Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Garnitura de foraj
lg Gs
(2.1)
cqg g1 f
o
unde:
qg este masa unitară a prăjinilor grele;
ρf – densitatea fluidului de foraj;
ρo – densitatea oţelului din care sunt confecţionate prăjinile;
c – coeficient (c≅0,75)
Pentru a mări greutatea şi rigiditatea prăjinilor grele, fără a reduce spaţiul
de curgere al fluidului de foraj (ceea ce ar conduce la căderi de presiune ridicate
şi la eroziunea pereţilor), se folosesc şi prăjini grele cu alte secţiuni decât cea
circulară: pătrate, triunghiulare sau elicoidale.
Prăjini intermediare
Prăjinile intermediare sunt tuburi cu diametrul nominal identic cu cel al
prăjinilor de foraj obişnuite, dar cu pereţii mult mai groşi (până la 25 mm).
Pentru situaţiile normale de foraj, se intercalează două sau mai trei bucăţi
de prăjini intermediare (sau prăjini cu pereţi groşi) între prăjinile de foraj şi
prăjinile grele; acestea realizează o trecere gradată de la rigiditatea ridicată a
prăjinilor grele, la o rigiditate mai mică a prăjinilor de foraj (pentru condiţii
dificile de foraj se pot utiliza până la 20 bucăţi de prăjini intermediare).
Prăjina de antrenare
Prăjina de antrenare serveşte la transmiterea mişcării de rotaţie de la masa
rotativă, restului garniturii de foraj. În industria de petrol şi gaze se folosesc
prăjini de antrenare cu secţiune transversală pătrată sau hexagonală.
Dimensiunile uzuale ale diametrului nominal:
2 ½ (64); 3 (76,2); 3 ½ (88,9);
4 ¼ (108); 5 ¼ (133,3); 6 in (152,4 mm).
Stabilizatori
Stabilizatorii sunt elemente intercalate în ansamblul prăjinilor grele, în
scopul centrării şi stabilizării garniturii în gaura de sondă. Se construiesc
stabilizatori cu lame, cu role şi cu diamante.
Ca idee generală, primul stabilizator se plasează deasupra sapei, al doilea
la aproximativ 10 m de acesta, al treilea la 25 m ş.a.m.d.
Exemplificaţi, pe baza definiţiilor, componenţa aproximativă a trei
garnituri de foraj pentru adâncimile de 1 000, 3 000 şi, respectiv, 6 000 m.
2.2. Solicitările garniturii de foraj
Principalele solicitări la care sunt supuse diferitele elemente ale garniturii
de foraj se referă la;
- tracţiune;
- torsiune;
- presiune interioară;
- presiune exterioară;
- solicitări combinate: tracţiune – torsiune;
tracţiune – presiune.
Simplificat, se iau în calcul principalele solicitări (pentru o situaţie de
lucru dată), apoi se recalculează diverşi coeficienţi de siguranţă.
Solicitările au un caracter static şi dinamic. La forajul cu motor
submersibil , condiţiile de solicitare ale garniturii sunt mai uşoare; se manifestă,
cu precădere, caracterul static al multora dintre solicitările menţionate.
Tracţiune
Atunci când garnitura de foraj (fig. 2.1) este suspendată într-o gaură de
sondă plină cu fluid de foraj, tracţiunea efectivă
f
G g lp qp g lg gq g 1 (2.2)
o
sau
f
l q g lg qg g 1
p p
Se impune ca:
Ft Gg FR Fa (2.4)
în care:
FR – reprezintă rezerva de tracţiune (Margin of over Pull); obişnuit, FR =
45 000 daN;
Fa – forţa admisibilă de tracţiune;
Fmax
F (2.5)
a
cs
de unde
Mt M max F 2
1 t (2.8)
Fmax
g lg qg g f f
FmaxE
FR
p E
p E (2.10)
E
l cs q
respectiv,
g lg qg g f
Fmax X
FRX
p X
p X g p E p E (2.11)
l cs q l q f
FmaxE
Fmax X p X p X
c p E p E l pE pE gf f
l s c q gf (2.12)
q gf f l s
q
f
lg qg gf f lg qg gf f
de unde:
Fmax X FmaxE 1 (2.13)
l
p X
cs p X
gf f
Rezolvare
a. Densitatea fluidului de foraj
Va trebui calculată greutatea garniturii în fluidul de foraj, de aceea se
începe cu calculul densităţii acestuia.
Densitatea echivalentă a presiunii de fund (Z = 2 750 m), în zona cu gaze,
rezultă din:
p f ech gZ
de unde
ech 5
p f 325 10 3 3
1205kg / m 1,21kg / dm
Z 2750
g 9,81
325
10 10 5 1242kg / dm 1,24kg / dm ,
3 3
f
2750 9,81
b. Apăsarea pe sapă Gs
Terenul descris, începând cu adâncimea de 2 500 m face parte din categoria
formaţiunilor dure şi abrazive. În acest caz se utilizează, cel mai adesea, sape cu
role prevăzute cu inserţii de carbură de tungsten, pentru care se alege o apăsare
specifică adecvată dislocării, respectiv:
deci
alegem Dg = 9 ½ in (dacă tendinţa de deviere este redusă, se pot utiliza prăjini
grele cu diametrul de 7 ¾ in), dg = 2 13/16 in (71,4 mm), qg = 327,5 kg/m.
Conform relaţiei (2.1), lungimea necesară de prăjini grele
lg
Gs 3600 9,81
0,75 327,5 1260 175m ,
0,75qg gf 1 9,81 1
o 7850
e. Prăjina de antrenare
f. Stabilizatori
Considerăm că sunt suficienţi doi stabilizatori de 12 ¼ in (unul deasupra
sapei şi altul la circa 10 m deasupra acesteia).
Tracţiune
Conform relaţiei (2.6), pentru o rezervă de tracţiune FR = 45 000 daN, cs =
1,1, ff = 0,84,
Fmax 1
l p FR l g q g gf f
c
t 10
138000 q p gf f
4
45 10 175 327,5 9,81 0,84 1298m.
1
1,1 31,06 9,81 0,84
Cu alte cuvinte, adâncimea atinsă va fi H = 1 298 + 175 = 1 473 m (în
realitate este nevoie de 2 825 m).
Se va alege deci un alt tip de oţel, cu alte caracteristici (în primul rând o
valoare Fmax superioară).
Fie clasa PREMIUM, gradul X 95, qp = 31,83 kg/m cu Fmax(E) = 175 600
daN, Mmax(E) = 5540 daN·m, pcr = 567 bar.
În acest caz,
175,6 10 4 4 1
l p 45 175 327,5 9,81 0,84
1, 10 31,83 9,81 0,84
1
3178,6 3000m.
Fmax( X ) Fmax( E ) 1
l p( X )
1,1 f q p( X ) g
f
pca p 487
cr 423,6bar .
ct 1,15
2
Mt M max F 86183 2
1 t 4380 1 3421daN m ,
Fmax 138800
2
1 Ft
M g Mt ,
Fmax
F l
t p( X ) p( X g p( E ) p( E g lg qg g f
q )
l q )
f
1303 31,83 9,81 1522 31,06 9,81 175 327,5 9,810,84 120359daN.
Deci:
120359 2
M g 5540 1 4033,9daN (limitarea în torsiune la
175600 m
suprafaţă)
2.3. Întrebări
1) Care sunt cele patru tipuri de prăjini (de la suprafaţă spre talpă) care
intră în componenţa garniturii de foraj ? Aţi putea adăuga încă patru
componente care mai pot fi intercalate în cadrul acesteia ?
12) Într-o sondă forată cu o instalaţie care are sarcina maximă la cârlig
de 10 tf, se află prinsă o garnitură cu diametrul nominal de 5 in şi
grosimea peretelui de 9,19 mm (garnitura este fabricată dintr-un oţel
care are limita minimă de curgere cmin = 5150 daN/cm2). Cine va limita
forţa de tracţiune asupra garniturii ?