Un întreprinzător cumpără un magazin având o suprafaţă de 230 (+2.5*N) 2 m într-un cartier în care locuiesc în jur de 6400 (+4.5*N) de familii. O societate de consultanţă de management comercial îl informează că cifra de afaceri a magazinelor cu profilul respectiv depinde liniar de suprafaţa comercială a magazinului şi de numărul familiilor din cartierul respectiv care, de regulă, cumpără de la magazinul cel mai apropiat. În acest sens, îi pune la dispoziţie informaţiile referitoare la aceşti indicatori, înregistrate la 13 magazine având acelaşi profil: Tabelul 1
Nr. Nr. de familii* Suprafaţa Cifra de
magazine (sute) comercială* afaceri* (zeci m2) (mii. lei) 1 70 21 198 2 35 26 209 3 55 14 197 4 25 10 156 5 28 12 85 6 43 20 187 7 15 5 43 8 33 28 211 9 23 9 120 10 4 6 62 11 45 10 176 12 20 8 117 13 56 36 273 *Notă: Să se modifice datele iniţiale privind variabilele «numărul de familii» şi «cifra de afaceri », adunând 5*N (N – numărul de ordine al studentului din registrul grupei) la valorile iniţiale. Valorile variabilei „Suprafaţa comercială” se vor modifica adunand 0.8*N. Se cere: a) Pe baza datelor problemei, ţinând cont de semnificaţia economică a fenomenelor observate, să se construiască modelele econometrice cu ajutorul cărora poate fi studiată dependenţa dintre fenomenele respective; b) Să se estimeze parametrii modelelor construite la punctul a); c) Din cele trei modele utilizate pentru descrierea dependenţei cifrei de afaceri de cei doi factori, să se aleagă cel mai bun model; d) Să se estimeze cifra de afaceri pe care o poate obţine întreprinzătorul dacă va cumpăra magazinul respectiv şi să se determine intervalul de încredere pentru această valoare; e) Ştiind că, pentru funcţionarea magazinului, cheltuielile lunare sunt în jur de 200+4.5*N mii lei, estimaţi care este riscul ca întreprinzătorul să obţină un profit mai mic sau egal cu 10%.