Tehnici instrucționale

Psihologie educațională
Spațierea
  Identifică ideile și abilitățile cheie care trebuie
predate și învățate
 Planifică activitățile încât elevii să fie expuși la
ele de cel puțin 2 ori
 Expunerile să fie la distanță de săptămâni sau
Spațierea
luni
 Folosește teme de casă, recapitulări, teste și
exerciții în clasă
 Intervalul între repetări să fie aprox. 10% din
durata de retenție
 1. O dată la 4 săptămâni alocă o jumătate de
oră pentru a recapitula informațiile predate în
primele 2 săptămâni.
Spațierea (ex. de 2. O parte din tema pentru acasă ar trebui să fie
implementare) dintr-o lecție predată cu o lună sau două
înainte.
3. Testarea recapitulativă de cel puțin două ori
pe semestru (la jumătate și la final)
  Nu vă descurajați dacă observați că elevii par să
fi uitat ceea ce știau acum câteva săptămâni.
Sugestie:
Retenția va crește odată cu implementarea
repetării spațiate, retenția va crește.
Intercalarea
 Când predai o teorie, strategie rezolutivă, mod
de gândire

1. Prezintă un exemplu în care să aplici acea

strategie rezolutivă.
Intercalarea 2. Dă-le un exercițiu în care să facă același lucru
pe o situație nouă.
3. Alternează câte un exemplu cu câte un
exercițiu
4. Scade stadial frecvența exemplelor și crește
frecvența exercițiilor
  Beneficiul este mai mare dacă exercițiile
referitoare la același concept sunt variate.
 Sunt mai motivați să fie atenți la exemplu dacă
Observații:
au de rezolvat un exercițiu imediat după aceea.
 Rezolvarea de probleme evidențiază ce știu și
ce nu știu
Combinarea
elementelor grafice și
verbale
  Adaugă reprezentări grafice la descrierile
textuale
 Optim: reprezentări grafice + descriere verbală
Grafică + descriere  Reprezentarea grafică și descrierea verbală
trebuie să fie concomitentă.
 Imaginile ”adorabile” nu ajută! – distrag atenția
Cronologia
Reprezentări
simplificate
Integrarea
reprezentărilor
concrete și abstracte
  Doar informații abstracte: dificil de înțeles și
integrat în baza de cunoștințe
 Doar informații concrete: ușor de înțeles, dar
dificil de aplicat și extrapolat
 ”De-concretizarea” – învățarea inițială bazată
Integrare concret-
pe reprezentări concrete + eliminarea stadială a
abstract
componentelor concrete și înlocuirea lor cu
reprezentări abstracte
 Intermediar: evidențiază elementele teoretice
din exemplul concret sau din analogia folosită
 Învățarea e mai rapidă și mai versatilă
  Arătați diferite forme (exemple, exemplare) ale
aceluiași concept
Sugestie:
 Elevii vor extrage elementele de comunalitate –
”structurile profunde”
Testarea
  Folosiți pre-testarea pentru a introduce un
subiect nou
 Elevii identifică rapid ce nu știu și, implicit,
trebuie să învețe
Pre-testarea
 Activează cunoștințele existente din memoria
elevilor
 Întrebările trebuie să acopere cele mai
importante idei
  Pregătiți un set de întrebări pe o foaie de hârtie
și cereți elevilor să răspundă în scris înainte de a
începe lecția.
 Întrebările să permită răspunsuri relativ scurte,
Sugestii: dar să necesite explicarea răspunsului.
 Discută cu clasa răspunsurile corecte și cele
greșite.
 Subliniază că nu doar conținuturile din întrebări
trebuie învățate, ci toată lecția.
  Testarea este o metodă de spațiere – re-
expunere la informație.
 Presupune reactivarea din memorie a
informației, iar reactivarea fixează informația și
Testarea ca reduce rata uitării.
reactualizare
 Testarea este întotdeauna mai eficientă decât
recitirea.
 Feedback: recitește întrebarea și explică
răspunsul corect
  Testele pot fi formale sau informale (ex: Trivia,
Jeopardy, Vrei să fii milionar?)
Sugestii:
 Mai multe teste fără miză sau cu miză foarte
mică
Alocarea eficientă a
timpului
  ”Iluzia cunoașterii”
 Evaluarea e bazată pe familiaritate și fluență
 Obișnuiește elevii să se evalueze mai acurat
Cum știi că știi?  Verifică dacă știi după un timp de la învățare
 Verifică folosind indicii (ex: cuvinte cheie, întrebări)
 Încearcă să răspunzi + evaluează cât de probabil va
fi să răspunzi corect la un viitor test
 Sesiune de învățare după 2-3 săptămâni

1. 10 întrebări despre ideile principale

2. prezintă câte o întrebare, fără răspuns
Învață-i la clasă: 3. răspund
4. evaluare încredere în capacitatea de a
răspunde în viitor (0-100)
5. Caută răspunsurile la cele sub 100
6. Repetă după încă 2 săptămâni
  Flashcards – întrebarea pe față și răspunsul pe
verso
 4 teancuri diferite:
 Răspuns corect și ușor;
 Răspuns corect și dificil;
Cum să facă  Răspuns greșit;
acasă?  Nu știu
 Frecvențe diferite de repetare pentru fiecare
teanc
 Mută cartonașele dintr-un teanc în altul în
funcție de răspuns
Întrebări elaborative
  Tehnica este utilă după ce elevii au dobândit cunoștințe
de bază despre subiect
 Încurajează elevii să gândească cu voce tare despre
subiect
 Oferă feedback și expune-i la explicații mai complexe

Elaborarea  Pune întrebări care solicită explicații (ex: de ce, ce a

cauzat X, cum a avut loc X, cum ar fi fost dacă, cum ar fi
fost dacă nu, ce dovezi există pentru X, de ce este X
important?)
 Modelează răspunsul la astfel de întrebări
 Pune întrebări care contravin asumpțiilor și așteptărilor
(ex. Care au fost beneficiile războiului?)