Testul 11

Subiectul I

1. Ministerul Industriei si al Comertului

2. “ce proclama […] <Republica Socioalista Romania. (art. 1)”
“cu o economie socialista (art. 5)”
3. Sursa A+Sursa B: Partidul Comunist
Romania
4. Sursa A
5. Cauza: “In prima jumatate a anului 1947 Partidul Comunist a
actionat”
Efect: “Pentru a-si mari controlul asupra tuturor ramurilor
economiei”

6. In a doua jumatate a secolul al xx-lea Europa de est trece printr-

un proces de intoarcere la democratie(desfasurat in anii ’80) ca
urmare a caderii regimului totalitar comunist care s-a manifestat
in aceasta zona inca din primele decenii ale acestui secol.
Un prim pas pentru reimplementarea democratiei a fost
adoptarea unei constitutii democratice si liberale care ar fi
garanta principiile fundamentele ale unei societati democratice.
De exemplu, in Romania dupa caderea regimului communist in
anul 1989, doi ani mai tarziu, este adoptata o noua constitutie
democratica, cea de-a treia constitutie dupa cele din 1866 si 1923.
Aceasta lege fundamentala prevedea: garantarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti(libertatea individuala, de exprimare, de
intrunire, egalitatea tuturor in fata legii etc.), respectarea
principiului separarii puterilor in stat(puterea legistlativa,
executive si judecatoreasca), se realiza intoarcerea la economia
 de piata si proprietatea private, existenta pluripartidismului politic
si introducerea votului universal care era respectat si nefalsificat.
De asemanea, imediat dupa caderea comunismului in cadrul
acestor state a aparut o asa-numita “a patra putere in stat”, mai
exact Presa care se bucura de libertate fiind desfiintata cenzura
comunista.

7. In Italia anului 1922, ca urmare a unei grave crize social-

economice ca urmare a primului Razboi Mondial ia nastere
regimul totalitar fascist.
In acest an, sustinatorii Partidului Fascist (“camasile negre”)
organizeaza “Marsul asupra Romei” care il determina pe regale
italian Victor Emmanuel al III-lea s ail numeasca in functia de prim-
minustru pe liderul fascist Benito Mussollini. Din acest moment, in
Italia s-a instaurat regimul totalir fascitat care s-a exercitat printr-
o serie de practice politice nedemocratice precum: nerespectarea
principiului separarii puterilor in stat, nu erau garantate drepturile
si libertatile politice, desfiintarea pluripartidismului politic si
existenta unui singur partid (Partidul Fascist); cultul personalitatii
liderului suprem Mussollini supranumit “Il Duce”; regimul fascist
avea la baza un apparat de represiune militara exercitata de
politia secreta (O.V.R.A), toti cei care se opuneau regimului erau
arestati, inchisi si torturati in inchisorile fasciste.
Caracteristica majora a acestui regim totalitar a fost
corporatismul.

Subiectul al II-lea
 1. Alexandru Ioan Cuza
2. Secolul al XIX-lea
3. “Legea Rurala”
“ prin care se instituia o mare reimpartire a pamantului”

4. “ Legea invatamantului general din 1864, care reglementa

instruirea la toate nivelurile”

“acordand o atentie particulara invatamantului primar prin

stabilirea principiului de gratuite si obligativitate a acestuia”

5. Sunt de parere ca, procesul de consolidare si modernizare a

statului roman initiat de Alexandru Ioan Cuza a influentat
intreaga societate datorita reformelor adoptate in timpul in
care a fost domnitor. Cea mai importanta reforma a acestuia a
fost legea din anul 1863 care a contribuit enorm la schimbarea
rolului biserii in societate si a influentei acesteia.
In primul rand, prin intermediul acestei importante legi statul
isi indreapta atentia asupra a mare parte din terenurile Agricole
detinute de biserica, asa cum reiese si din text: “ cea mai
importantă dintre legile referitoare la biserică se referă la
secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau
aproape un sfert din teritoriul national”
In al doilea, odata cu hotararea statului de a reintra in posesia
acestor terenuri rolul bisericii scade considerabil, dupa cum
este precizat si in text: “Legea, care a intrat în vigoare în 1863,
a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul
 statului și a pus astfel capăt rolului important pe care
mânăstirile îl jucaseră în viața economică a țării încă din Evul
Mediu.”

6. Proiectele politice elaborate in anul 1848 au contribuit la

constituirea statului roman modern deoarece au fost adoptate
o serie de documente proclamative. Punctul culminant al
proiectelor reformatoare romanesti din prima jumatate al
secolul al XIX-lea il reprezinta Marea Revolutie Romana de la
1848-1849. Aceasta revolutie s-a manifestat prin convocarea
unor adunari nationale in cadrul carora au fost adoptate o serie
de documente programative precum: “Petitiunea
Proclamatiune” (27 martie 1848, Iasi), “Petitiunea Nationala( 3-
5 mai 1848, Blaj), “Petitia Tarii” (Cernauti, 20 mai 1848),
Proclamatia de la Islaz( 9 iunie 1848).
Aceste documente proclamative au inclus o serie de cerinte si
modificari care contribuiau la modernizarea statului roman
precum: trecerea de la o societate medievala cu valori
traditionale la o societate moderna care are la baza valori
liberale, introducerea principiului separarii puterilor in stat,
garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (egalitatea
tuturor in fata legii, dreptul la opinie), preluare puterii de o
noua clasa numita burghezia, rezolvarea problemei taranesti
cu/fara improprietarirea, desfiintarea privilegiilor boieresti.
Toate aceste masuri au contribuit la constituirea statului roman
modern si au creat un spatiu prielnic pentru evenimentele care
au urmat( Adunarile Ad-hoc din 1857, Dubla Alegere a lui Cuza
din 1859).
Subiectul al III-lea
La inceputul Evului Mediu are loc o coagulare a formelor
sociale si politice, care a dus la formarea statelor medievale
romanesti: Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania si
Dobrogea. Aceste state medieval au aparut ca urmare a
unificarii autonomiilor locale, numite de marele istoric Nicolae
Iorga cu termenul de “romanii populare”. Autonomiile locale
erau bine delimitate din punct de vedere territorial, erau
conduse dupa aceasi traditie orala/verbala si depindeau de un
centru de putere extern.
Primele autonomii locale din spatiul intracarpatic sunt amintite
in secolul al IX-lea in documentul “Gesta Hunganorum”(Faptele
Ungurilor”, cunoscuta sub denumirea de “Cronica lui
Anonymus” din secolul al XI-lea. Aceste autonomii locale erau
reprezentate de urmatorii voievozi: Gelu, in podisul
Transilvaniei, cu central la Dabaca; Glad in Banat, cu centrul la
Cuvin; Menumorut, in Crisana, cu centrul la Bihorea.
La sfarsitul secolului al IX-lea aceste autonomii locale intra in
conflict cu triburile maghiare venite din Panonia. Un exemplu in
acest caz il reprezintat conflictul dintre Gelu si capetenia
maghiara, Tuhutum.
In secolul al XI-lea in documentul “Viata Sf. Gerald” sunt
amintiti alti doi conducatori de autonomii locale din spatiul
intracarpatic, mai exact Ahtum, in Banat, cu centrul la
Morisena si Gyla in Podisul Transilvaniei cu centrul la
Balgrad(Alba Iulia).
In sudul spatiului extra-carpatic primele autonomii locale sunt
amintite abia in secolul al XIII-lea in cadrul documentului
“Diploma cavalerilor Ioaniti”(1247). Acestea erau reprezentate
de: voievodatul lui Litovoi, in stanga Oltului, avand sub
stapanire Tara Hategului, voievodatul lui Seneslau, in dreapta
Oltului avand sub stapanire Tara Fagarasului si cnezatele lui
Ioan si Farcas.
Cu exceptia lui Seneslau, celelalte autonomii locale de la Sud de
Carpati se aflau sub stapanire maghiara. De aceea, in perioada
anilor 1277-1279, Litovoi incearca sa inlature stapanirea
maghiara insa este infrant in lupta. In acelasi timp, fratele sau,
Barbat, este capturat, dar eliberat mai tarziu in schimbul unei
sume de bani.
Intre timp, in spatiul intra-carpatic numit Transilvania, Gyla si
Ahtum intra in conflict cu regele maghiar, Stefan I cel Sfant,
care declanseaza o politica de cucerire a Transilvaniei care se
manifesta printr-o serie de actiuni precum: inlocuirea
autonomiilor locale cu comitate, primul comitat fiind atestat in
In anul 1111 la Bihor; impunerea religiei catolice unei populatii
majoratar romanesti, primul episcop catolica a fost Simion in
anul 1111(cu centrul la Balgrad). De asemenea, maghiarii au
colonizat spatiul intra-carpatic cu populatii straine cum ar fi:
sasii, de origine turcica, care aveau rol de aparare a granitelor
impotriva atacurilor tatare; secuii, de origine germanica, aveau
rol economic si administrative, contribuind la formarea
oraselor medieval romanesti(Sighisoara, Brasov, Sibiu),
cavalerii teutoni in Tara Hategului (1211-1225) si cavalerii
ioaniti in Tara Severinului(1247).
In secolul al XII-lea maghiarii au incercat sa implementeze ca
forma de guvernare in Transilvania, principatul. De aceea in
anul 1111 este atestat principele Mariucius. Aceasta forma nu a
rezistat in Transilvania deoarece populatia majoritar
romaneasca avea ca forma de guvernamant voievadatul,
asadar in 1137, este atestat voievodul Leustachie.
In fruntea voievodatul se afla un voievod care avea atributii
militare, administrative si fiscal si pe plan extern depindea de
regale Ungariei.
La sfarsitul secolului al XIII-lea, regalitatea maghiara incheie
acest process de cucerire, Transilvania avand titlul de
voievodat autonomy sub suzeranitate maghiara.
In Tara Romaneasca, institutiile centrale au avut un rol
semnificativ in procesul de formare al statului. Un exemplu
care atesta acest fapt este reprezentata de institutia centrala a
bisericii din Evul Mediu. Biserica a fost instutia atat cu rol social
cat si politic din aceasta perioada. In fruntea bisericii se afla un
Mitropolit care era considerat al II-lea om in stat, principalul
collaborator al domnitor si una dintre cele mai importante
personalitati ale Sfatului Domnesc. Cu acordul domnitorului,
Mitropolitul putea conduce salile diplomatice si putea tine locul
conducatorului in caz de vacanta a tronului.
Cel mai semnificativ moment de implicare a bisericii in
constituirea Tarii Romanesti a avut loc in anul 1359, atunci
cand la Curtea de Arges este infiintata prima mitropolie
ortodoxa a tarii de catre Nicolae Alexandru. Aceasta a fost
recunoscuta de …. La Constantinopol si a fost semnificativa
pentru Tara Romaneasca.
In concluzie, evolutia statelor medievale Tara Romaneasca si
Transilvania de la autonomii locale la state medieval a surprins
o serie de evenimente marcante care au consolidat statele
.pregatindu-le pentru conflictele care vor urma.