5.

Unitatea niculitel

Unitatea Niculiţel se individualizează în partea de mijloc a Dobrogei de Nord fiind delimitată de linia
Luncaviţa-Consul spre vest şi de o falie ce urmăreşte direcţia Isaccea-Poşta-Nalbant (falia Poşta-Nalbant)
spre est. Unitatea Niculiţel a rezultat din evoluţia unei zone de rift intracratonic care s-a schiţat în aria
hercinică nord-dobrogeană, spre sfîrşitul Mezo-triasicului şi începutul Neotriasicului. Procesele de rifting s-
au accentuat în Neotriasic, riftul evoluînd într-o zonă de expansiune intracratonică în care s-a declanşat şi o
activitate vulcanică intensă predominant bazică.

Stratigrafie

În alcătuirea unităţii Niculiţel participă vulcanite bazice şi acide, o formaţiune mixtă (sedimentară şi
magmatogenă) şi o formaţiune flişoidă de vîrstă
Vulcanitele bazice
sînt reprezentate prin curgeri de bazalte frecvent în facies de pilow-lava, anamesite, piroclastite şi
hialoclastite bazice, corpuri de gabbrouri şi dolerite. În masa vulcanitelor se întîlnesc frecvent calcare
stratificate sub formă de intercalaţii, mai ales în regiunea Sarica. Vulcanitele bazice formează în întregime
Platoul Niculiţel, iar sub forma de silluri sau filoane se întîlnesc cu precădere în partea vestică a unităţii
Niculiţel unde sînt asociate cu vulcanite acide (v. PI. II).
Vulcanitele acide sînt reprezentate prin riolite. Se întîlnesc situaţii cînd riolitele străbat rocile bazice, şi
situaţii cînd riolitele sînt traversate de roci bazice, sugerînd că venirile de lave acide şi bazice au alternat.
Vulcanitele acide sînt mai frecvente pe un aliniament vestic ce urmăreşte falia Luncaviţa-Consul, iar Dealul
Consul este constituit dintr-o alternanţă de riolite şi calcare triasice. Ţinînd scamă de chimismul ansamblului
vulcanitelor din unitatea Niculiţel, H. Savu et al. le consideră drept vulcanite de tip intraplacă.
Formaţiunea mixtă constituie primul termen al suitei sedimentare din unitatea Niculiţel. Aceasta este
reprezentată printr-o alternanţă, uneori pararitmică, de calcarenite, gresii calcaroase şi pelite, totul fiind
asociat cu vulcanite acide şi bazice care adesea sînt preponderente în raport cu rocile terigene. Cu asemenea
caractere, formaţiunea mixtă se întîlneşte În partea vestică a unităţii Niculiţel constituind solzul Consul şi pe
un aliniament mai estic ce se urmăreşte de la localitatea Teliţa spre sud pînă la localitatea Izvoarele şi mai
departe pînă în Valea Taiţei. Formaţiunea mixtă din acest ultim aliniament, reprezentată prin şisturi
calcaroase şi vulcarfite bazice, include şi blocuri de calcare mezotriasice, fosilifere. Acestea au fost dislocate
din flancurile zonei de rift, antrenate şi însedimentate în aria riftogenă. În această situaţie, formaţiunea mixtă
aminteşte formaţiunile de wildfliş calcarele mezotriasice avînd rol de olistolite. O asemenea interpretare o
capătă şi blocurile de şisturi cristaline din Vf. Trestinic, granitoidele de la Cilic şi depoziţie devoniene de la
Isaccea, acestea reprezentînd elemente exotice în unitatea Niculiţel, încît nu au o semnificaţie tectonică
deosebită.
Vîrsta formaţiunii mixte, ca şi a vulcanitelor, nu poate fi stabilită riguros. Se poate spune doar că ele sînt mai
noi decît calcarele mezotriasice pe care le înglobează.
Formaţiunea flişoidă urmează în continuitate de sedimentare peste formaţiunea mixtă; este reprezentată
printr-o suită de depozite cu caracter pararitmic, groasă de 500-600 m, constituită din gresii silicioase cu
intercalaţii de argile şistoase în care s-au găsit impresiuni de halobii. Sursa materialului terigen o constituia
atît unitatea Măcin, care evolua că sistem cutat emers, cît şi zona Tulcea dinspre est care, la sfîrşitul
Triasicului, a cunoscut o fază de exondare.
Ţinînd seamă de vîrsta mezotriasică a blocurilor însedimentate în formaţiunea mixtă, se poate aprecia că
formaţiunea flisoidă aparţine Norianului. Aceasta nu este afectată de vulcanite, de unde rezultă că activitatea
vulcanică încetase în timpul depunerii formaţiunii flişoide.

Tectonica

Unitatea Niculiţel îşi datorează aranjamentul tectonic mişcărilor paleo-chimmerice şi aceasta în mod
firesc, dat fiind că spaţiul în care a evoluat s-a creat ulterior ciclului hercinic. Relicte hercinice se găsesc
doar ca elemente exotice.
Încălecată dinspre vest de unitatea Măcin, care a fost influenţată în bloc ele tectogeneza paleochimmerică.
unitatea Niculiţel a fost cutată şi faliată căpătînd o structură de cute solzi
În partea vestică a unităţii Niculiţel, în faţa faliei Luncaviţa-Consul se delimitează solzul Consul, determinat
de încălecarea formaţiunii mixte pararitmice peste formaţiunea flişoidă de la est, în lungul faliei Iulia—
Valea Teilor.
Formaţiunea flişoidă, la rîndul ei, avînd în bază formaţiunea mixtă de tip wildfliş, încalecă spre est peste
unitatea Tulcea prinzînd sub planul de încălecare depozitele liasice de la Poşta. Urma planului de încălecare
se urmăreşte de la Isaccea spre sud, pe la vest de localitatea Poşta şi localitatea Nalbant şi atinge Valea
Taiţei, constituind falia Poşta—Nalbant. În felul acesta se delimitează un al doilea solz denumit solzul
Sarica, acesta înglobînd cea mai mare parte din unitatea Niculiţel. Fruntea solzului Sarica relevă în acelaşi
timp şi relaţiile dintre Unitatea Niculiţel şi unitatea Tulcea, relaţii care, ca şi acelea dintre unităţile Măcin şi
Niculiţel, nu depăşesc amploarea unei falii inverse încît nu poate constitui un şariaj de anvergură.