Minea Cristina

clasa IA AMG

Aparatul
cardiovascular

​Aparatul circulator este cel responsabil cu

miscarea sangelui, avand doua dintre cele mai
importante componente: inima si vasele
sangvine. Fiecare bataie a inimii va impinge
sangele in vasele care transporta oxigenul si
vitaminele catre tesuturile din corp. Functia
principala este de a asigura transportul
sangelui, hormonilor si a nutrientilor inspre
celule organismului.
Aparatul cardiovascular este alcatuit din
urmatoarele componente:
∙ Inima​ – cel mai puternic muschi din corpul
uman
∙ Sangele –​ contine globulele rosii, plasma,
globulele albe si hormoni
∙ Vasele de sange –​ venele, arterele si
capilarele ​ ​Vasele care transporta
sangele vin si pleaca de la inima. Aceasta
la randul ei pompeaza catre sistemul
arterial intreaga masa sanguina.
Functionarea sistemului circular incepe de
la artere, care vor inainta spre capilare,
unde se vor intoarce la inima prin
intermediul venelor.
Transportul sangelui se desfasoara in doua
circuite total diferite: marea circulatie si mica
circulatie, care conduc exact aceeasi cantitate
de sange.
Sangele este asemeni unui tesut, dar in forma
lichida, alcatuit din doua elemente: plasma si
elemente figurate (trombocite, hematii si
leucocite). In organismul uman, circula
aproximativ 5,5 litri de sange care este
impartiti astfel: 3,5 litri este prezent de
plasma, iar 1,5 sau 2 litri este reprezentat de
elementele figurate. Lichidul este cel
raspunzator de schimbul de epurare sau de
nutrientii dintre organism si mediu.
Plasma este un lichid de culoare galbuie,
nuanta data de pigmentii biliari si care include
90% apa si restul de 10% reziduri uscate
(albumine, globuline, fibrinogen).
Functiile sangelui: circulatorie, respiratorie,
nutritiva, excretorie, termoreglare, de aparare,
de mentinere a echilibrului si de reglare a
functiilor existente in organism.
Proprietatile sangelui de natura
fizico-chimico sunt:
Culoarea sangelui data de hemoglobina si care
difera in functie de nivelul de saturare in
oxigen a acestei substante
Densitatea sangelui depinde foarte mult de
anumite variatii ale densitatii: variatii
fiziologice (indigestia lichidelor) si variatii
patologice (pierderi renale, anemii sau
reducerea poftei de mancare)
Temperatura sangelui se integraza in
urmatorul interval de 37-38 de grade celsius
Vascozitatea care poate sa scada din cauza
anemiei sau a hemoragiei
Ph-ul sangelui este intre 7,38-7,42, iar daca
creste pana la 7,8 va conduce spre o stare de
coma sau chiar deces In corpul uman, inima
sau cordul indeplineste functia de pompare a
sangelui, de generare de contractii ritmice care
vor asigura conditiile si energia potrivita
pentru
In corpul uman, inima sau cordul indeplineste
functia de pompare a sangelui, de generare de
contractii ritmice care vor asigura conditiile si
energia potrivita pentru deplasarea sangelui.
Inima se contracta si se relaxeaza toata viata,
iar doza de energie necesara pentru o
functionarea inimii este data de acizii grasi.

Acest organ musculos functioneaza neincetat,

pentru ca tesuturile din organism, dar in
special creierul, sunt dependente de o cantitate
semnificativa de oxigen si nutrientii care sunt
transportate prin sange.
Situata in partea sanga, inima are forma de
para care dispune de de patru camere: doua
camere superioare: atriul drept si atriul stang,
unde sangele este colectat de la vene, iar alte
doua camere inferioare: ventriculul stang si
ventriculul drept care imping sangele prin
artere de la inima in tot corpul.
O persoana care ajunge la varsta de 78 de ani,
va avea in jur de 2,8 miliarde de batai ale
inimii si va pompa 170 de milioane de litri de
sange in decursul intregii vieti.
Arterele
Arterele sunt niste structuri circulare sau
tubulare foarte flexibile care au peretii grosi,
insa se micsoareaza o data ce ele se
distanteaza de inima si se subdivid, formand
un arbore arterial. Arterele au rolul de a
transporta sangele oxigenat in intreg corpul.
Exista peste 20 de artere care sunt divizate in
artere mai mici. Cea mai mare artera din
organism este artera aorta care porneste din
ventriculul stang.
Clasificarea arterelor
∙ Artere carotide care conduc sangele
oxigenat in regiunea capului si a gatului
∙ Artere iliace comune care conduc sangele
oxigenat spre membrele inferioare
∙ Artere coronare care transporta sangele cu
oxigen si vitamine spre muschiul cardic
∙ Artere pulmonare care conduc sangele
dezoxigenat de la ventriculul drept spre
plamani
∙ Artere subclavii care transporta sangele
oxigenat mai departe spre membrele
superioare
Venele
Venele reprezinta acele vase sangvine prin
care se asigura circulatia sangelui spre
inima. Venele sunt sub controlul nervos, la
nivelul carora se afla niste plexuri similar cu
cele arteriale, dar sunt mult mai
vaascularizate.
Clasificarea venelor
Vene brahiocefalice sunt cele care se unesc si
formeaza venele cave. Misiunea lor este sa
transporte sangele dezoxigenat de la cap,
gat si maini la atriul drept
Vene iliace comune conduc sangele
dezoxigenat de la picioare spre atriul drept al
inimii
Venele pulmonare sunt in numar de patru
(dreapta superioara, stanga superioara,
dreapta inferioara, stanga inferioara) care se
regasesc de-a lungul atriului stang al inimii
pana la plamani. Rolul venelor pulmonare
este de a conduce sangele oxigenat de la
plamani spre atriul stang
Vene cave cea cele mai mari vene (vena
superioara, vena inferioara) din organism,
responsabile de transportul sangelui
dezoxigent din regiunile corpului spre atriul
drept al inimii
Capilarele
Capilarele sunt niste grupari fine sau
formatiuni sangvine care au dimensiuni
foarte mici, prezente in toate tesuturilor si
organele din corp. Ele sunt cele care fac
conexiunea dintre sistemul arterial si cel
venos prin care vine sangele prin arteriole,
fiind colectate din ele prin intermediul
venelor. In momentul cand capilarele sunt
dilatate ele vor transforma circulatia mult
mai activa.
 Clasificarea capilarelor:
Acestea se impart in trei categorii:
∙ Capilare de tip I localizate la nivelul
tesutului nervos
∙ Capilare tip II sunt repartizate la nivelul
glandelor endocrine, intestinului sau a
pancreasul
∙ Capilare III se regasesc in zona ficatului
sau a splinei
 Boli ale aparatului cardiovascular
∙ Infarctul miocardic (atacul de cord)
reprezinta intreruperea sangelui la nivelul
unei portiuni a cordului (inimii) care
conduce spre moartea celulelor
miocardice. Printre cele mai cunoscute
afectiuni ale atacului de cord sunt durere
puternica si brusca in piept, transpiratii,
voma sau stari de neliniste.
∙ Ateroscleroza sau blocarea arterelor care
alimenteaza inima si creierul cu vitamine si
oxigen. Aceasta boala provoaca o
depunere de grasimi pe peretii arterelor
menite sa opreasca trecerea sangelui.
∙ Cardiopatia ischemica care afecteaza grav
arterele inimii, manifestandu-se ca o
tulbrare miocardica. Boala este cauzata de
 lipsa uni aport echilibrat dintre oxigen si
cantitatea de substante nutritive.
∙ Valvulopatia care este de doua tipuri:
stenoza valvulara (deschiderea valve si
ingustarea orificiului prin care trebuie sa
treaca sangele) si insuficienta valvulara
care este o inchidere incompleta a valvei.