reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, Jeff Rathke, a declarat vineri că Washingtonul
sprijină aspiraţia Ucrainei de a adera la NATO, dar că decizia finală trebuie să-i aparţină
Kievului.

 Lituania a promis să înceapă livrări de arme către Ucraina în viitorul apropiat pentru ajuta
armata ucraineană în lupta contra separatiştilor proruşi din estul ţării, a anunţat preşedintele
ucrainean Petro Poroşenko, în conferinţa de presă comună cu omologul său lituanian Dalia
Grybauskaite, care se află într-o vizită oficială de o zi la Kiev, relatează Reuters şi Unian. 'Am
convenit asupra furnizării de elemente concrete de arme pentru forţele armatei ucrainene.
Acesta este un ajutor real', a afirmat Poroşenko, fără a oferi alte detalii despre asistenţa
lituaniană. Nu este clar dacă acest ajutor promis vizează livrări de arme neletale, precum
sisteme radar, sau este vorba de pistoale şi alte tipuri de armament.Dalia Grybauskaite a
confirmat intenţia ţării sale de a coopera militar cu Ucraina, în contextul insurecţiei proruse în
estul ţării. 'Lituania este pregătită să împărtăşească Ucrainei experienţa sa din toate domeniile,
inclusiv militar. Vă vom acorda ajutor şi vom asigura instruirea militarilor' ucraineni, a spus
Dalia Grybauskaite.

IV. Reacţii/declaraţii internaţionale

 Trupele americane vor rămâne în Polonia şi în republicile baltice pe tot parcursul anului viitor,
pentru a 'descuraja agresiunea rusă', a declarat duminică, la Vilnius, general-locotenentul
american Ben Hodges, informează AFP.'Forţele americane vor rămâne aici, în Lituania,
precum şi în Estonia, Letonia şi Polonia, atât de mult timp cât va fi necesar pentru a descuraja
agresiunea rusă', a declarat pentru mass-media locale generalul Hodges, comandantul trupelor
americane în Europa.'Avem prevăzute rotaţii (de efective) de-a lungul întregului an viitor.
Unităţi sunt desemnate pentru a le asuma', a precizat generalul american.Statele Unite ale
Americii au desfăşurat începând din aprilie circa 600 de soldaţi, prin rotaţie continuă, în cele
3
 trei republici baltice şi în Polonia, pentru a conferi încredere aliaţilor lor, îngrijoraţi de
implicarea Rusiei în criza din Ucraina. Aliaţi europeni au desfăşurat la rândul lor soldaţi pentru
o serie de exerciţii, iar Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a trimis în regiune
avioane de luptă suplimentare. Generalul Hodges a insistat asupra unei atitudini unite în cadrul
NATO, într-un moment în care Rusia 'încearcă să-şi intimideze vecinii'.

 Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată anexarea Crimeii la Rusia, a declarat vineri la Kiev
vicepreşedintele american Joe Biden, potrivit agenţiei Unian.'Eu spun categoric şi foarte clar.
America nu recunoaşte şi nu va recunoaşte ocupaţia rusă şi încercarea de anexare a Crimeii la
Rusia', a declarat Biden, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean
Petro Poroşenko.Vicepreşedintele american a adăugat că SUA vor insista ca şi alte ţări să nu
recunoască 'această anexare ilegală'.Crimeea, peninsulă în sudul Ucrainei, a fost anexată la
Rusia în urma semnării, la 18 martie la Kremlin, a unui tratat în acest sens de către preşedintele
rus, Vladimir Putin, şi liderii proruşi ai regiunii. Moscova a susţinut şi susţine că anexarea
Crimeii este conformă cu normele dreptului internaţional şi cu prevederile Cartei Naţiunilor
Unite. Comunitatea internaţională a condamnat însă vehement acţiunea Rusiei.

 Rusia riscă noi sancţiuni din cauza "agresiunii inacceptabile" din estul Ucrainei, avertizează
vicepreşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, relatează AFP."Pur şi simplu este inacceptabil
ca, în secolul 21, să existe state care să încerce să recontureze cu forţa frontierele Europei;
asistăm la intervenţie militară pentru că nu le place decizia luată de vecini", a declarat Biden
după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. "Rusia se va
confrunta cu un preţ foarte mare şi riscă o izolare şi mai mare pe scena internaţională", a
avertizat Biden."Agresiunea rusă ameninţă suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei,
fiind o încălcare flagrantă a principiilor fundamentale ale sistemului internaţional", a adăugat
Biden. Administraţia de la Kiev şi Occidentul acuză Moscova de susţinerea insurgenţilor
proruşi din estul Ucrainei, unde conflictul separatist s-a soldat cu cel puţin 4.300 de morţi
începând din aprilie. Potrivit lui Biden, Moscova nu respectă angajamentele asumate în virtutea
Acordului de la Minsk. "Dacă Rusia ar respecta angajamentele, am putea iniţia o discuţie
rezonabilă privind eventuala atenuare a sancţiunilor", a subliniat Biden.

 Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat vineri, în Lituania, trimiterea de trupe şi
echipamente militare ruse spre Ucraina şi deplasările de forţe în interiorul acestei ţări, relatează
AFP. "Nu vreau să intru în detalii privind cifre precise, dar pot spune că asistăm la consolidarea
dispozitivului militar. Am observat mişcări de trupe, echipamente, tancuri, piese de artilerie şi
sisteme antiaeriene moderne trimise în Ucraina", a declarat Stoltenberg. "De asemenea, am
văzut şi mişcări de trupe spre linia stabilită cu ocazia armistiţiului iniţiat în 5 septembrie", a
adăugat secretarul general NATO. "Am observat deplasări de forţe în estul Ucrainei. Este ceva
grav, pentru că sunt afectate Acordurile de la Minsk, fiind stimulat conflictul şi încălcarea
armistiţiului. De aceea, cerem Rusiei să îşi retragă trupele, atât cele din estul Ucrainei, cât şi
cele de la frontieră, ceea ce ar fi o contribuţie importantă la detensionarea crizei", adaugă
Stoltenberg.

 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este interesată de stabilirea unor relaţii
constructive cu Rusia, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu
acordat mass-media estoniene, în ajunul vizitei sale la Tallin, care a început la 20.11.2014,
informează Agenţia de presă 'Tass'. 'Dorim relaţii constructive cu Rusia', a repetat de mai multe
ori Stoltenberg, subliniind totodată că 'acţiunile agresive ale Rusiei' împiedică stabilirea unor
asemenea relaţii. 'Din acest motiv, noi îndemnăm Rusia să respecte dreptul internaţional, să se
comporte conform obligaţiilor internaţionale', a spus secretarul general al Alianţei Nord-
Atlantice. Potrivit lui Jens Stoltenberg, este în interesul ambelor părţi să se evite revenirea la
perioada de confruntare.

4
 In ceea ce priveşte aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, Stoltenberg a subliniat că aceste ţări
trebuie să ia singure o atare decizie. 'Respect suveranitatea Suediei şi Finlandei. Aceste ţări
trebuie să hotărască singure', a declarat secretarul general al NATO pentru mass-media
estoniene, adăugând că nu doreşte să se amestece 'în dezbaterile interne' din aceste ţări.

V. Alte aspecte

 Un submarin aparţinând marinei ruse a fost detectat la aproximativ 50 km de graniţele maritime

ale Letoniei, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute Ministerul leton al Apărării, fără să ofere
prea multe detalii despre acest incident, relatează agenţia de presă ucraineană Unian. 'În zona
economică exclusivă a Letoniei, a fost detectat sâmbătă un submarin rusesc din clasa 'Kilo'
(potrivit clasificării NATO) la o distanţă de 27 mile marine (aproximativ 50 km) de frontiera
maritimă a republicii', se menţionează într-o postare pe Twitter a ministerului. 'Kilo' - unul
dintre cele mai silenţioase şi greu de reperat submarine din lume - reprezintă un cod atribuit de
NATO pentru submarinele ruseşti din proiectul 877 'Paltus' şi proiectul 636 'Varşovianka'. În
genere, în ultimele două săptămâni, nave ale marinei ruse au fost detectate de cinci ori în
apropierea frontierelor letone. Cu aproximativ o săptămână în urmă, armata letonă au detectat o
navă de război rusă 'Jiguliovsk GS-19' de asemenea în zona economică exclusivă a republicii.
Marina rusă şi-a intensificat activitatea în apropierea ţărilor baltice pe fondul crizei în relaţiile
dintre Rusia şi Occident, ca urmare a rolului ei în evenimentele din Ucraina.

 Rusia pierde in jur de 40 de miliarde de dolari pe an din cauza sancţiunilor şi 90-100 de

miliarde de dolari, din cauza scăderii preţurilor la petrol - a declarat ministrul rus al finanţelor,
Anatoli Siluanov, vorbind, astăzi, la un forum economico-financiar internaţional. "Pierdem in
jur de 40 de miliarde de dolari pe an, din cauza sancţiunilor geopolitice, iar aproximativ 90-100
de miliarde de dolari pe an pierdem din cauza scăderii, cu 30%, a preţurilor la petrol" - a
declarat şeful finanţelor Rusiei.

 Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a fost huiduit vineri, la Kiev, la ceremonia prin care a
fost marcat un an de la începutul protestelor proeuropene din Piaţa Independenţei (Maidan), a
căror reprimare violentă a provocat în februarie căderea regimului ucrainean, relatează
AFP."Ruşine! De ce nimeni nu a fost pedepsit?", au scandat zeci de apropiaţi ai victimelor
reprimării din februarie către preşedintele ucrainean, care depunea o coroană de flori pe strada
Instituţka, unde au fost ucişi majoritatea manifestanţilor. Vicepreşedintele american Joe Biden,
care urma să participe împreună cu preşedintele Petro Poroşenko la ceremonie, nu a mai
coborât din maşină. "Datorită sângelui vărsat de copiii noştri ocupaţi acest post", i-au transmis
protestatarii preşedintelui ucrainean. "Poroşenko, unde sunt asasinii copiilor noştri?", scria, de
asemenea, pe un afiş purtat de manifestanţi.

 Ucraina nu are independenţă financiară, prin urmare este prematur să se vorbească despre o
posibilă aderare a ei la Uniunea Europeană, a declarat premierul ungar Viktor Orban, într-un
interviu pentru publicaţia germană Handelsblatt, în care a sugerat că, în pofida apropierii
guvernului său de Moscova, nu şi-ar dori ca Ungaria să aibă din nou graniţă cu Rusia ca în
perioadă comunistă.Orban a afirmat că, în eventualitatea aderării Ucrainei la UE, 'ar trebui să
ne lămurim cine va plăti 25 de miliarde de euro anual, o sumă necesară pentru a sprijini
Ucraina". "Până când acest aspect nu va fi clarificat, problema aderării Ucrainei la UE nu poate
fi pusă', a declarat el, potrivit antenei ruse a Deutsche Welle, citată luni de mass-media
ucrainene.Cu toate acestea, el şi-ar putea imagina acceptarea Ucrainei în componenţa UE într-o
perspectivă medie de timp şi a spus că aceasta chiar ar fi de dorit. Vorbind despre tensiunile
dintre Rusia şi Occident, Orban a spus că o Ucraină independentă, între Ungaria şi Rusia, este
în interesul ţării sale. 'Noi am avut o frontieră comună cu Uniunea Sovietică şi a trecut mult
timp până când am scăpat de ea. Nu vrem să fie acolo din nou', a spus liderul de la Budapesta,
5
 menţionând că influenţa Rusiei în Europa Centrală este astăzi mult mai slabă decât în anul
2000.

 Partidul "Block Poroșenko" l-a nominalizat pe viceprim-ministrul Vladimir Groisman pentru

postul de președinte al Radei Supreme pentru a VIII-a legislatură. Informaţia aparţine
portalului de internet ucrainean "Liga-News", cu referire la unul dintre participanții la
negocierile privind crearea coaliţiei majoritare în Rada Supremă.

Surse: comunicări misiuni; mass-media

Red: C.Ionescu, int. 1524