RUJEOLA

 Sindrom cataral

 Exantem

 Febră
• Boală acută foarte contagioasă;

• Specifică omului;

• Evoluţie autoloimitată;

• Imunitate durabilă;

• Risc de complicaţii severe.

 ETIOLOGIE
 Virusul rujeolic:
- virus ARN
- familia Paramyxoviridae
- genul Morbillivirus.
- un singur tip antigenic;
- virus endoteliotrop.
 EPIDEMILOGIE
 Sursa de infecţie:
- omul bolnav, cu forme tipice/atipice;
- nu există purtători sănătoşi de virus;
- nu există rezervor extrauman.
 EPIDEMILOGIE
 Calea de transmitere:
- directă: aerogenă: prin picăturile de secreţii
respiratorii (Flügge);
- indirectă: prin obiecte recent contaminate
-extrem de rar.
 EPIDEMILOGIE
 Contagiozitatea:
- foarte mare: 90% din contacţii familiali
receptivi;
- începe în perioada prodromală, cu 3 zile înaitea
erupţiei;
- se menţine 4-6 zile de la apariţia erupţiei;
- potenţială este până la afebrilizare.
 EPIDEMILOGIE
 Receptivitatea: - universală
- sugarii:
- dobândesc imunitatea transplacentar;
- completă: primele 4-6 luni;
- dispare treptat;
- persistă un grad de protecţie —> interferă
imunizarea < 15 luni.
 PATOGENIE
Poarta de intrare: căile aeriene superioare, conjunctiva;

Multiplicare în epiteliul respirator, ţesutul limfatic

regional - > viremia primară –> invadarea sistemului
reticulo-endotelial;
–> multiplicare locală –> viremie secundară;
–> diseminarea infecţiei în ţesuturi, epitelii,
endotelii.
 PATOGENIE
 Perioada de invazie:
- corespunde cu prezenţa virusului în sânge,
ţesuturi, secreţia nasofaringiană;
 Prodromul:
- începe după viremia secundară;
- se asociază cu necroze epiteliale, cu formarea
celulelor gigante în ţesuturi.
 CLINICA RUJEOLEI
 Incubaţia:
- 10 zile, una dintre cele mai fixe;
- poate fi prelungită la 28 de zile dacă s-au administrat
gamaglobuline în a II-a jumătate a incubaţiei – fenomen
de seroatenuare, apare rujeola mitigată;
- seroprevenţie: dacă gamaglobulinele au fost
administrate în prima jumătate a incubaţiei;
 CLINICA RUJEOLEI
 Faza prodromală/preeruptivă/catarală/de invazie:
- corespunde viremiei primare;
- durează 3-6 zile;
- febră moderată;
- fenomene catarale: catar conjunctival, nazal,
faringian, laringian: rinoree apoasă, tuse umedă,
congestie conjunctivală, lăcrimare;
- afectare digestivă: greţuri, vărsături, diaree
apoasă.
“faciesul plâns”; “bouffi”
 Congestie conjunctivală

Congestie conjunctivală
 CLINICA RUJEOLEI

- oro-faringe: picheteul rujeolic: congestie difuză a

amigdalelor, mucoasei faringiene, velo-palatine, cu
puncte hemoragice;

- limba: acoperită cu depozite albicioase.

 CLINICA RUJEOLEI
Semnul Koplik:
- patognomonic pentru rujeolă!
- apare în ultimele 2 zile ale perioadei catarale –>
2-3 zile în perioada eruptivă;
- micropapule alb-cenuşii, ca grăunţele de gris, cu halou
congestiv, aderente la mucoasa jugală –> sângerarea
mucoasei la tentativa de îndepărtare cu spatula;
- în dreptul molarilor inferiori (M2).
Semnul Koplik
 CLINICA RUJEOLEI
 Faza eruptivă/de stare:
- febra urcă brusc la 40oC;
- erupţia:
- de obicei apare noaptea;
- eritematoasă;
- macule/catifelată, dispar la presiune, contur
neregulat, tendinţă la confluare, tegument indemn.
 CLINICA RUJEOLEI
- retroauricular –> a doua zi liziera părului, faţă, gât,
membre superioare, partea superioară a toracelui –> în
următoarele 24 de ore pe spate, abdomen, braţe,
coapse;

- în 3-5 zile: erupţia generalizată;

- etapizată, centrifugă, descendentă, +/-pruruginoasă.

EXANTEMUL
 CLINICA RUJEOLEI

- la inspecţie, impresia de tegument “stropit cu vopsea

roz-roşiatică”, “hartă geografică”;
- remisiunea exantemului: în ordinea în care s-a
instalat, în sens cranio-caudal;
- pigmentaţie reziduală cafenie o săptămână –>
diagnostic retrospectiv.
 CLINICA RUJEOLEI

Alte simptome/semne majore:

- tusea: persistă cel mai mult, > 10 zile;
- catar oculo-nazal, edeme palpebrale;
- adenopatie laterocervicală +/- generalizată;
- uneori: hepato/spleno-megalie.
 CLINICA RUJEOLEI
 Faza posteruptivă/de pigmentaţie/convalescenţă:
- scurtă: 3-6 zile;
- febra scade;
- dispar fenomenele toxice generale;
- pigmentaţie reziduală: “piele de vagabond”;
- +/- descuamare fină pe faţă, trunchi, nu şi pe palme,
plante.
PIGMENTAŢIE REZIDUALĂ
 FORME CLINICE
 După aspectul erupţiei:
- forme cu erupţie reliefată, proeminentă;
- forme cu erupţie miliară, acneiformă;
- forme cu erupţie buloasă, pemfigoidă;
- forme cu erupţie hemoragică, purpurică;
- forme cu erupţie cianotică, toxică;
- forme fără erupţie “morbilli sine morbilli”: la
persoanele vaccinate sau imunizate pasiv;
- rujeolă modificată sau mitigată.
 FORME CLINICE
 După gravitate:
 Forma medie, comună de boală;

 Forme clinice uşoare:

- elemente rare, neconfluente, punctiforme;
- rujeola mitigată;
- rujeola sine exanthema;
 FORME CLINICE
- Forme severe:
- cu erupţie confluentă, hemoragică, buloasă;
- cu erupţie cianotică;
- cu manifestări hemoragice multiple – rujeola
neagră (Tr <, epistaxis, gingivoragii);
- rujeola malignă: fatală;
- rujeola atipică, după vaccinare cu v. inactivat;
- rujeola la imunocompromişi, în sarcină.
 FORME CLINICE
 După vârstă:
- la sugari: rujeolă mitigată în primele 6-9 luni: imunitate
transplacentară;

- la copiii mici, malnutriţi: complicaţii multiple +/-

asociate;

- la adulţi: erupţie bogată, generalizată.

 COMPLICAŢII
 Complicaţii legate de malnutriţia protein-calorică:
 Pneumonia cu celule gigante Hecht: frecvent letală
 Emfizemul cervico-mediastinal;
 Keratita rujeolică punctată, apoi ulceroasă
- > cecitate;
 Encefalita cu incluzii.
 COMPLICAŢII
 Complicaţii secundare imunodepresiei rujeolice:
- suprainfecţie oportunistă posteruptivă;
- suprainfecţii bacteriene:
- pulmonare: brongopneumonii, stafilococii
pulmonare buloase;
- pleuro-pulmonare: piopneumotorax;
- otite purulente, suprainfecţia keratitei;
- septicemii, TBC.
 COMPLICAŢII
- suprainfecţii virale:
- infecţie herpetică, stomatite, keratite urmate de
cicatrici corneene şi cecitate, herpes diseminat,
esofagian/multivisceral;
- suprainfecţii cu adenovirusuri;
- amibiaza: colite multiulceroase, abcese hepatice
- candidoza digestivă.
COMPLICAŢII
 Complicaţii neurologice:
- acute: encefalomielita, encefalita, sindrom
Guillain-Barre, tromboflebita cerebrală, nevrita
retrobulbară;
- cronice: panencefalita sclerozantă subacută
(PESS) - Apare aproximativ la 7 ani după
episodul acut, mai ales atunci când infecția cu
virus defectiv se produce la copii cu vârsta de sub
2 ani. Debutează cu scăderea capacităţii şcolare
sau alte tulburări intelectuale, tulburări
apraxognozice. Evoluţie spre deces în 2 - 3 ani
este inevitabilă.
 CLINICA PESS

• Debut cu scăderea capacităţii şcolare sau alte

tulburări intelectuale;

• Tulburări apraxognozice;

• Evoluţie spre deces în mai puţin de 2 ani.

 STADII CLINICE
 SEMNE CEREBRALE:
 Iritabilitate, indiferenţă;
 Modificări afective;
 Modificări de memorie;
 Modificări de vorbire.
 SEMNE MOTORII:
 Convulsii, mioclonii;
 Incoordonări motorii;
 Fenomene extrapiramidale (trismus, poziţii
coreoatetozice).
 STADII CLINICE
 COMĂ, OPISTOTONUS:
 Hipertonie generalizată;
 Rigiditate prin decerebrare;
 Respiraţie stertoroasă.
 TULBURĂRI VEGETATIVE PROFUNDE:
 Prin afectarea hipotalamusului;
 Hipotonie, ţipăt encefalitic;
 Caşexie, exitus.
 DIAGNOSTIC POZITIV
 Clinic;
 Virusologic: izolarea virusului;
 Serologic:
 RFC – infecţia acută
 HI
 ELISA IgM – infecţia acută
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 În faza prodromală/preeruptivă:
- infecţii respiratorii acute: guturai, gripă,
adenoviroze, enteroviroze, traheite, bronşite,
adenoidite, tuse convulsivă
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 În faza eruptivă:
- erupţii din boli virale: rubeola, mononucleoza
infecţioasă, erupţia din enteroviroze, rash-ul
preeruptiv din varicelă;
- erupţii din boli bacteriene: rickettsioze, lues
secundar, scarlatină, septicemii, leptospiroză,
Mycoplasma pneumoniae;
- erupţii din boli parazitare: tosoplasmoză,
trichineloză;
- erupţii din boli cu etiologie variată: sarcoidoză,
limfoame;
- boala serului, alergii medicamentoase.
ERUPŢII ALERGICE
ERITEM POLIMORF
ALERGODERMIE
 TRATAMENT
 Rujeola necomplicată:
- spitalizarea doar în formele severe;
- repaus la pat, aport lichidian, antipiretice;
- umidifierea camerei;
- în perioada febrilă regim hidro-lacto-zaharat;
- ulterior dietă fără restricţii!
 TRATAMENT

 Rujeola complicată:
- spitalizare, mai ales la copiii mici;
- pneumoniile, bronhopneumoniile: antibiotice;
- crupul rujeolic: corticoterapie,
intubaţie/traheostomie de urgenţă, oxigenoterapie;
- encefalita: corticoterapie, sedative, depletive,
anabolizante cerebrale.
 PROFILAXIE
 Vaccin cu virus viu atenuat;
 Imunizare pasivă cu imunoglobuline:
- eficace la administrarea în primele 6 zile de la
expunere;
- persoane imunocompromise, sugari < 1 an, expuşi la
rujeolă
RUBEOLA
 Febră moderată

 Exantem

 Adenopatie
Boală infecţioasă contagioasă

Clinic:
• Manifestări catarale respiratorii uşoare;
• Adenopatii;
• Exantem maculo-papulos.
 ETIOLOGIE

 Virusul rubeolic - virus ARN;

 Genul Rubivirus
 Familia Togaviridae
 Înrudit cu alfavirusurile, serologie distinctă.
 EPIDEMIOLOGIE
 Sursa de infecţie: omul bolnav
 Calea de transmitere:
 Direct respirator – picăturile Flugge;
 Transpacentar – infecţia congenitală;
 Contagiozitatea:
 < rujeola, 100%: receptivii din colectivitate, 50-
60%: familie;
 7-10 zile înaintea erupţiei, 7 zile după dispariţia ei.
 PATOGENIE
Poarta de intrare mucoasa nasofaringiană - >
ataşare + invadarea epiteliului respirator - >
diseminarea în ganglionii limfatici regionali - >
viremia primară - > multiplicare locală şi în
sistemul R-H - > viremia secundară.

Erupţia: mediată imunologic!

 TABLOU CLINIC
 Rubeola postnatală – dobîndită:
 Frecvent: infecţii inaparente / subclinice;

 Incubaţia: 14 - 21 zile (18 zile);

 Perioada prodromală:
 Semne catarale uşoare;
 Durata 2-4 zile.
 TABLOU CLINIC
- Perioada eruptivă:
 Rash al feţei, extins cranio-caudal;
 +/- Erupţie maculo-papuloasă, neconfluentă,
“vine şi pleacă repede”
 +/- descuamaţie minimă în convalescenţă
 Enantemul: pete rozate pe palatul moale,
fosele amigdaliene.
 Coriză uşoară, conjunctivită, febră : 1 zi
 Adenopatii retroauriculare, cervicale posterioare,
postoccipitale: “primul şi ultimul semn al bolii”,
uneori unica manifestare “rubeola sine
exanthemate”;
 +/-splenomegalie;
 Poliartrite: la adolescente, femei; frecvent
degetele mâinilor.
 FORME CLINICE
 După intensitatea semnelor clinice: subclinice 30-
50%, sine exanthema, comune-medii;

 După vîrstă: şcolar-forme uşoare; adolescent, adult:

evoluţie mai severă.
 COMPLICAŢII
 Artrita, poliartrita;
 Trombocitopenie uşoară;
 Hepatită;
 Sindrom Reye;
 Encefalita: vindecare fără sechele la adulţi; sechele
neuromotorii, sindrom autistic-sugari;
 Panencefalita rubeolică progresivă.
 TABLOU CLINIC
 RUBEOLA CONGENITALĂ
- Gestaţia precoce: moartea fătului, naştere
prematură cu defecte congenitale!
- primele 2 luni: risc malformativ 40-60%;
- luna a 3-a: defect singular 30-35% (surditate,
defect congenital cord);
- luna a 4-a: defect singular 10%;
- surditate -> 20 săptămîni de gestaţie!
 RUBEOLA CONGENITALĂ

 Boala neonatală: G < la naştere, H-S-megalie,

peteşii, osteită;
 Defecte congenitale: defecte cardiace, microcefalie,
microoftalmie, cataractă;
 Sechele tardive: surditate, retard mental, tulburări
tiroidiene, DZ, leziuni cerebrale degenerative,
autism.
 RUBEOLA CONGENITALĂ

 Rubeola congenitală evolutivă:

- corespunde infecţiei cronice generalizate!
- la naştere: hipotrofie ponderală, purpură Tr-
penică, H-S-megalie, icter, meningită limfocitară,
miocardită, pneumonie interstiţială, leziuni osoase
radiologice;
- rata mortalităţii crescută!
 DIAGNOSTIC POZITIV
 Date epidemiologice
 Clinic
 Laborator:
 Leucopenie, limfocite atipice, +/- plasmocite;
 Izolarea v. rubeolic din exudatul faringian
(costisitoare, tardivă), lichidul amniotic (rubeola cg)
 Imunofluorescenţă: vizualizarea Ag rubeolic;
 Serologic: HAI, ELISA, latex-aglutinare, hemoliză
radială.
 DIAGNOSTIC POZITIV

 Rubeola congenitală:
 Serologic: probe de ser de la sugar şi de la mamă:
 Sugar: determinări repetate: titrul Ac scade ->Ac
transmişi transplacentar de la mamă; în creştere:
infecţie rubeolică!

Dg. precoce: biopsie placentară la 12 săpămîni,

cordonocenteză, detecţie ARN prin
hibridizare.
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 Scarlatină;
 Rujeolă;
 Exantemul subit (roseola infantum): VHS6;
 Mononucleoza infecţioasă;
 Enteroviroze;
 Erupţii medicamentoase;
 Megaleritemul epidemic.
 TRATAMENT
 Izolare 7 zile, repaus la pat, dietă adaptată toleranţei,
tratament simptomatic;
 Paracetamol nu aspirină (sindrom Reye)!
 Copiii cu rubeolă congenitală: izolare pe toată
perioada eliminării virusului (minim 6 luni)

Profilaxie: vaccinarea antirubeolică cu virus viu

atenuat!
• Erupţiemaculo-papulo-veziculară,
polimorfă, în valuri

•Febră
 VARICELA

- boală infecţioasă a copilului dată de VZV,

- contagiozitate crescută,

- erupţie polimorfă, maculo-papulo-veziculo-

crustoasă, apărută în valuri.

 ETIOLOGIE

Virusul varicelo-zosterian (VZV):

• - virus cu ADN din familia herpesviridae,

• - are tropism cutanat, dar şi visceral,

• - determină varicela ca infecţie primară şi zona

(zoster) ca reactivare a infecţiei latente.
 PATOGENIE
Calea de transmitere: respiratorie.
Multiplicarea VZV:
- la poarta de intrare,
- în celulele sistemului reticulo-endotelial.
Viremie:
- mai multe valuri însoţite de febră,
- urmate de noi pusee eruptive.
 VARICELA – Tabloul clinic
Incubaţia: 10-21 de zile ( 14-15 zile).
Perioada de debut (preeruptivă):
- poate lipsi la copilul mic; la copii mai mari şi la adulţi
durează 1-8 zile,
- simptomele pot fi minore (febră moderată, cefalee, mialgii)
la copii,
- şi mai bine exprimate la adulţi,
- erupţie scarlatiniformă pasageră (rash preeruptiv).
 VARICELA – Tabloul clinic

Perioada de stare (eruptivă) durează 7-10 zile:

- febră (care este concomitentă cu viremia),
- erupţie foarte pruriginoasă;
- primele elemente - pe corp, apoi erupţia se extinde şi
pe faţă şi membre.

Elementele eruptive:
- bine individualizate,
- macule congestive rotunde sau ovalare, inegale, de 2 -
6 mm,
- maculele evoluează în ore,
- papule,
- vezicule.
 VARICELA – Tabloul clinic
Perioada de stare - Veziculele:
- rotunde sau ovalare, uniloculare, localizate şi la
nivelul pielii păroase a capului şi mucoaselor;
- înconjurate de o areola (halou) congestivă;
- superficiale, au un conţinut clar, transparent (picături
de rouă);
- pereţii veziculari suferă transformări, lichidul se
resoarbe, se concentrează, devine uşor tulbure;
- tavanul veziculei se deprimă în centru
("ombilicarea");
- la acest nivel începe formarea crustei (în 3-4 zile);
- crustele se detaşeaza uşor în ziua 7-10;
- zonă de tegument depigmentată.
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
 VARICELA – Tabloul clinic

Perioada de stare
Valurile de viremie - urmate de valuri eruptive
- polimorfismul erupţiei din varicelă: - simultan
macule, papule, vezicule şi cruste,
- evoluţia particulară a fiecărui element eruptiv:
poate trece din maculă direct în veziculă sau se
poate opri în stadiu de maculă sau papulă,
- timpul în care o maculă devine papulă şi apoi
veziculă diferă de la un element la altul.
 VARICELA – Tabloulclinic
Perioada de stare:
• Numărul de elemente eruptive: câteva zeci la câteva
sute.

• Erupţia este mai bogată la adulţi şi la persoane

imunodeprimate.

• Erupţia este centripetă, generalizată şi la nivelul

mucoaselor.
 VARICELA

Evoluţia spre vindecare în marea majoritate a

cazurilor - imunitate de durată.

Prognosticul este bun (excepţie cazurile severe, la

imunodeprimaţi şi a cazurilor cu complicaţii

neurologice).
 VARICELA – Forme clinice

În funcţie de caracterul erupţiei:

- varicela larvată sau forma abortivă,
- varicela acneiformă,
- varicela pemfigoidă (vezicule mai mari apărute prin
confluarea mai multor elemente),
- varicela gangrenoasă (prin suprainfecţie bacteriană a
erupţiei),
- varicela hemoragică (gravă, chiar letală).
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
VARICELA
 VARICELA – Forme clinice
- infecţia intrauterină a fătului - varicela congenitala
(20%-deces),
- infecţie severă, progresivă la nou-născut, cu
visceralizare, mai ales pulmonară (varicela mamei cu 5 zile
înainte sau 2 zile după naştere),
- varicela nou-născutului apare la copii proveniţi din
mame ce nu au făcut boala (anticorpii materni asigurând un
grad de protecţie în primele 3-6 luni de viaţă),
- formele severe la adulţi se manifestă cu febră înaltă,
erupţie abundentă, stare generală alterată, chiar aspect de
toxemie,
- la persoanele imunodeprimate: erupţie hemoragica,
cu vezicule cu conţinut sangvinolent, echimoze, peteşii sau
chiar necroze.
 VARICELA – Diagnosticul pozitiv
- date epidemiologice (absenţa bolii în antecedentele
personale, prezenţa contactului infectant),
- date clinice (în special aspectul polimorf al erupţiei),
- laborator (izolarea virusului, reacţii serologice) nu de uz
curent,
- diagnosticul citologic Tzanck efectuat pe frotiuri recoltate
de la baza unor vezicule recent apărute, colorate cu coloraţie
Giemsa. (celule gigante multinucleate şi incluzii eozinofile
Intranucleare).
 VARICELA – Diagnosticul diferenţial
- erupţia din prurigo (erupţia nu are halou
congestiv, este mai abundentă distal, elementele eruptive
sunt profunde în derm, are caracter recidivant),
- sudamina (mai ales în cazul sugarilor),
- herpes generalizat,
- herpesul zoster generalizat,
- impetigo,
- pemfigus,
- sifilis variceliform,
- infecţii cu virusuri Echo, Coxsackie.
 VARICELA – Complicaţii

- suprainfecţie bacteriană a leziunilor cutanate şi

mucoase.
- otite, pneumonii, bronhopneumonii.
- localizarea extracutanată a virusului:
- complicaţiile neurologice,
- complicaţii respiratorii,
- nefrite,
- endocardite,
- keratite etc.
 VARICELA – Complicaţii
neurologice

Encefalita variceloasă
- encefalită demielinizantă, cu infiltraţii perivasculare şi
degenerescenţă neuronală,
- leziunile apar la 3-21 de zile de la debutul erupţiei,
- cefalee, vărsături, febră, o scădere a nivelului de
conştienţă, convulsii.
- mortalitatea este de 5 - 20%, iar 15% din
supravieţuitori rămân cu sechele neuro-psihice.
VARICELA – Complicaţii neurologice

Ataxia cerebeloasă (cerebelita variceloasă)

- mai benignă,
- se instaleaza în 7-21 de zile de la debutul erupţiei,
- febra, cefalee, vărsături de tip central, vertij,
- tulburări de vorbire,
- tulburări de echilibru,
- mers nesigur, ebrios,
- semne de afectare a cerebelului (probele indice-
nas, călcâi - genunchi sunt pozitive),
- cu evoluţie rezolutivă în 2-4 săptămâni,
- puncţia lombară: LCR clar, hipertensiv, cu
limfocitoză şi proteinorahie moderată.
 VARICELA – Complicaţii

Sindromul Reye
- complicaţie severă dupa tratament cu aspirină,
- encefalopatie progresivă,
- hiperamoniemie,
- hiperglicemie,
- transaminaze crescute,
- diateze hemoragice.
 VARICELA – Complicaţii respiratorii
Pneumonia variceloasă primară - debutează
între ziua 2-6 de boală cu:
- febră,
- tuse,
- dispnee, simptome prezente cu intensităţi
variabile.
Formele severe survin la adulţii imunodeprimaţi,
la care s-au semnalat şi forme hemoragice, cu evoluţie
letală în 1-2 zile.
 VARICELA – Tratament
- izolare la domiciliu timp de 14 zile!

Formele uşoare şi medii:

- prevenirea suprainfecţiei bacteriene, igiena

riguroasă a tegumentelor, mucoaselor

- şi calmarea pruritului (talc mentolat),

- antitermice (NU aspirina !sindrom Reye).

 VARICELA – Tratament

Formele severe la imunodeficienţi,

- tratament antiviral:
-Acyclovir – inhibă ADN polimeraza (15-30 mg/kg
corp/ zi divizat în 3 prize)
--5 doze a cîte 800 mg/zi timp de 5 zile
- famciclovir sau valacyclovir.
Tratamentul antiviral se iniţiază în primele 2-3
zile de la debut.
 VARICELA – Tratament

Complicaţiile neurologice (encefalite,

cerebelite):
- tratament antiviral intravenos - aciclovir 30mg/kg
corp/zi divizat in 3 prize timp de 21 zile;
- depleţie cu soluţie de glucoză hipertonă, manitol
20%, furosemid;
- corticoterapie (HSH sau dexametazonă);
- vitamine din grupa B;
- anticonvulsivante (la nevoie).