Chirurgie C. 3 21.10.

2013

În chirurg oncologică există nişte principii:

-extirparea în totalitate şi în bloc a tumorii şi a limfonodurilor de drenaj omoloage
acesteia – din cea mai mică parte rămasă, ţes tumoral se poate dezvolta rapid. Extirp limfocentrilor de
drenaj afectaţi - obligatoriu
-manipularea cât mai redusă a masei tumorale – masa tumorală friabilă  tumoră
nouă = boală reziduală
-izolarea intraoperatorie a tum de ţes din jur
-ligaturarea vaselor sangv, în special a celor venoase înainte de secţionare –
metastazare.
-recoltarea de probe şi trimiterea la lab p tex citopatologic – nu întreaga masă
tumorală. Un fragm, cel mai reprezentativ, NICIODATĂ din centrul ei (apoptoză ce descompune
celulele  imposibilitatea diagn de certitudine). Se recoltesză defel din marginea tumorii.

Tratamentul tumorilor:
Tratamentul este chirurgical, în principal, peste care se adaugă trial de tratament (chirurgical,
chimioterapie, radioterapie). Cele mai utilizate – chimioterapie – citostatice.
(Dacă măreşti de 2 ori doza citostaticelor efectul este de 15-20 ori mai mare. Dacă s-ar izola
cel din măduvă min 48-72 h atunci, prin chimioterapie s-ar rezolva problema cancerului.)
Chimioterapia nu se adresează numai celulelor tumorale. Celule neafectate – cele în repaus.
Limfomul malign cu modif semnif pe org hematoformatoare şi limfocentri – singurul limfom
care se exprimă.
Cercetători – chimioterapia cel puţin în 3 ture, cu cel puţin 3 citostatice din grupe diferite, de
fiecare dată altele.
(chimioterapice – ex. deriv ai platinei – cisplatin, carboplatin – blochează cel în sinteză;
endoxan; vincristină, vinplastină – blochează celulele în mitoza; ab antitumorale)
Chimioterapia = tratam medicamentos cu subst care au propr de a acţ asupra celulelor în
proces de diviziune şi de a bloca multiplicarea acestora.
Carcinoamele sunt mult mai sensibile la chimioterapie decât sarcoamele. Carcinoamele 70-
80% eficacitate, sarcoamele 20-25% răspuns la chimioterapie.
Îfd mom operaţiei, chimioterapia are mai multe deziderate şi are mai multe scopuri:
-chimioterapie anteoperatorie – se adresează reducerii masei tumorle dar nu atât cât
izolării tumorii de ţes din jur, facilitând interv chirurg. În puţine cazuri folos în scop curativ – când nu
avem acces operator (cav nazale, ficat, pulmon, neural).
-chimioterapie postoperatorie – se adresează în primul rând bolii minime reziduale.
-chimioterapie a metastazelor – în mom dezvoltării metastazelor, pt a opri acestea,
postoperator se aplică această chimioterapie.
Nu se recomandă chimioterapie, indiferent de tumoare, anteoperator obligatoriu.
Radioterapie – metode fizice care antrenează efecte biologice care pot fi incompatibile cu
viaţa.
A fost împărţită în:
-radioterapie externă – electrovoltaj.
-curieterapia – cea mai folosită metodă de radioterapie folosită în oncologie şi
foloseşte subst radioactive (Co - cobaltoterapia, Cs, Ir 192). Necesită un generator de radiaţie, o
cameră specială.
-radioterapia metabolică – (scintigrafiere) met prin care un anume ion radioactiv (I
131) este inj i.v şi are proprietatea de a se cupla cu cel cu activitate metabolică intensă (cel tumorale).
Met de diagn pt ficat. Mai există şi pt miocard.
Radioterapie poate fi:
-anteoperator – red masei tumorale, izolare
-postoperator – prevenirea metastazelor, depistarea şi tratarea metastazelor la dist.
Imunoterapia – chimioterapice – afectate şi celulele imunitare. Stimulează şi diminuează
efectul citostaticelor
-specifică – pasivă – seroterapie
-dobândită – stimul măduva roşie, transfer cel imunocompetente
compatibile cu org bolnav (transplant de măduvă)
-activă
 -nonspecifică – activă – utiliz frecvent în boala tumorală şi reprez o activare generală
asupra organelor care produc anticorpi prin subst chim sau fracţiuni proteice recunoscute de org ca
non-self. Foloseşte polidinul (cult bact inactivată cu fracţ proteică generatoare de ac), cantastin.

Diagnosticul tumorilor:
Diagn tum mamare se bazează pe faptul că:
1.Există o deformare a regiunii când tumoarea este localizată la exterior.
2.Deformarea regiunii aproape niciodată nu este însoţ de durere.
3.Creşterea este lentă.
4.Anim începe să dea semne care sunt specifice nefcţionării organului respectiv (ficat
– semne de insuf hep, nu de cancer propriu-zis. Tum de pulmon cresc fără durere şi fără semne
clinice).
Diagn este o suspiciune bazată pe cele de mai sus. Diagn clinic este de bază. DD de: abces,
flegmon, chist sebaceu, inflam cronice, şa.
Se dif faţă de abces – are temp locală. Abcesul doare, creşterea este mai rapidă, are tend de
abcedare spont.
Flegm – creştere rapidă, hipertermie, durere, tend de abcedare multiplă, modif semnificativ
starea normală a stării în care se dezv.
Hematomul – apare brusc, temp locală, fărăr durere mare, pus în reg
Chist serosang – cav care nu doare, lchid, zonă de declivitate accentuată.
Chist sebaceu – uşor crepitant, la palpare are o consist vîscoasă, dar care se modif, păstrează
amprentă.
Inflam chistică cronică (mastoze) – între mastoză fibrochistică şi adenocarcinom mamar –
dif f mici. De aceea s-a inventat o met rel invazivă de diagn – pcţia biopsică. Nu trebuie făcută la
primă vedere. Metastaze se produc în timpul pcţiei. S-a inventat pcţia aspirativă cu ac fin – mai puţin
invazivă (ace cu mandrin verde).
Ex de certitudine – examin biopsiei.
Tum abcedate sau există umori rezultat al unei proliferări celulare – citologie din lichid. Tum
abcedată – amprentă pe lamă – cito.
În med umană – ex extemporaneu – în operaţie scoaterea unui fragment din formaţiunea
suspectă – ajunge la morfopat încă din timpul operaţiei – histo.

Tratament complex.
Recomandare – chimioterapia anteoperatorie numai la nevoie. Tratament – chirurgie, postop
1-3 şedinţe chimioterapie pt boala min reziduală.
Tum perianale la câine sunt adenocarcinoame (circumanaloame) au caract unei tum maligne
dar NU dau metastaze la distanţă.

Dpdv tratam postop – în interv chirurg oncologice nu ridică probleme deosebite. Susţinerea
marilor fcţii, antibioterapie 1-3 zile pt prevenirea inf postop. Chimioterapia se realiz numai după
vindecarea operaţiei, o cicatrice postoperatorie este suficient de solidă după cca 11-14 zile, cea
definitivă 24-27 zile. Citostatice se realiz postop în cazurile de tumori agresive după 14-18 zile în cele
neagresive 21-28 zile. Acelaşi interval de la ultima chimiotarapie şi mom intervenţiei chirurgicale –
păstrat un interv de timp care să poată da posibilit org să se regenereze şi să form o cicatrice postop
corectă. Min 18 zile după ab antitumorale.