PROIECT

SEMNE & SENS

LECTURA – O CERCETARE ACTIVĂ A SENSULUI
Universitatea din Bucureşti
România

LECTURA IMAGINII
PUBLICITARE
 Fişa descriptivă a producţiei

•Titlul secvenţei : Lectura imaginii publicitare – figura umană

•Autor : Dan DOBRE
•Public ţintă : adolescenţi între 17 -18 ani, din medii sociale favorizate şi mijlocii, elevi
•Limba ţintă : franceza, ca limbă străină
•Nivel de cunoaştere a limbii : bun
•Tip de mesaj studiat : imaginea publicitară
•Obstacole întâlnite în cursul lecturii şi strategii de depăşire :
•-elaborarea ipotezelor de sens
•-problema utilizării cunoştinţelor deja dobândite
•-problema coerenţei globale
•Competenţă scrisă : dificultăţi medii
•Suportul : Power Point
 Fişă de prezentare
•Colegiul Naţional Ion Creangă,Bucureşti (clasa a XI-a, filologie)
•Liceul George Călinescu , Constanţa (clasa a XII-a bilingvă)
•Liceul Dante Alighieri, Bucureşti (clasa a XI-a, filologie)
•Numărul elevilor: 15+12 +15 = 42
•Vârsta: 17 -18 ani
•Secţia: filologie
•Numărul anilor de studiu al limbii franceze: - 10 ani (9 elevi), 7ani (8 elevi), 6 ani (25 elevi)
În ultimii trei ani au beneficiat de un program intensiv de studiere a limbii franceze (clasele bilingve)
•Mediu socio-economic şi cultural: - părinţi cu pregătire universitară (10 familii), cu studii medii (32 de
familii)
-30 provin din mediul urban, 12 provin din mediul rural
•Centre de interes: limbile străine, istoria, filozofia, desenul
•Puncte slabe: ştiinţele exacte şi sportul
•Gradul de motivare: accentuat (28 din 42), mediu, restul
•Argumente pentru a studia limba franceză: - calitatea de limbă de comunicare internaţională şi
oportunităţile pe care aceasta le poate oferi
- interesul pentru cultura şi civilizaţia franceză
- posibilitatea continuării studiilor într-o ţară francofonă
•Nivelul de limbă:
-Înţelegerea sensului : foarte bun: 29 ; mediu: 7 ; slab: 6 elevi
-Exprimarea : foarte bun: 29; mediu: 7 ; slab: 6 elevi
Toţi participanţii înţeleg repede şi relativ bine sensul unei imagini în timp ce pentru textul scris unii
dintre ei au nevoie de dicţionar.
Imagini ale şcolilor şi ale unor secvenţe din activităţile desfăşurate :
Colegiul National “I. Creangă” din Bucureşti
Liceul “G. Călinescu” din Constanţa
Liceul “Dante Alighieri” din Bucureşti
SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ
 STRUCTURA IMAGINII

Elevii sunt invitaţi să privească atent aceste două imagini:

 Învăţământul explicit
•Model de învăţare
•ETAPE:
- Definirea strategiei şi precizarea utilităţii acesteia
- Activităţi de învăţare transparente, explicite
- Interacţiunea cu elevii şi ghidarea acestora în sensul dobândirii capacităţii de a stăpâni
strategiile utilizate
- Favorizarea autonomiei în vederea stăpânirii strategiei
- Asigurarea aplicării strategiei

•TIPURI DE CUNOAŞTERE:
- Ce (cunoştinţe declarative)
- De ce (explicarea importanţei strategiei)
- Cum (explicitarea procedurii: interacţiunea cu elevii pentru ca aceştia să stăpâneasca
strategia; consolidarea achiziţiilor şi dezvoltarea autonomiei elevilor în utilizarea
strategiei)
- Când (explicarea condiţiilor în care strategia poate fi utilizată)
 MICROPROCESE

•PUNCTUL, LINIA, PATA, FIGURA GEOMETRICĂ, CONTURUL

PUNCTUL LINIA

La rigoare orice poate
pleca de la un punct.
Linia, nu se constituie
oare dintr-o succesiune
de puncte? Şi dacă am
extinde dimensiunile
unui punct n-am realiza
o pată?
Linie şi suprafaţă sau plan. Linia este fundamentală expresiei
grafice. Definită ca distanţă între două puncte, ea poate
exprima mişcare sau deplasare, limita între două planuri,
sensibilitate şi ritm, etc. În lecturarea unei imagini sau scene
reprezentând personaje, linia poate fi sugerată de linia
privirii...

PATA FIGURA GEOMETRICĂ

Între punct şi linie, pata ocupă o zonă nedefinită.
Este rezultatul acumulării punctelor sau al
deformării liniilor succesive. Ea determină o zonă, o
formă cu contururi neregulate şi frontiere uneori
nedefinite ...
Figurile geometrice sunt suprafeţe
plane. Numai organizarea planurilor
într-o imagine permite realizarea actului
exprimării şi acela al reprezentării.
ACTIVITĂŢI

Prin ce se realizează
frontierele acestor
două imagini?

Contur precis (spaţiu definit) Contur difuz (spaţiu nedefinit)

 •ATRIBUTELE IMAGINII
• Profesorul prezintă elevilor principalele caracteristici ale imaginii:
MĂRIMEA
SAU
DIMENSIUNEA Mărimea reprezentând obiectul sau
semnul este întotdeauna percepută în
relaţia cu ceva. Privirea noastră este
tentată să compare diferitele obiecte
între ele pentru a putea vorbi de
dimensiunile acestora. În absenţa unor
termeni de comparaţie obiectul va fi
comparat în relaţia cu dimensiunea
suportului pe care stă.
VALOAREA
SAU
TONUL
Valoarea exprimă intensitatea variabilă
a luminii prezente în imagine. Evaluarea
diferitelor intensităţi, numite şi tonalităţi,
este posibilă datorită raportului variabil
care se instalează între ele. Valorile
diferitelor planuri pot fi extinse de la
negru la alb trecând prin toate tonurile
de gri prezente.
Grăuntele este o proprietate a
suprafeţei şi vizează textura. Acesta
contribuie chiar la realizarea impresiei
de adâncime ca a treia dimensiune.
Grăuntele poate fi dens, fin sau mare ...
GRĂUNTELE
SAU
TEXTURA
MIŞCAREA
CULOAREA
Rolul culorii este legat de afectivitate
şi de efectele de ordin psihologic.
Puţine studii ştiinţifice pot cu adevărat
explica proprietăţile culorilor dar toate
converg în a cunoaşte rolul acestora
la nivelul mediului,al îmbrăcăminţii,
etc.
ORIENTAREA
SAU
DIRECŢIA
Orientarea exprimă direcţia liniilor
unei imagini în raport cu ansamblul şi
cu cadrul.
FORMA
Forma priveşte conturul obiectelor, al
planurilor şi al organizării acestora.
Conceptul de formă se sprijină în primul
rând pe noţiunea de geometrie în
funcţie de care vom desemna obiectele
ca având o formă triunghiulară,
dreptunghică, pătrată ...
SCARA Scara este utilizată în principal la realizarea
impresiei de adâncime. Acest principiu se bazează
pe comparaţia dimensională între două obiecte. El
a fost introdus de Raphaël, în timpul Renaşterii, şi
implică observaţia că obiectele îndepărtate ne par
mai mici decât obiectele apropiate. Scara va putea
astfel să fie folosită pentru a realiza o implicare
afectivă favorizând identificarea cu subiectul (vezi
prim-planurile în cinematografie).
Mişcarea în imagine nu există decât
ca reprezentare. Mişcarea nu este
reală decât în lumea fizică. Imaginile
se ocupă deci de reprezentarea
mişcării aşa cum cinematografia
utilizează succesiunea imaginilor fixe
pentru a crea iluzia mişcării.
•SCARA
PLANURILOR

A. Dahvre et coll, Guide pour l’éducation aux Médias audiovisuels. S’initier, s’informer,
se former, Bruxelles, Médiathèque de la Communauté française de Belgique, 1990

•OBSTACOL

•Există o anumită dificultate în reperajul corect al tipologiei planurilor

•STRATEGIE PEDAGOGICĂ
•-Fotografiaţi în prezenţa profesorului acelaşi personaj la scări de plan diferite
 Iată ce au realizat elevii:

Fotografii făcute de elevi ai liceului “Dante Alighieri”

având drept “ţintă” Florentina – clasa a XI -a F – una din colegele lor

plan general plan mediu (mijlociu)

plan american plan apropiat
prim plan gros plan
PUNCTUL DE VEDERE

al observatorului prezintă şi el sensuri diferite. Există mai multe moduri de a lua imagini: în plonjeu
(ochiul cameramanului este situat deasupra obiectului cam la 45°), în contra-plonjeu (privirea sa
este situata la 45°sub ţintă), frontală (axa privirii se află la nivelul obiectului), în plonjeu vertical
(imaginea e luată pe axa verticală a obiectului).
•Observaţi imaginile următoare :

în contra-plonjeu frontală în plonjeu vertical

în plonjeu
 Să aprofundăm:

- Care este unghiul sub care aţi privit pânzele lui Arcimboldo?
- Cereţi elevilor să clasifice un grup de imagini în următoarele trei categorii ale “prizelor”
de imagini: frontală, în plonjeu şi în contra-plonjeu
- Fotografiaţi clasa, curtea şcolii, o maşină din perspectiva unui câine sau a unei pisici.
Relataţi cum apar obiectele în ochii acestor animale...
- Fotografiaţi figura unuia dintre colegii voştri sub diverse unghiuri deja determinate: în
plonjeu vertical, la 45°, frontal. Există ceva simbolic sau insolit în cadrele realizate?
•SCHIMBARE DE PERSPECTIVĂ
Orice schimbare de perspectivă determină o percepţie obiectuală diferită.
Uneori, modificând orientarea spaţială a semnificantului, putem mobiliza un semnificat
diferit (de la “vasul cu legume” la “figura din legume” - Arcimboldo şi invers) :
Descompunerea imaginii în unităţi iconice constitutive
• STRATEGIE PEDAGOGICĂ (concept prin care înţelegem atît maniera de abordare a
actului didactic cât şi traducerea practică a principiilor – tehnicile de învăţare)
- Sensibilizarea elevilor prin întrebări dirijate, (Din ce sunt făcute figurile acestor oameni? Ce legume reprezintă vara? Numiţi fructele şi legumele pe care le observaţi, etc.)
- Alcătuirea unui grafic al textului descriptiv ca de exemplu:

elementele păr nas obraji ochi

constitutive
figura

actualizări afine
struguri pară caisă
iconice

- Introducerea şi explicarea dihotomiei clasice: semnificant (materialitatea semnului, a tuşei) vs. semnificat (semnificaţia, conceptul) ; putem ajunge la o
schemă de tipul:

pară
struguri = semnificant
caisă

figură Vara
Toamnă
= semnificat
Blândeţe
Dulceaţă
Aromă
Maturitate
 • CE CONSTATĂM

Elevii se descurcă bine; recunosc

şi identifică cu uşurinţă fructele şi
legumele; verbalizarea unităţilor
iconice est în general corectă

• OBSTACLE :

- verbalizare incorectă a câtorva semne de către

unii elevi din clasa a XI-a
- probleme de ortografie pentru cuvinte ca:
usturoi, morcov, dovlecel
 PROPUNERI PEDAGOGICE

- pentru ameliorarea vocabularului: propunem elevilor o

serie de cuvinte cerându-le să bifeze pe acelea care convin
imaginii:
□ usturoi □ sparanghel □ gutuie □ spic de grâu
□ coacăză, etc.
- pentru a le întări aptitudinile de a descompune obiectul
analizat şi mai ales capacitatea de observaţie sub forma
cunoaşterii a ceea ce nu este exprimat, le propunem să
studieze încă trei imagini care ne vor facilita trecerea la
etapele următoare ale proiectului nostru de lectură şi
înţelegere a sensului:
 G.Arcimboldo – Le Bibliothécaire
G.Arcimboldo – Maximilien II en Vertemnus

Alte exerciţii:

- Analizaţi, de asemenea, trăsăturile feţei unui

personaj la alegerea voastră; precizaţi: vârsta,
sexul, fizionomia, profesiunea, caracterul. Ce
semnifică expresia feţei lui? (blândeţe,
fermitate, ingratitudine, modestie, etc?)
- Putem cere elevilor să facă verbal portretul
unui membru al familiei. Anumite trăsături ale
feţei vor avea semnificaţii diferite. Care sunt
acestea?
-Exerciţiu de descompunere –
amuzaţi-vă şi puneţi-vă
la treabă memoria!

Ce este acest obiect?

Ce simbolizează el ?
Cine are datoria sa-l poarte?
În ce circumstanţe ?
Ce fel de îmbrăcăminte este aceasta?
Se potriveşte ea eşarfei tricolore şi
personajului care o poartă?
Se potrivesc pantofii stilului
elementelor precedente?
Prin ce şochează ei?
 Ce elemente noi, ale ţinutei, remarcaţi?
Ce tip de personaj şi ce tip de perspectivă
asupra simbolurilor Republicii induc ele?
Ce semn face cu mâinile
personajul nostru?
De ce îl face invers?
 Coluche
!!!

• Acest personaj vă aminteşte un politician

sau un actor de comedie?
• Cine este acest mare actor francez?
• Căutaţi în bibliografia sa un episod care
ar putea sta la baza acestei imagini care ia
în derâdere anumite valori republicane!
•Ca să va ajutăm : ”Din moment ce
sunteţi consideraţi drept imbecili, votaţi
atunci cu-n imbecil! ”
Introducerea conceptelor de paradigmă şi de sintagmă
ale imaginii

- Mai întâi, profesorul defineşte aceste concepte aşa

cum apar ele în lingvistică, încercând să le aplice
imaginii. Începem prin a cere elevilor să alcătuiască
paradigma legumelor care pot realiza nasul :morcovul,
vânăta, roşia. Cu ajutorul întrebărilor dirijate elevii
observă că două unităţi nu pot ocupa acelaşi loc
simultan; în schimb, pot realiza un sistem de opoziţii:
morcov vs. vânătă vs. roşie care se situează pe o axă
semantică posibilă de tipul: dulce vs. nondulce,etc.
- Sintagma este o compoziţie, o structură de trăsături
semice; se defineşte ca fiind înlănţuirea liniară a
cuvintelor

Remarcă: mai multe sintagme pot să prezinte acelaşi semnificat :

Morcov galben
Vânătă alungită şi violacee semnificat =categoria LEGUME (eventual VARA)
Roşii, roşii-cireaşă
Comentariul unei imagini, utilizarea conceptului de evocare :

Recunoaşteţi aceste cuvinte?

Cine este autorul lor?

Dacă omul ar fi perfect, ar fi Dumnezeu

Dacă nu eşti bun decât pentru tine, înseamnă că nu eşti bun de nimic

Am judecat drept un duşman nedrept

Într-una din zile, într-o vale adâncă,

Un şarpe-l muşcă pe Jean Fréron.
Ce credeţi că se-ntâmplă?
Şarpele, fu cel ce crăpă.
Acesta este autorul?
Cine este acest personaj?
Recunoaşteţi figura personajului în această pictură celebră?
Descoperiţi figuri şi corpurri omeneşti în următoarele şase imagini:
(Source web: http://www.avg.com)
•Studiaţi formele şi reperaţi elementele care compun imaginea de mai sus :

Descrieţi personajele
Remarcaţi mimica şi gesturile acestora: ce fac ele? Ce vor să
spună? Regrupaţi-le după criterii stabilite de dumneavoastră.
-Au ele aceeaşi preocupare?
Precizaţi locul pe care personajele noastre îl ocupă în cadrul
imaginii
-Cum aceste figuri, la scări diferite, se înlocuiesc ele unele cu
celelalte?

- Aceste figuri umane exprimă aceeaşi atitudine unele faţă de altele?

- E chiar bustul lui Voltaire în imagine? Justificaţi-vă afirmaţiile
- Aceste personaje, vin ele oare din tablourile lui Vélasquez?
- Ce mesaj, credeţi, a vrut Dali să ne comunice?
 PROCESE DE INTEGRARE

Inferenţele

• TIPUL DE CONECTOR : implicit

• INDICI DE RELAŢIE : forma, culoarea
• CE AM CONSTATAT
- Elevii remarcă faptul că între unităţile enumerate există un raport de :
- concatenare : şi
- disjuncţie : sau
- loc : în (bibliotecă)
- cauză – efect : pentru că, deoarece (prejudiciile aduse figurii umane
de trecerea timpului)
- timp : înainte/după
(exprimat prin conectori impliciţi)
-La suprafaţă, raportul dintre unităţi – juxtapunerea
-Elevii observă apoi caracterul anaforic al unităţilor iconice care reiau
prin formă si culoare componenta anatomică (referentul)
 - Ei remarcă, de asemenea, (cu unele excepţii) caracterul metonimic al unităţilor iconice
ca părţi ale unui întreg (strugurii pentru vară).
Profesorul desenează la tablă schema referenţială următoare:

Vară, toamnă (concept, sens)

nas nas fruct

(obiecte reale)
obraz obraz legumă
....... .......

Semn iconic Referentul real

tip ocurenţă

Inferenţe pragmatice Inferenţe logice

(fundamentate pe cunoştinţele cititorului) (fundamentate pe text)
- Cu ocazia lecturării portretelor lui Arcimboldo, Maximilien II en Vertemnus şi Le
Bibliothécaire, cursanţii observă că figura este o parte componentă a capului, iar acesta,
la rândul său, o componentă a corpului uman; astfel, figura face parte dintr-un sistem.

- Profesorul intervine şi prezintă conceptul de

sistem raportat la conceptul de proces (= suită
finită de elemente care reapar în mod constant în
noi combinaţii). Se insistă asupra relaţiilor care
se instalează la nivelul componentelor unui
sistem. Răspunsurile date identifică o relaţie
ierarhică de subordonare între cap şi restul
corpului omenesc şi o relaţie de coordonare între
cele două mâini, picioare, etc.
 • PROPUNERE PEDAGOGICĂ pentru dezvoltarea capacităţilor de reperaj a inferenţelor :

Etapa 1: Exemplul profesorului:

fructele şi legumele care caracterizează vara
inferă conceptul de VARĂ; inferenţa realizată
este aceea de: CATEGORIE (anotimpul)

Etapa 2 :
- Profesorul evidenţiază indicii:
- cărţile sunt aranjate într-o anumită ordine
- nasul este înlocuit cu un os
- Profesorul evidenţiază următoarele inferenţe:
- aceasta este o bibliotecă (LOC)
- moartea (timpul) (CAUZĂ – EFECT)
- Profesorul justifică inferenţele
Etapa 3 : elevii pun ei înşişi în evidenţă indicii:
- cartea deschisă ca şi cum ar fi frunzărită (părul Bibliotecarului)
- ramurile verzi (părul personajului plasat în dreapta tabloului
lui Dali)
- profesorul atrage atenţia asupra semnificaţiilor lectură şi viaţă şi
asupra inferenţei LOC
- profesorul justifică inferenţa
Pentru a aprofunda : inferenţele creative:
-Exerciţiu privind polisemia imaginii: pornind de la exemplele de mai
jos, elevii: trebuie să caute imagini susceptibile de cel puţin o dublă
interpretare

Este o pisică sau o cafetieră?!

Este o pisicafetieră
-Făcând apel la imaginaţie, putem recrea figura cuiva folosindu-ne de imaginile uneltelor
meseriei sale
-Elevii sunt invitaţi să imagineze ei înşişi o compoziţie asemănătoare
“vasului cu legume” al lui Arcimboldo, înlocuind legumele cu fructele.
Iată unul din desenele acestora :
 MACROPROCESE

• ACTIVITĂŢI PREPARATORII
1. Profesorul face distincţia Subiect vs. Idee principală vs. Rezumat. Se pleacă de la exemple
verbalizate: structura frazei simple: subiect + predicat
2. Ideea principală – ceea ce se spune despre subiect (natură predicativă)
3. Rezumatul: definiţie şi reguli (eliminare, substituţie, macroselecţie şi invenţie)
• CE CONSTATĂM
- Majoritatea cursanţilor indică în mod corect subiectul tabloului lui G. Arcimboldo : Vara si Toamna,
fructele şi legumele constituind predicaţia (mai exact numele predicativ) → ideea principală
Schema realizată este: A este B
Aceeaşi structură este depistată în alte imagini unde subiectele sunt respectiv viaţa, moartea -
timpul (Dali) precum si cele două personaje Maximilien si Bibliotecarul.
Se remarcă faptul că de obicei subiectul este indicat de către titlul (legenda) imaginii (cu excepţia
lucrărilor intens polisemice, suprarealiste. El trebuie reperat pornind de la relaţia text iconic ↔
contract intersubiectiv: emiţător – receptor)
- Conform preferinţelor, elevii indică uneori, ezitând, un fruct şi/sau o legumă reprezentativă pentru
fiecare din anotimpurile vizate. Acestea sunt cuvintele cheie al căror reperaj trebuie justificat.
Pentru Bibliotecarul semnul redundant este un tip figurativ: cartea (cuvânt cheie) şi pentru Dali:
metamorfozele timpului (sintagma – cheie).
 • OBSTACOLE
- Anumiţi elevi nu cunosc exact
definiţia predicatului şi rolul
acestuia în raport cu subiectul
- Dificultăţi în aplicarea regulilor
rezumatului

• STRATEGII PEDAGOGICE:
- Efectuarea de exerciţii simple
privind constituenţii predicatului
nominal cu accent asupra rolului
acestora
- Să fie amintite încă o dată verbele
copulative şi rolul verbului a fi;
- Să se adopte strategia
rezumatului cooperativ
 PROCESE DE ELABORARE

Elevii emit predicţii, îşi formează imagini

mentale, reacţionează emotiv, integrează noile
achiziţii cunoştinţelor anterioare
• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
Se propun elevilor alte imagini
fără ca aceştia sa poată citi titlurile
şi li se cere să emită ipoteze privind sensul

acestor imagini (cu justificare şi validare a

presupunerilor)

Dat fiind dimensiunea cvasi-polisemică şi puternic polisemică a imaginilor în general,

remarcăm cu uşurinţă rolul de ancraj al sensului pe care îl joacă textul. Aceasta este o
activitate productivă şi creativă implicând toate activităţile pe care le presupune con-
ceptul de GESTIUNE MENTALĂ precum şi strategiile privind autogestiunea înţelegerii.
Remarcă : acest exerciţiu poate fi încercat cu orice grupă de elevi care nu cunosc în
prealabil demersul didactic de mai sus. Condiţie sine qua non : un prim şi unic contact
cu imaginile propuse
• OBSTACOLE
- Dificultăţi în formularea titlului imaginii

• PROPUNERI PEDAGOGICE:

- Trebuie sporită cantitatea şi calitatea cunoştinţelor (colecţii de albume, vizite la muzee, etc.)
- Să fie stimulată achiziţia noilor cunoştinţe prin tehnici adecvate (de exemplu, întrebările
dirijate: Ce vă aminteşte acest cuvânt cheie?, etc.)
- Să înţelegem imaginea ca un sistem purtător de semnificaţii realizate prin intermediul
relaţiilor stabilite între unităţile componente. Profesorii trebuie să justifice asocierile efectuate
pornind de la conceptul – cheie pe care l-au scos în evidenţă
- Să ne raportăm la cunoştinţele anterioare textului
- Studiaţi expresia figurii unui personaj (sau a mai multor figuri). Am putea-o folosi într-un
material publicitar? Dacă da, care ar fi după dumneavoastră produsul la care ar putea să-i
facă cel mai bine publicitate?
- Imaginaţi-vă o conversaţie posibilă între personajele de mai jos (verbalizarea unei imagini):
Auguste Renoir, Bal au Moulin de la Galette,Montmartre
•TABOUL VIU

•Producţie scrisă şi orală colectivă: scenariu pentru regie

• Colegiul Naţional “I. Creangă” (B. Moraru coordonatoare)
•Fata : Eu sunt fetiţa cea zburdalnică pe care nu poţi s-o vezi, aici, în stânga, decât pe jumătate. Domnul Renoir n-a avut
destui bani să cumpere o pânză mai mare!
•Banca : Acum vă vorbeşte banca cea gri din centrul imaginii. Îmi place să o susţin pe domnişoara care nu cântăreşte
mult. Miroase aşa de frumos! Văd o frumoasă rochie albă cu dungi gri. Şi ce de mai dantele!
•(Fata cea blondă şi tânărul : Joc de priviri)
•Fata cea blondă : Tipul acesta nu-mi place! Nu mai conteneşte să mă agaseze. Dar mama îmi face semn să-i surâd...
•Mama : Trebuie să-mi mărit fetiţa, prea multe fasoane!
•Domnul turmentat: Ce ... ce.... Ce mignonă este a..a..această domnişoară...
•Scaunul : Eu sunt scaunul galben. Văd picioarele unui domn. Nu miroase frumos. Şi cât este de greu! Au! Mă doare
spatele!
•Masa : Eu sunt masa. Sunt plină de pahare! Din fericire sunt aproape goale şi deci sunt mai uşoare. Cineva a vărsat un
pahar şi simt mirosul de absint. Label Montmartre de altădată!
•Paharul : Eu sunt paharul aproape gol. E mai bine acum pentru că absintul mă ardea şi mă înţepa. Dumneavoastră
dom’le mi-aţi băut absintul? Mi-ar plăcea să vă văd după ce vi se va urca la cap !
•Jobenul : Eu sunt jobenul. Eram foarte la modă în acele timpuri! Trebuie să acopăr părul ţepos al acestui domn. Şi ce
mă mai gâdilă
•Tânăra dansatoare (cântă) : Era atât de frumos, încât, când ieşeam în oraş, toată lumea întorcea capul după el! Eram
atât de mândră de el încât ..... Nu-i mai puteam rezista.....
•Domnul turmentat : Ei, şi după cum vezi, nu-i mai rezistă!
•Felinarul : În spatele acestor oameni mă vedeţi pe mine. Şi cum n-am decât un singur bec aprins, am vederea proastă.
Afurisiţilor ăstora de impresionişti le plăcea prea mult lumina ca sa o ofere şi altora!
•Domnul turmentat : Şi în vremurile de astăzi, cu această politică ce ne împinge spre zgârcenie, nu m-aş mira deloc să
te stingă complet!
•Copacul : Eu sunt copacul! Frunzişul meu e foarte important căci face lumina difuză, ceea ce le plăcea enorm
impresioniştilor. Nu am suficient loc nici pe pânză, nici în spaţiul acestui joc. Dar ocup un loc de seama în comentariile
criticilor de artă!
•Ceilalţi : Noi suntem figuranţii din fundul scenei. Domnul Renoir nu ne-a acordat prea mare atenţie. Nu suntem decât o
impresie!
•Toţi : Nu suntem decât o impresie.
 BILANŢ
PROCESE METACOGNITIVE

• CONŞTIENTIZAREA conceptelor utilizate

• AUTOGESTIUNEA ÎNŢELEGERII SENSULUI
- cunoaşterea obiectului actului de înţelegere : tipul de text, de mesaj, de imagine
- să cunoaştem toate conceptele de care avem nevoie în vederea înţelegerii:construcţia
şi deconstrucţia textului iconic, sistemul, denotaţia / conotaţia, opoziţia semnificant vs.
semnificat, inferenţele, schema de funcţionare, etc.)
• STRATEGII PEDAGOGICE :
- bibliografie
- discuţii metacognitive şi redactarea unei fişe de prezentare a imaginii : compoziţie,
spaţiu, mişcare, formă, culoare, semnificant/semnificat, paradigmatic şi sintagmatic,
shockadvertising, tipuri de mesaje, public-ţintă, efecte scontate (sociologice,
psihologice, comerciale, etc.), stereotipuri, legende ...
- exerciţii
 ANALIZA IMAGINII PUBLICITARE

Cercetare activă a sensului

 LECTURA UNEI IMAGINI PUBLICITARE
Schema înţelegerii textului

Reîntoarcerea la cunoştinţe Interrelaţionarea

deja dobândite: componentelor
RECEPTORUL (cititorul -Relaţia imagine/text
-lingvistice
cu toate cunoştinţele, -Raporturi logice, temporale
-culturale şi de civilizaţie, la
cultura şi personalitatea şi spaţiale
stereotipuri şi mituri care
sa, aşteptările şi intenţia
intră în componenţa textului
sa)
verbal şi nonverbal
Parcursurile
de lectură
Percepţia Prelevarea
semnelor indiciilor Elaborarea ipotezelor Inferenţe logice,
componentele pragmatice şi
creative

Eliminarea sau Validarea unei Continuarea Fenomenul de

modificarea ipoteze lecturii shockvertising
ipotezelor

Tipuri de mesaje: informativ,

ilustrativ, cu legendă, Ancrajul sensului:
simbolic şi intermediar -slogan, legendă Actul de a cumpăra
-textul redacţional,etc. produsul
 Etapele procesului de învăţământ:

A. Dialog prepedagogic privind stereotipul cultural şi civilizaţional

B. Explicitarea strategiei adoptate şi motivaţia acesteia

C. MICROPROCESE:
• Identificarea şi recunoaşterea unităţilor iconice cu ajutorul unor indici
specifici imaginii: punctul de vedere, planurile de lumină, conţinut,
culoare, compoziţie, text vs. context iconic, etc.
• Descompunerea propriu-zisă: teme, sintagme, propoziţii (verbalizare)
• Microselecţia: evidenţierea unităţilor semnificative pornind de la
conotaţiile şi denotaţiile depistate. Unelte: câmpul,cîmpul exterior,
referent social, economic, uman, funcţiile raportului text vs. context,
efecte semantice, etc.

D. PROCESUL DE INTEGRARE
• inferenţe logice (autorul)
• inferenţe pragmatice şi creative (cititorul)
E. MACROPROCESE
• parcursul de lectură
• reperajul mesajului textual global
• REPERAJUL TEMATIC

În general producţiile publicitare se organizează pe teme: parfumuri, băuturi, ţigări,

etc.

• STRATEGII PEDAGOGICE:

- pornind de la imaginile următoare cerem elevilor să indice – printr-un efort de

concentrare temele prezente şi să elimine intruşii
Tehnici de lucru:

- întrebări dirijate (Câte teme aţi reperat? Care sunt acestea? Indicaţi intruşii,etc.).
- practici de vizionare: intenţia de comunicare. Cerem elevilor să vizioneze aceste
mesaje de mai multe ori şi să răspundă pentru fiecare dintre imagini la următoarele
probleme:
a. Imaginaţi un titlu pentru fiecare din aceste mesaje iconice, cel mai bun posibil
b. Bifaţi una din intenţiile de comunicare de mai jos care corespund mesajului respectiv:
- să vândă produsul
- să sensibilizeze publicul în sensul unei anumite opţiuni, orientări
- să promoveze cutare sau cutare activitate industrială
- să trezească interesul pentru cultură
- să promoveze un anume serviciu
c. Specificaţi obiectul vizat (comercial, social, turistic, cultural, etc)
d. Indicaţi mijloacele destinate persuasiunii (retorica iconică şi verbală,
metaforele, metonimiile, sloganul, referinţa la autoritatea unor
personalităţi cunoscute, mărturia unei persoane credibile, etc.)
e. Intenţia de comunicare – este ea explicit exprimată? Argumentaţi-vă răspunsul.
f. Puteţi repera în acest ansamblu de imagini, picturi, opere de artă? Dacă da,
menţionaţi titlul şi autorul.
• CE CONSTATĂM
• Elevii remarcă anumiţi indici de sens care precizează
tema textului iconic: raportul iconic vs. verbal,
specificitatea obiectivului vizat, procedeele retorice,
etc. În ceea ce priveşte reclama TAROM, de exemplu,
ei remarcă faptul că numai textul verbal determină
statutul de intrus al imaginii respective
Ei reuşesc să depisteze cu uşurinţă cele trei teme în jurul cărora se organizează corpusul de
mai sus: tema feţei, a mâinii, a parfumului
٠OBSTACOL
• Elevii nu pot preciza titlul şi autorul următoarelor două picturi:
• Face of Mae West şi La Tête de la Méduse. Profesorul trebuie să intervină
• cu informaţii despre aceste două lucrări
• TIPURI DE PUBLICITATE

• STRATEGIE PEDAGOGICĂ

Pe imagini adecvate profesorul explică elevilor

trăsăturile celor patru tipuri de publicitate :
 1. Publicitate referenţială

Funcţia de reprezentare a limbajului

(se vorbeşte despre compania
TAROM, de aniversarea sa)
Publicitate evenimenţială
Publicitate adecvată “realităţii”
(a 50-a aniversare a TAROM)
 2. Publicitate oblică

Sensul urmează să fie construit

Publicitate paradoxală care se opune convingerilor comune
Cititorul este autorul:
-Unui act de interpretare
- Unei reacţii (cumpără produsul)
-Unui act behaviorist (stimul – răspuns)
 3. Publicitate mitică

Maşină de fabricat fericirea întrucât ea face

din obiect ALTCEVA (păr şi şampon = mere
verzi)
Sensul căutat se regăseşte în fantasma
individuală şi/sau colectivă.
Exemple: - nu vindem pantofi, vindem
picioare fine
- nu vindem şampon, vindem
mere
 3. Publicitate substanţială

Se insistă asupra valorii în sine care

vizează esenţa produsului.
Este “gradul zero” al “scriiturii” publicitare
(refuză originalitatea prezentării şi evită
orice conotaţie).
Negarea publicităţii mitice şi oblice
• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
Pentru fixarea acestor cunoştinţe,elevii să repereze ei înşişi aceste
tipuri de publicitate pornind de la corpusul deja utilizat pentru
clasificarea tematică
• OBSTACOL
Lipsa de experienţă şi de cunoştinţe aprofundate conduce, în cazul
unora, la imposibilitatea unei identificări corecte

• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
- Rapel teoretic
- Dezbateri asupra anumitor imagini pe care profesorul le alege din corpusul propus.
Cu ajutorul întrebărilor dirijate elevii trebuie să observe:
a. tipul de demers utilizat (narativ, descriptiv-informativ, incitativ, imaginar,
argumentativ)
b. publicul-ţintă căruia îi este destinat fiecare mesaj (conform indicatorilor de sens)
c. efectele psihologice urmărite inclusiv dimensiunile culturală şi acţională ale
respectivei imagini
d. distincţiile: fapt /opinie, valoare utilitară/valoare nonutilitară
e. tipul de discurs al textului
f. relaţia text - imagine
- Elevii sunt invitaţi să propună ei înşişi anumite tipuri de publicitate făcând apel la
raţionament, comparaţie şi reflexie
 MICROPROCESE

• FIGURĂ – SEMN
• RAPEL TEORETIC
- Profesorul explică elevilor că figura constituie reprezentarea esenţială a imaginii, a
semnului: semnul (ocurenţa) este “încarnarea” figurii
- Gestul mental – evocarea (schema abstractă propusă ar trebui să amintească
elevilor imaginea unei figuri umane)
 -Alte gesturi mentale utilizate:
Inţelegerea, reflecţia, imaginaţia (adăugăm acestei prime scheme reprezentarea
esenţializată a unui peşte şi îi invităm pe elevi să compare, să reflecteze, să înţeleagă şi,
în final, să imagineze indicatori (ochi, ureche, nas, aripi) capabili de a reduce nivelul
abstract al figurii şi deci de a o face mai inteligibilă

• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
Prin dialog şi întrebări dirijate profesorul pune imaginaţia elevilor la lucru: Ce ar putea
reprezenta această primă schemă în viaţa cotidiană?
Dar a doua? Vă sugerează ele un anume lucru?
 ٠CE CONSTATĂM

- Ambiguitate accentuată a primei scheme: din 42 de răspunsuri, numai 7 au ţintit obiectul propus:
figura unei persoane. Cele mai frecvente răspunsuri: un balon, o oglindă, o rachetă de tenis, de
ping-pong, de badminton, etc.
- Remarcă : absenţa indicatorilor discriminanţi
- În al doilea caz, identificarea figurii unui peşte a fost mult mai uşor de făcut dat fiind gradul de
polisemie redus prin prezenţa unor indici suplimentari (coada)
• CONCLUZII PEDAGOGICE
- alegerea adecvată a figurilor propuse
- să conştientizăm raportul analogic: figură (type) – semn (token) = obiect al realităţii
- demonstraţie practică şi introducerea conceptelor de linii de forţă şi de puncte tari.
Pentru a descoperi liniile de forţă ale unui cadru divizăm imaginea în trei spaţii
orizontale şi verticale. Punctele tari se situează la intersecţia acestor linii;
ele constituie locuri ideale unde se plasează obiectele iconice ale imaginii:

C. Angelouglou, Jack Schofield, Réussir ses

photographies, Éditions Chirstophe Colomb, 1984
 •Priviţi această imagine:

STRCTURA IMAGINII
•STRATEGIE PEDAGOGICĂ
1. Prin intermediul întrebărilor dirijate (Care sunt elementele care compun această
imagine? Sunt ele, toate, de natură iconică?,etc.) operăm distincţiile următoare: cod
iconic (imagine) vs. cod lingvistic (verbal). Primul este ilustrat de capul acestei femei
(faţă + păr) şi de produsul care face obiectul vânzării – pack shot-ul situat de obicei în
partea de jos a imaginii, latura dreaptă. Textul verbal conţine sloganul de acroşaj
(Regăsiţi în părul dumneavoastră prospeţimea parfumului merelor verzi) şi un text
redacţional. Toate aceste elemente structurează un macrosistem. Relaţii şi funcţii între
componente:
2. Profesorul explică elevilor funcţiile care se instalează între textul lingvistic şi cel iconic.
Aceste explicaţii sunt însoţite de exemple:
- Funcţia de ancraj a textului lingvistic (”pave” şi/sau slogan) – fixarea sensului,
dezambiguizarea
- Funcţia de releu – furnizarea de sensuri complementare
- Funcţia de confortare – imaginea întăreşte textul verbal, infuzând o serie de efecte.
Imaginea dă o prezentare sensibilă semanticii textului
- Funcţia figurativă – semnul iconic actualizează o serie de concepte
- Funcţia de comunicare: emiţător / receptor
- Funcţiile poetică, metaforică – imaginea traduce procedeele
argumentative ale textului lingvistic şi invers
 • OBSTACOL
Dificultăţi în înţelegerea funcţiei de releu

• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
Recurgem la exemplul lui R. Barthes :

Un dreptunghi şi un punct – puternică polisemie în funcţie de diferitele domenii de

referinţă: matematică, sport, un cal pe o păşune, un personaj pierdut în deşert etc.
Dar dacă X spune : Mi-e teamă, informaţia adusă de mesajul lingvistic nu
caracterizează în nici un fel mesajul iconic a cărui polisemie este aproape nelimitată

• CE CONSTATĂM
Elevii reuşesc cu uşurinţă să facă aceste distincţii fără să cunoască metalimbajul
specific al componentelor de mai sus
• STRATEGII PEDAGOGICE

Pentru a aprofunda:
- profesorul propune alte imagini pe care
le discută din această perspectivă:

- taie în bucăţi mai multe materiale publicitare în care amestecă intruşi. Elevii recompun
imaginile iniţiale
- elevii vor ilustra cu diverse materiale publicitare funcţiile discutate
 COMPONENTELE FIGURII UMANE
•Microsistemica feţei: nas, ochi, gură, buze, urechi
Priviţi acest desen al lui Magritte :

•OBSTACOL:

Pentru unii elevi relaţia titlu – imagine e greu de stabilit. Alţii au remarcat sistemica pe
care aceste unităţi o compun şi au înţeles că eliminarea lor parţială sau totală ar constitui
o violare graduală a sensului iniţial al imaginii mergând până la “violul” complet – ultima
imagine
•Acesta este un prim nivel al
înţelegerii. Sensul cuvântului
“viol” se clarifică dacă priviţi o
altă pânză a lui Magritte:
• Nas, ochi, gură, buze, urechi. Invităm elevii să facă observaţii pe imaginile de mai jos:

- Care este numitorul comun al

acestor patru imagini (obiectul
iconic principal)?
- Ce parte a corpului e mereu
prezentă în cele patru cadre?
- Ce legumă vă sugerează
nasul personajului desenat?,
etc.

Notă : operaţiune inversă

inducţiei: de la general la
faptul particular, concret
•Macrosistemica trupului : cap, gât, trunchi, braţe, picioare. Dialog asupra acestor imagini:
- După ce aţi reperat numitorul iconic comun, comparaţi şi observaţi în fiecare imagine
părţile corpului care lipsesc
- indicaţi de fiecare dată macrosistemul iconic construit
- caracterizaţi părţile constitutive ale feţei

• OBSTACOL

- Probleme de lexic privind diversele tipuri de nas (grecesc, drept, coroiat), de ochi
(de chinezoaică, migdalaţi), etc.

•STRATEGIE PEDAGOGICĂ

- Pentru a remedia această problemă profesorul propune pentru fiecare componentă o

listă de cuvinte şi sintagme adecvate. De asemenea, el poate invita elevii să consulte
dicţionarele
•SEMNIFICANT VS SEMNIFICAT
•STRATEGIE PEDAGOGICĂ:
- Pornind de la o întrebare de tipul: Ce sentiment vă inspiră aceste imagini şi pe care îl
citim pe faţa personajelor noastre?, putem dialoga despre semnificaţia acestor semne
iconice, despre subiectivitatea emiţătorului în raport cu percepţia contextualizată
(psihologic, social, profesional, etc) a cititorului.
Profesorul vorbeşte elevilor de contractul intersubiectiv care se stabi-
leşte între protagoniştii comunicării

- Înainte de a trece la analiza parcursurilor

(intinerariilor) paradigmatice şi sintagmatice ale
sensului, profesorul cere elevilor să spună ceea ce
i-a şocat în reclama “şamponului de mere verzi”.
Toţi sunt de acord: merele verzi iau locul părului. În
acest moment, profesorul intervine şi defineşte
conceptul de shockvertising ca strategie creativă
care vizează înainte de toate – când acesta nu este
singurul său obiectiv – să acroşeze trecătorul sau
lectorul prin actul de provocare al acestuia.
Provocarea: distrugerea unui mit, a unei legende.
Paradoxul: păr = mere, şerpi: La tête de Méduse de
Caravaggio (Michelangelo Merisi)
- Priviţi această litografie: ce
reprezintă ea?
- Ce semnifică mărul?
- Mărul roşu şi şarpele: ce mit
vă amintesc?
- Mărul verde, poate fi el
considerat o aluzie biblică?
- Dacă nu, argumentaţi-vă
poziţia observând cu atenţie
toate elementele imaginii
- Profesorul propune un dialog despre mitul biblic şi în acest context despre semnificaţia
mărului (roşu vs. verde). Realizăm astfel un PARCURS PARADIGMATIC AL
SENSULUI. Elevii alcătuiesc următoarele paradigme ale celor două culori :

dragoste bucurie
sânge viaţă
ROŞU divinitate pasiune
nobleţe optimism
impuls sexual

regenerare fizică şi spirituală

energie vitală
VERDE speranţă
primăvară
milă (în creştinism)

Semnificaţia mărului : fruct interzis (arborele malus)

păcatul original
cunoaştere interzisă (“croquer la pomme” = actul sexual)
Deci, publicitatea → DISTRUGEREA UNEI CONVENŢII, MIT, INTERDICŢII. Pentru a
cunoaşte prospeţimea şi parfumul şamponului de mere verzi, se stabileşte parcursul
paradigmatic următor:
regenerare vs. nonregenerare
energie vitală vs. energie comună
speranţă vs. disperare
primăvară vs. iarnă
milă vs. degradare morală
Se stabileşte şi o listă a sintagmelor esenţiale ale imaginii: verde natur, energie vitală,
regenerare fizică şi spirituală, ten strălucitor, dinţi albi, etc.
Unde sunt merele? – Pe cap, profesorul întreabă dacă poziţionarea nu le evocă vreo
legendă celebră. Majoritatea îşi amintesc de Wilhelm Tell
Temă de dezbatere: mărul : →ţinta
lui Wilhelm Tell vs. mărul: → ţinta
creatorului de imagine
Cine ţinteşte ce? Întrebare - cheie
• CE CONSTATĂM

- Elevii se descurcă bine. Cu câteva excepţii, ei cunosc simbolistica elementelor

respective şi remarcă funcţia de ANCRAJ şi de RELEU a contextului lingvistic şi iconic
(pack shot-ul)
- Daca Tell ţintea mărul ca obiect fizic, creatorul de imagini, folosindu-se de legendă,
ţinteşte un efect psihologic de tip stimul - răspuns (la nivelul unui segment al publicului)
capabil să declanşeze actul de cumpărare al produsului
 PROCESE DE INTEGRARE

1. INFERENŢELE LOGICE ŞI PRAGMATICE

• STRATEGII PEDAGOGICE:
Sensibilizarea elevilor:
- Prin explicitare teoretică – să marcăm relaţiile dintre:
- secvenţele verbale: propoziţii, fraze, enunţuri
- unităţile verbale şi iconice (textul verbo-iconic)
- cel puţin două unităţi iconice
Indicatorii de coeziune:
- Referenţii (r), conectorii (c). Referentul se poate găsi în interiorul sau în exteriorul imaginii
- Exemple:

Pentru textul verbal:

- Pentru a pregăti viitorul, va intra în serviciu din 2002 noua generaţie de centrale nucleare EPR.
conectorul : pentru (explicit)
inferenţa : SCOP
- Ea (r),noul parfum cu caracter (c=0)
(reluarea anaforică a referentului prin opoziţie; inferenţă: ECHIVALENŢĂ
- Protejare perfectă a celulelor pentru o femeie cu pielea longevivă
(reluare anaforică printr-un termen hiperonimic)
 Pentru textul verbo-iconic (slogan, ”pave”-ul redacţional, numele mărcii, raportate la imagine:
- Nivelul semantico-lingvistic:

- nivelul semnului plastic (culoare):

(analizaţi cele două nivele în cele trei
imagini)

etc.
Remarcă: sloganul – rol mediator între
imagine şi pack shot
Pentru textele iconice:
- Pack shot-ul vs. textul imaginii (remarcaţi forma,
culoarea, ambianţa afectivă)
•EXERCIŢIU
Studiaţi inferenţele: faţă – floare în reclama următoare:
 Poziţionarea referentului:

Referentul în interiorul imaginii publicitare:

Privirea personajelor aţintită deictic asupra referentului – un obiect oarecare:
Referentul – în exteriorul imaginii publicitare:

Privirea personajelor este aţintită deictic

asupra referentului - lectorul:
Alte tipuri de referenţi:
- culoarea (v. Le silence of the red dogs, Kenzoamour, etc.)
- forma (v. Kenzoamour : forma efilată a păsării – femeia-pasăre sau femeia-fluture şi forma flaconului
– remarcaţi tipul diferit de triunghi în care poate circumscrie obiectele – femeia şi flaconul – sunt
reductibile la figura triunghiului
 2. INFERENŢELE CREATIVE – presupun cunoştinţe anterioare
• STRATEGII PEDAGOGICE:
- Sensibilizare teoretică a elevilor pornind de la textul verbal:
Clasificarea referenţilor
Termenul de Prin ce se înlocuieşte exemple
înlocuit
NUME A. Un pronume
1. personal
- singular : Lui Jean şi Mariei le place sportul. El practică schiul şi ea, nataţia
- plural : Alice şi Catherine sunt bune prietene. Ele se joacă întotdeauna împreună. “S-o
invităm pe Nadine să se joace cu noi”, spune Alice
2. demonstrativ : “Vrei o prăjitură?”. “Da, mi-ar plăcea aceasta.”
3. relativ, Pierre, care tocmai a împlinit 10 ani, este cel mai înalt din clasă.
interogativ, ...)
B. Altceva decât un
pronome:
1. adverb de loc : S-a născut în Rusia; acolo şi-a petrecut copilăria.
2. adverb de timp : “Nu lucrezi de obicei, sâmbăta?”
“Da, dar mâine, în mod excepţional, nu lucrez.”
3. sinonim: “Vino cu mine”, spune lupul fetiţei. “Nu, răspunse Scufiţa Roşie, mă duc la bunica.”
  4. termen generic: Bunicul îi duse pe Pierre, Anne şi Louis să se joace în parc; copiii s-au bucurat toată
dimineaţa..
5. adjectiv numeral : Marie şi Jean sunt amândoi prietenii mei.
C. Subînţeles: Îmi plac toate bomboanele dar biluţele negre îmi plac cel mai mult [bomboanele].
STRUCTURĂ A. Pronume: “Mama va veni mâine?” “Cred” (asta)
VERBALĂ SAU B. Altceva decât Lui Sébastien îi place să citească; din acest motiv se duce la bibliotecă în fiecare
PROPOZIŢIE pronome : sâmbătă..
C. Subînţeles: Îţi plac căpşunile. Şi mie (îmi plac căpşunile).

Sursa: Adapté de Baumann (1987), apud Giasson: La compréhension en lecture, p. 55

Clasificarea conectorilor:
-conjucţie: şi, de asemenea ...
-disjuncţie: sau ...
-excluziune: cu excepţia ...
-timp: înainte, când...
-loc: în faţă, deasupra...
-cauză: deoarece, din cauza ...
-comparaţie: ca, aşa cum ...
-contrast: contrar, faţă de ...
-opoziţie: în ciuda ...
-concesie: deşi ...
-consecinţă: astfel încât, până într-acolo încât ...
-scop: cu scopul să ...
-condiţie: dacă, cu condiţia să ...
-mod: ca ...

Sursa:Irwin(1986) et Blain(1988), apud Giasson:La compréhension en lecture,1996, p.58

Clasificarea inferenţelor
- Loc : După ce ne-am înscris, băiatul ne ajută să transportăm bagajele în camera noastră. Unde
suntem noi?
- Agent : Cu pieptenul într-o mână şi foarfecele într-alta, Christian se apropie de scaun. Cine este
Christian?
- Timp : Când lampa porticului se stinse întunericul deveni complet. Când se petrece scena?
- Acţiune : Bernard îşi arcui trupul şi tăie impecabil. Ce făcu Bernard?
- Instrument : Cu o mână sigură, Dr. Grenon îmi introduse instrumentul zgomotos în gură. Ce
instrument folosi Dr. Grenon?
- Categorie : Toyota şi Volvo se găseau în garaj, iar Audi afară. Despre ce categorie de obiecte este
vorba?
- Obiect : Uriaşul strălucitor cu cele optsprezece roţi de ale sale, se înălţa deasupra vehiculelor mai mici
care circulau pe autostradă. Ce este acest uriaş strălucitor?
- Cauză – efect : Dimineaţa am constatat că mai mulţi arbori fuseseră smulşi şi că alţii aveau crengile
rupte. Care este cauza acestei situaţii? (În acest exemplu cauza este implicită, câteodată cauza este
menţionată, iar efectul este implicit).
- Problemă - soluţie : Pierre avea un maxilar umflat şi dintele îl făcea să sufere groaznic. Cum ar putea
să găsească soluţia problemei (uneori soluţia este menţionată, iar problema trebuie implicitată.)
- Sentiment – atitudine : În timp ce urcam pe estradă pntru a-mi primi diploma, tatăl meu aplaudă cu
lacrimi în ochi. Ce sentiment încerca tata?

Sursa:Johnson et Johnson(1986),apud Giasson : La compréhension en lecture, 1996, pp.66-67

- Translataţia conceptelor: de la verbal la iconic. Aplicaţie şi imagini însoţite de explicaţiile
profesorului

- Descrieţi acest personaj: e un bărbat sau un

animal? Argumentaţi-vă opţiunea
- Ce element al imaginii ne atrage privirea?
- Ce sentimente vă sugerează expresia figurii sale?
- Care ar fi mesajul său? Vă ajută textul redacţional
să-l înţelegeţi?
- Ce relaţie ar exista între figura sa şi:
- restul corpului?
- textul redacţional?
- clădirea expoziţiei?
- Observaţi componentele acestei
figuri şi contextul
- Analizaţi raportul dintre ele. În ce
constă creativitatea autorului?
ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ
Inferenţe pragmatice şi creative:
- Reperaţi referenţii şi conectorii din imaginile următoare (nivelul verbal şi cel iconic):

- Citiţi sloganul: la ce sintagmă trimite

adverbul mâine?
- Asupra cărui obiect cele două statui îşi
aţintesc privirea (punctul de vedere)
- Care sunt semnificaţiile pe care
chipurile şi privirile lor vi le inspiră?
- Ce tipuri de conectori şi de inferenţe aţi
depistat? Explicaţi!
- Imaginaţi-vă figura acestei femei în funcţie de mâinile ei. Ce personaj al lui G. Flaubert
vă amintesc aceste mâini?

Russell Lee, Les mains d’une fermière d’Iowa

 - Remarcaţi inferenţele pragmatice şi creative din reclamele de mai jos (v. de
asemenea Kenzoamour) :
-Înlocuind obiectul care atrage privirea personajelor de mai jos cu un altul, veţi realiza o
inferenţă de tip OBIECT care ar putea crea ca efect schimbarea sentimentului exprimat
de către cele două personaje.
Înlocuiţi obiectul privit cu altele şi comentaţi sentimentele, atitudinile care s-ar putea citi
pe feţele lor
 - Alegeţi figura unui personaj marcat de un
anume sentiment: teamă, melancolie,
bucurie,etc. Plasaţi-l într-un decor adecvat
- După ce aţi remarcat legătura care trebuie
să existe între expresia feţei şi decor,
situaţi-o pe prima în decoruri diferite şi
comentaţi schimbările care trebuie
operate
- Ce elemente adăugaţi sau eliminaţi unui
personaj publicitar ales de dumneavoastră
fără să-i schimbaţi sentimentul citit în
privire?
- Înlocuiţi figura vulturului de alături printr-o
altă figură de animal al cărei conţinut
semantic să se potrivească cu cel
exprimat de imagine şi slogan
- Căutaţi figuri de animale în materiale publicitare; ce şi pe cine pot ele substitui? Cărui
produs ar putea face reclamă?
Iată cele mai bune propuneri făcute de elevi ai Colegiului “I. Creangă”:
- Înlocuiţi capul de struţ al personajului de mai jos, cu un alt cap de pasăre sau de animal
care să exprime aceeaşi relaţie cu expoziţia” REve Nomade”. Analizaţi efectele de sens
realizate. Inventaţi de fiecare dată câte un slogan noii imagini obţinute. Iată ce ne
propune unul din elevii noştri:

•Comentariul elevilor:
- Dacă struţul îşi ascunde capul în nisip,
întorcând spatele lumii, girafa priveşte
lumea de sus afişând o anumită superioritate
fizică şi spirituală.
În fond ambele animale manifestă acelaşi
dispreţ faţă de lume.
 - Eliminaţi cele două fiinţe zburătoare din Kenzoamour: femeia pasăre şi femeia fluture
şi înlocuiţi-le cu obiecte care inferă idea de mijloc de transport
- Imaginaţi (desenaţi) o reclamă (sau cel puţin o schemă) unde veţi utiliza conectori şi
veţi realiza mai multe tipuri de inferenţe
- Realizaţi inferenţe pornind de la obiecte circumscrise în forme geometrice (vezi
exerciţiul inspirat de Kenzoamour)
- Acestor două personaje le
lipseşte faţa; le veţi căuta una
de bărbat sau de femeie.
Argumentaţi alegerea dumnea-
voastră:
 MACROPROCESE

• DEFINIŢIE: macroprocesele privesc “înţelegerea textului în totalitatea sa” (Giasson J.,1996,

p. 73)
• COMPONENTE :
- Subiectul = despre ce/cine vorbeşte textul verbal sau iconic
- Ideea principală = “informaţia cea mai importantă pe care autorul a furnizat-o pentru
explicitarea subiectului”(Giasson, J.,1996, p. 74)
Ea poate fi :- explicită :” pave”-ul redacţional, sloganul, prim planurile, culoarea, organizarea
geometrică a obiectelor, geometria liniilor de forţă, etc.
-implicită: reperată după lecturarea şi analiza întregului text verbal şi iconic
- Rezumatul = “rescrierea unui text anterior dintr-o triplă perspectivă: menţinerea echivalenţei
informative, realizarea unei economii a semnificaţiilor şi adaptarea la o situaţie nouă de
comunicare”(Laurent, 1985, apud Giasson, pp. 81-82)
•STRATEGIE PEDAGOGICĂ PENTRU PREDAREA SUBIECTULUI ŞI A IDEII PRINCIPALE

- Etapa 1: se lucrează mai întâi pe un text verbal unde se evidenţiază cele două componente, inclusiv ideile secundare
- Etapa 2: profesorul prezintă el însuşi analiza:

- unei imagini publicitare fixe

Observaţiile sale:
- Părul proiectat în prim plan (context conjunct al
feţei) ocupă cea mai mare suprafaţă a reclamei
- Aceeaşi culoare (nuanţe): păr – faţă – caracterele
tipografice Elsève ale packshot-ului
- Subiectul = părul
- Idea principală = trebuie spălat cu Elsève ca să
dobândească calităţi excepţionale
- Idei secundare = părul împrumută tenului propriile
calităţi constituind aceeaşi paradigmă a
semnificaţiilor: delicateţe, strălucire, satisfacţie,
lejeritate, etc.
- Sugestia marketing: cumpăraţi acest produs!
- Unei imagini publicitare sugerînd mişcarea

Observaţii:
- Subiectul = noua tendinţă vestimentară
Céline
- Idea principală = ruptură contractuală (viaţa
de cuplu), opţiunea personală a unui nou
drum în viaţă
- Idei secundare: - fermitatea deciziei
- disperarea bărbatului
citite în expresia feţelor lor
- Efectul marketing: faceţi aceeaşi opţiune:
cumpăraţi Céline!
 - Pornind de la alte imagini luate drept suport, profesorul explică elevilor câteva tipuri de
mişcare:

”flou” de mişcare : ”flou” de fugă : ”flou” cu “urmă”:

toată imaginea e vagă,

imprecisă (texturi
diferite) :

(v. L.,Hamm, Lire des images, 1986,

imaginile în negru şi alb)
•ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ

- Verbalizarea imaginii printr-o naraţiune succintă

- Colecţionarea de imagini în mişcare (maşini, avioane, biciclete, etc.). Clasificarea

acestora după tipul de mişcare: ”flou”, gestică, etc.
- Aceste două figuri sunt nedefinite: comentaţi tipul de “flou” şi de spaţiu: adâncimea
câmpului şi celelalte elemente care intră în joc: mobilitate / fixitate, semne plastice, punct
de vedere, retorică, etc :

- Realizaţi un panou cu imagini nedefinite

• CONCLUZIE TEORETICĂ. Manifestare plastică a spaţiului subiectiv
Etapa 3:
Proiectăm elevilor două reclame: una fixă şi cealaltă în mişcare şi cu
ajutorul întrebărilor dirijate procedăm la analiza aceloraşi fapte:
mobilitate, culoare, adâncimea câmpului, etc.
Etapa 4:
Reclama cu idee principală implicită şi
paradoxală
•SHOCKVERTISING = strategie creativă care
vizează înainte de toate – când nu are drept
scop decât acest lucru – să atragă atenţia
trecătorului sau cititorului provocându-l
•Efect marketing maximal în cele mai multe
cazuri
Profesorul analizează această imagine în faţa elevilor:
- Prezentarea produsului în contextul dimensiunii ludice pe care expresia feţei
personajului o implică
- O aparentă ruptură a semnificaţiilor (cârnaţi – maşină) → patru paradoxuri:
P1 : - spaţiul iconic foarte redus acordat maşinii vs. locul proeminent acordat în alte
reclame
- prezentarea în prim plan a cârnaţilor
- cei trei actori : COPIL – CÂRNAŢI – MAŞINĂ (806) sunt situaţi pe o diagonală
care pleacă din partea de sus, colţul stâng al imaginii şi atinge colţul drept, partea de
jos a cadrului (= linie de forţă = naraţiunea )
P2 : - asocierea COPIL – MAŞINĂ este rară
- perspectiva în care e situat copilul ne aminteşte de lumea adultă
P3 : - asocierea farfurie cu cârnaţi – maşină construieşte opoziţia funcţională:
PRACTIC(util) vs.UTOPIC (mitic)
 PARADIGMELE SEMNIFICANŢILOR ŞI A SEMNIFICAŢILOR

Semnificat
Semnificanţi “familie”
Copil “fericire Funcţionalitate utopică (mitică)
text Cârnaţi familială”
iconic Maşină “armonie”

Farfurie “vehicul” (care duce şi conţine;

metonimia familiei)
Slogan
(paradox lingvistic
amintind de
paronomază):
Opt cârnaţi 806

Aşa cum o farfurie poate cu uşurinţă să conţină opt cârnaţi dacă sunt bine aranjaţi, tot şa
806 permite unei întregi familii să călătorească în cele mai bune condiţii, fiind în acelaşi
timp un factor de armonie familială.
P4 : Copiii nu pot fi consilieri în materie de maşini decât dacă, indirect, este vorba de
securitatea şi confortul lor. Din această cauză această reclamă pare să se adreseze unui
public restrâns: familiile numeroase..
 Careul
semiotic

Valorizare practică Valorizare utopică

“valori “valori
utilitare” existenţiale” “viaţă”
“confort familial” “identitate”
(valori (valori de
curente) bază) “independenţă”

“beneficii” “valori non- “valori non-

“calităţi” existenţiale” utilitare” “gratuitate”
“avantaje / (valorizare critică) (valorizare “armonie”
dezavantaje” ludică) “fericire”
“rafinament”
Etapa 5:
Propunem elevilor
imaginea următoare
rugându-i să facă o analiză
asemănătoare:
• REZUMAT
Regulile rezumatului:
1. Eliminare:
- se elimină informaţia secundară (planul
secundar, anumite culori, nuanţe, etc.)
- se elimină informaţia redundantă
(repetitivă):
- culoarea flaconului se repetă de trei
ori; aceeaşi culoare este utilizată
pentru pielea femeii, caracterele
tipografice şi produsul de vânzare
- textul verbal: Elle se repetă de trei
ori,Yves Saint Laurent de
asemenea
2. Substituţia :

metonimia feţei şi a “femeie”

trupului femeii
flaconul din mâna sa “armonia femeie – Elemente care ne ajută să descoperim idea principală şi
să rezumăm
parfum”
pack shot “parfum”

3. Microseleţie şi invenţie

Să alegem fraza care conţine idea principală: “femeia şi

parfumul Y. S. Laurent sunt în perfectă armonie -cumpă-
raţi-le” (imperativul – act de limbaj indirect)
• ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ
- Priviţi această imagine:
- Care este subiectul?
- Ce se spune despre el?
(idea principală)
- Rezumaţi respectând
regulile acestei
operaţiuni
- Puneţi în evidenţă elementele redundante ale acestei imagini (atenţie la semnele plastice):
- Pornind de la un puzzle de tăieturi de reclame, reconstruiţi-le în întregime (atenţie la
intruşi). Precizaţi-le ideile principale

- Propuneţi mai multe reclame care au ca temă figura umană. Circumscrieţi

componentele lor în figuri geometrice: pătrat, triunghi, romb, cerc, etc. Există vreo
figură redundantă, o idee principală?

- Adunaţi, arhivaţi şi scanaţi imaginea figurii unor

personaje marcate de apartenenţa socială, religioasă,
profesională, militară, sexuală şi de categorii de vârstă
De ce indici (indicatori) v-aţi folosit? (semne codificate
social, religios, etc.)
Căutaţi figuri umane cu valoare simbolică, emblematice semnificând ţări, partide politice,
religii, grupări sportive, sexuale, asociaţii, etc.
Studiaţi profilul , semnificaţia, originea ....
Iată câteva rezultate ale elevilor de la “Dante Alighieri”:
 PROCESELE DE ELABORARE

Există cinci tipuri de astfel de procese (Irwin, 1986) :

• Predicţiile

• Formarea imaginii mentale

• Reacţia afectivă

• Raţionamentul asupra textului

• Integrarea noilor informaţii achiziţiilor anterioare

 Predicţiile

Privesc ideile, ipotezele pe care locutorul le emite asupra dezvoltărilor ulterioare posibile
la nivelul textului verbal şi iconic:
• Predicţii asupra naraţiunii (mişcării iconice). Acestea au ca fundament:
- caracterul personajelor şi motivaţia
- caracteristicile situaţiei
- indicii textuali (ilustraţii, titlu)
- cunoştinţe privind gramatica naraţiunii (v. Diesel, Céline)
• Predicţii asupra textelor informative care pot avea ca puncte de plecare:
- conţinutul (bazate pe cunoştinţe anterioare despre subiect şi/sau despre
cauzalitatea fizică, politică, psihologică, etc.)
- structura (bazate pe cunoştinţele despre structura textelor informative şi
a indicilor (indicatorilor) textuali)
• OBSTACOL
O anumită dificultate în reperajul indicilor necesari efectuării de predicţii
• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
- profesorul reluând imaginile Diesel şi Céline aminteşte elevilor indicatorii cu aju-
torul cărora construim sensul, conţinutul, forma, mişcarea, gestualitatea, spaţiul,
poziţionarea personajelor, etc.)
- în continuare, el cere elevilor să caute/imagineze/deseneze figura unui personaj
plecând, de exemplu, de la paradigma semnificaţiilor pe care picioarele şi pantofii săi
o mobilizează.
Iată mai jos propunerile culese :
- Imaginaţi-vă un nume al acestui nou
parfum al firmei Dior. Pentru aceasta
profesorul ascunde numele deja existent.
Elevii lansează o mulţime de ipoteze.
Profesorul face o sinteză a acestora
scoţând în evidenţă pe aceea care se
apropie cel mai mult de numele real al
produsului
•Câteva producţii ale elevilor:
 Formarea imaginii mentale

Imageria mentală → capacitatea subiectului de a crea imagini mentale puternice şi clare

benefice pentru înţelegerea textului şi de-a elimina ilogismele dintr-un text
• STRATEGIE PEDAGOGICĂ
- Ce ustensil de bucătărie putem imagina pornind de la imaginea unei pisici?

pisică pisicafetieră

Elevii remarcă legăturile logice între cele două texte iconice

• ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ:

- Luând drept model o metonimie iconică cunoscută, imaginaţi altele având ca puncte
de plecare: ochii, urechile, nasul, buzele
- Imaginaţi sau chiar desenaţi/fotografiaţi figurile unor personaje surprinse în contexte
adecvate (cadouri, inel, brad de Crăciun, etc.) şi susceptibile să semnifice un
stereotip, un mit, o legendă: Paştele, Crăciunul, o călătorie de studii, etc.
- Alegeţi un decor şi integraţi-i o figură umană corespunzătoare (aceeaşi paradigmă de
semnificaţii)
- Pornind de la un corpus de materiale publicitare şi nu numai, realizaţi un zid de
imagini decupându-le în pătrate sau dreptunghiuri (după modelele de mai jos). Din
elementele rezultate construiţi figuri umane susceptibile să facă reclamă bijuteriilor,
medicamentelor, produselor cosmetice, articolelor sportive…
- Priviţi aceste mâini: alăturaţi fiecăreia (sau cuplului) câte o figură omenească care
corespunde semnificaţiilor esenţiale ale ei/lor (utilizaţi un corpus de imagini publicitare)
 Răspunsul afectiv

Angajarea afectivă în lecturarea imaginii publicitare sporeşte

capacitatea cititorului / spectatorului de înţelegere a informaţiei
conţinute în textul iconic şi verbal.

Sunt semnalate două reacţii emotive principale:

• Reacţia emotivă la nivelul intrigii
Nu sunt obstacole de semnalat: elevii au fost foarte sensibili la trama narativă din Céline
şi Diesel. Ei au înţeles corect comportamentul personajelor prin intermediul analogiilor
făcute cu situaţiile reale din viaţa lor. O anumită reticenţă am perceput-o în răspunsurile
elevilor care nu trăiseră anterior o experienţă relativ asemănătoare (Nu-mi voi părăsi
părinţii, Ruptura cu prietenul meu ar fi un dezastru, etc.)
• Identificarea cu personajele
O întrebare ca de exemplu: Cum v-aţi simţi în pielea personajelor? favorizează
răspunsurile de tip afectiv. Acestea sunt divergente şi evidenţiază credinţe şi contexte
familiale diferite: sunt copii cuminţi şi mai puţin cuminţi, aceştia din urmă gata să încerce
orice experienţă.
 •ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ:

- Ce sentiment vă inspiră
personajul alăturat? (teamă,
hotărâre, repulsie, revoltă,
obedienţă, etc.)

- Aflându-se în maşină această tânără este fixată de priviri indiscrete. Ce sentimente

încearcă ea în această situaţie?
- Decor, rochie, trup şi
figură toate se confundă:
aţi putea descrie caracterul
acestei femei? Ce
sentiment încercaţi
privindu-o?

- Ce sentiment vă inspiră expresia acestor figuri? Ce par a spune aceste personaje? Cum
participă contextul (decorul) la construirea unei anumite expresii?
 Raţionamentul

Este o aptitudine care permite cititorului să utilizeze capacitatea intelectuală pentru a

analiza şi critica conţinutul textului.
• Să distingem faptele de opinii (nivel denotativ vs. ~ conotativ)

A 50-a aniversare a companiei TAROM

FAPTE
Statuile înălţate pe Insula Paştelui

Calitatea serviciilor oferite de compania TAROM

OPINII
Privirea statuilor aţintită spre viitor
Principalele caracteristici ale enunţurilor factuale şi de opinie (texte verbale
şi iconice)

FAPT
Faptele vorbesc despre ceea
ce există şi ceea e a existat
Faptul poate fi verificat. Uneori se poate
dovedi fals
Faptele trimit la bagajul de cunoştinţe al
cititorului, la experienţa sa
În textul redacţional utilizarea termenilor
neutri este susceptibilă de realizarea unor
enunţuri factuale
Produsul fotografiat ca atare are toate
şansele să fie considerat un fapt
Cifrele, cantităţile exacte sunt considerate
fapte (sub rezerva verificării)
OPINIE
Opinia exprimă aprobarea sau
dezaprobarea
Sub rezerva confirmării, calităţile obişnuite
ale produsului sunt considerate opinii
În textul verbal sintagme ca cred, după
părerea mea, ar (fi) trebuit, etc. denotă în
general opinii
Toate tehnicile retorice, conotaţiile cu
suport verbal, plastic sau iconic evidenţiază
opinii

Nu sunt de semnalat OBSTACOLE în înţelegerea acestei distincţii

EXERCIŢII
Am putea relua analizele deja făcute: Kenzoamour, 806 huit saucisses (EDF - (Île des
Pâques), etc.
 Întegrarea noilor informaţii
cunoştinţelor anterioare

Informaţia textuală este legată de cunoştinţele anterioare ale lectorului (vezi:

microprocesele, procesele de integrare şi macroprocesele)
Raportul text – cunoştinţe indispensabile înţelegerii (experienţe trăite) → PROCESE DE
ELABORARE
Astfel, în receptarea unor materiale publicitare ca Hypnose sau 806 huit saucisses unii
elevi au arătat răul provocat de utilizarea acestui parfum sau de consumarea unor cârnaţi
de proastă calitate (reacţie negativă). Majoritatea au avut o reacţie pozitivă
 PROCESE METACOGNITIVE

•Privesc :- cunoştinţele cititorului asupra proceselor de lectură

- capacitatea cititorului de conştientizare a obstacolelor
- utilizarea strategiilor didactice care facilitează achiziţia
noilor cunoştinţe
1.Cunoaşterea proceselor sau autoevaluarea:
- cunoştinţe despre persoană (cititorul trebuie să fie conştient de resursele,
limitele, interesele sale, etc.)
- cunoştinţe despre cerinţa activităţii (conştientizarea rolului intenţiei de lectură)
- cunoaşterea strategiilor utilizate pentru a răspunde unei anume cerinţe
2.Autogestiunea înţelegerii
- cunoaşterea obiectului analizei sub dubla sa formă: semnificat (L’île des Pâques,
de exemplu) şi semnificat (mister, forţă, energie)
- să ştim când şi cum să organizăm etapele analizei (etapele trebuie
interrelaţionate logic): nu ne putem ocupa de inferenţe fără să cunoaştem
elementele care intră în relaţie – microprocesele; macrorprocesele la rândul lor
presupun primele două etape, i.e)
- să cunoaştem uneltele conceptuale cu care lucrăm: semnificant/semnificat,
figură/semn, semn iconic/~plastic /~lingvistic, sintagmă/paradigmă, etc.
- să ştim să depăşim dificultăţile / să căutăm informaţia într-un dicţionar, pe Net, să
stabilim legături între cunoştinţele dobândite, rapeluri, etc.
3. Să cunoaştem conceptele utilizate:
- dacă elevii nu au urmat vreun curs despre imagine în general şi despre imaginea
publicitară, în particular, profesorul este obligat să le facă o prezentare a problematicii
semnului iconic, a conceptelor cu care se operează în publicitate cu ilustraţii adecvate
pe diverse suporturi (a se vedea secvenţa noastră introductivă şi urmarea)
- profesorul măsoară capacitatea elevilor de depistare a sensului şi stabileşte o scară de
evaluare a înţelegerii (nivel: bun, mediu, slab)
- o dată reperate obstacolele, el poate trece la aplicarea strategiilor şi tehnicilor de
depăşire a acestora. (În acest sens, căutaţi tehnici de antrenament, revedeţi analizele
deja făcute – de exemplu, predarea subiectului şi a ideii principale)
4. Autoevaluarea strategiilor
Pe o grilă de la 1 la 3, elevii sunt rugaţi să plaseze strategiile cele mai profitabile pentru
înţelegerea sensului. În evaluarea deja făcută, Internetul ocupă primul loc (22 din 42),
cunoştinţele anterioare al doilea loc (12 din 42), iar restul locurilor (8) au revenit celor
cărora le place încă să consulte cărţi - date semnificative pentru a înţelege orientările
noii generaţii.

Sursa web a clipart-urilor.

SFÂRŞIT