Stomacul

Stomacul are o lungime de aproximativ 25 cm, o capacitate de 1200-2000 ml, forma lui difera in
functie de tonusul peretelui, astfel stomacul normoton are forma literei J sau de carlig de undita, cel
hiperton are forma de corn de taur, iar cel hipoton este alungit si poate ajunge pana la creasta iliaca. Se
intinde de la orificiul cardia pana la pilor, cu proiectie L1 pe flancul drept al coloanei vertebrale.

Configuratie externa
Stomacul prezinta doua fete (anterioara si posterioara), doua margini (dreapta sau curbura mica si
stanga sau curbura mare). Curbura mica are o portiune verticala si una orizontala, intre care se
delimiteaza incizura angulara. Curbura mare incepe la nivelul orificiului cardia, delimiteaza fornixul, apoi
are o portiune verticala si una orizontala, intre care se delimiteaza genunchiul stomacului (termen
radiologic, nerecunoscut in nomenclatura internationala).
Stomacului i se descriu patru parti:
1. regiunea cardiei
2. fundul stomacului (fornixu, camera cu aer) este situat deasupra planului orizontal ce trece prin cardia
3. corpul stomacului este delimitat intre planul orizontal ce trece prin cardia si linia care prelungeste
inferior partea vertiala a micii curburi
4. regiunea pilorica situata la dreapta liniei care prelungeste inferior portiunea verticala a micii curburi
Ea este alcatuita dintr-o parte mai dilatata numita antru piloric si o parte mai ingusta (2-3 cm
lungime) numita canalul piloric.

Asezare si raporturi
Stomacul este organ intraperitoneal, situat in etajul supramezocolic. Se proiecteaza in epigastru si
in hipocondrul stang. Are urmatoarele raporturi:
• anterior = fata viscerala a ficatului (pe care lasa impresiunea gastrica), diafragma (prin care vine in
raport cu pleura si plamanul stang), restul de fata anterioara vine in raport direct cu peretele
anterior al abdomenului la nivelul trigonului Labbe
 Acesta este delimitat:
ü la dreapta, marginea inferioara a ficatului
ü la stanga, rebordul costal stang
ü inferior, orizontala care uneste extremitatile anterioare ale coastelor X
Trigonul Labbe reprezinta si zona de abord chirurgical al stomacului.
• posterior = cu pancreasul, rinichi stang, suprarenala stanga, stalpi diafragmatici, splina, colon si
mezocolon transvers, flexura duodenojejunala, artera lienala (splenica)ce merge la marginea
superioara a pancreasului

Proiectia stomacului
Proiectia cardiei si pilorului
Proiectia pe peretele anterior al abdomemului
Trigonul Labbe
Spatiul semilunar Traube este proiectia fundului stomacului delimitata superior de o linie curba cu
concavitatea in jos care ajunge pana la coasta 5 stanga. Inferior este delimitat de rebordul costal stang, iar
la stanga se invecineaza cu matitatea splinei.

Peritoneul stomacului
Stomacul este acoperit de peritoneu cu exceptia fetei posterioare a regiunii cardiei si zonei adiacente
a fornixului. Ligamentele stomacului se impart in ligamente ale micii si marii curburi. Ale micii curburi
avem ligamentul hepatogastric, parte a omentului mic(...). Ligamenele marii curburi sunt gastrofrenic,
gastrosplenic, intre foitele caruia merg vasele gastrice scurte, gastrocolic, intre foitele caruia merg vasele
gastroepiploice.
Vascularizatia stomacului:
Arterele provin din 5 surse arteriale:
• artera gastrica stanga este cea mai subtire ramura a trunchiului celiac, de la origine are traiect
ascendent si la stanga, ridica plica gastropancreatica, apoi descrie o curba cu concavitatea inferior
si coboara pe mica curbura, unde se imparte intr-o ramura anterioara si una posterioara
 Ramura posterioara sau,mai rar, intreaga artera, se anastomozeaza cu artera gastrica dreapta si
formeaza arcul arterial al micii curburi. Caracteristic pentru acesta este faptul ca este lipit de mica
curbura.
• Artera gastrica dreapta este ramura din artera hepatica proprie sau din ramura ei stanga
Artera hepatica proprie este ramura terminala a hepaticei comune, care este ramura din trunchiul
celiac. Artera gastrica dreapta merge pe mica curbura si se anastomozeaza cu gastrica stanga,
formand arcul arterial al micii curburi.
• Artera gastroepiploica dreapta este ramura terminala a arterei gastroduodenale, alaturi de artera
supraduodenala superioara
La randul ei, artera gastroduodenala este alaturi de hepatica proprie ramura terminala a hepaticei
comune. Artera gastroepiploica dreapta merge paralel cu marea curbura, intre foitele ligamentului
gastrocolic si se anastomozeaza cu artera gastroepiploica stanga, formand arcul arterial al marii
curburi. Spre deosebire de cel al micii curburi, acesta se gaseste la distanta de 1 cm fata de marea
curbura.
Din artera gastroepiploica dreapta se desprind ramuri gastrice si epiploice, dintre care una mai
voluminoasa se numeste artera epiploica dreapta, care se anastomozeaza cu omonima de pe stanga
si formeaza marele arc arterial epiploic intre foitele omentului mare.
• Artera gastroepiploica stanga,ramura din artera lienala, merge intre foitele ligamentului gastrocolic
si se anastomozeaza cu omonima de pe dreapta pentru a forma arcul arterial al marii curburi
(... idem ca anterior)
• Arterele gastrice scurte, in numar de 4-6, ramuri din artera lienala, merg intre foitele ligamentului
gastrolienal si vascularizeaza fundul stomacului, regiunea cardiei si esofagul
Venele sunt omonime arterelor si dreneaza astfel:
• Venele gastrice stanga si dreapta in vena porta
• Vena gastroepiploica dreapta participa la formarea trunchiului venos gastrocolic, care se varsa in
vena mezenterica superioara, iar aceasta in porta
• Vena gastroepiploica stanga si venele gastrice scurte in vena lienala si de aici in porta
Intre venele supra si subpilorice exista o vena anastomotica numita vena prepilorica Mayo.
 Limfaticele stomacului dreneaza astfel:
• In ganglionii gastrici stangi si de aici in ganglionii celiaci
• Ganglioni gastrici drepti in ganglioni hepatici, apoi in ganglioni celiaci
• Ganglioni gastroepiploici drepti, de aici in ganglioni pilorici, iar apoi in ganglionii celiaci
• Ganglionii gastroepiploici stangi, de aici in ganglioni pancreaticolienali, apoi in ganglionii celiaci
• O parte dreneaza in ganglionii periesofagieni, de aici in ganglionii din hilul pulmonar stang, apoi
in ganglionii supraclaviculari stangi
Adenopatia supraclaviculara stanga in cancerul gastric se numeste semnul Troisier.
Inervatia stomacului simpatica din plexul celiac, iar parasimpatica din trunchiurile vagale. Trunchiul
vagal anterior da ramuri hepatice, celiace si gastrice dintre care amintim nervul principal anterior al micii
curburi. Trunchiul vagal posterior da ramuri celiace si gastrice, dintre care nervul principal posterior al
micii curburi.

Bursa omentala

Este un diverticul al cavitatii peritoneale mari situat posterior de stomac. Are o parte principala si 3
prelungiri. Partea principala este delimitata astfel:
• Anterior = stomac si ligament gastrocolic
• Posterior = pancreas si diafragma
• Superior = diafragma
• Inferior = colon si mezocolon transvers
Prelungirea dreapta se mai numeste si vestibulul bursei omentale si este delimitat astfel:
• Anterior = omentul mic
• Posterior = VCI, stalp diafragmatic drept, aorta
• Superior = fata viscerala a ficatului
• Inferior = curbura mica a stomacului
Vestibulul bursei omentale are doua orificii: unul prin care comunica cu bursa omentala, partea
principala, situat la stanga (orificiul bursei omentale, foramen bursae omentalae), si unul prin care
comunica cu cavitatea peritoneala mare, spre dreapta (orificiul epiploic Winslow). Orificiul bursei
omentale este delimitat:
• Anterior = curbura mica a stomacului
• Posterior = doua plici de peritoneu, gastropancreatica ridicata de gastrica stanga si
hepatopancreatica ridicata de hepatica comuna
Orificiul epiploic Winslow este delimitat astfel:
• Anterior = ligamentul hepatoduodenal
• Posterior = VCI
• Superior = fata viscerala a ficatului
• Inferior = planul ce trece prin duodenul 1
Prelungirea stanga (splenica) se delimiteaza intre ligamentele gastrolienal si renolienal,iar prelungirea
superioara este intre esofag si VCI.