Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
16 10 1914 Prigonirea Tricolorului PDF
16 10 1914 Prigonirea Tricolorului PDF
ROMÂNUL
Pdlliml , , 7.— * Strada Zrinyi N-ral l / a
Pf» o lână . . 8.40 „ INSERŢIUNILE
L
Pentru România »i M primes» la admiaj-
străinătate : »tratd*.
i an an . 40.— franci Maiţnmite public« »i L o f
Tel ef o» deschis coati «irai 20 fil.
ietmtru oraa si interorb*» Manuscris» on M fa>
Nt. 760. oapolazi.
legendă distrasă.
Sub titlul „Contele Ştefan Tisza şi R o - dilocvente..., diplomaţii unguri au făcut de In puterea acestei cocepţri anachronice
»\" ziarul „Pester Lloyd" publică în nu astădată un real serviciu opiniei publice ro se deschide o largă prăpastie între noi şi Un
irai sau dela 2 0 Octomvrie n. a. c . urmă- mâneşti.
comunicat, — reprodus deja în coloa guri. Câtă vreme noi vedem în Transilvania
Trebuie să le fim mulţumitori, fiindcă cu
ne ziarului nostru: vântul lor accelerează în mod hotărâtor ope pământul predestinat s ă 4 stăpânim în urma
„Nişte ziare bucureştene din serviciul ra de lămurire definitivă a judecăţii politice covârşitoarei superiorităţi numerice care
propagandei ruseşti, răspândesc ştirea, că din ţară. S e distruge în acest chip o legendă ne-a aparţinut totdeauna, ei, răzimaţi pe
contele Tisza a pus în vedere Românilor c a r e găsea crezare la un număr considerabil
autonomia Transilvaniei şi întregirea ca dreptul public al Ungariei,... consideră Ardea
de cetăţeni, străini de culisele diplomatice şi
binetului prin un ministru român. Pentru de psihologia particulară a actualior condu lul un punct cardinal al aspiraţiilor lor na
postul din urmă se nominează deja candi cători din parlamentul maghiar. ţionale.
daţii şi apoi se adaugă cu mândrie, că Ştim doar cu toţii c ă în discuţiile curente
prin asemenea momeli nu poate fi câşti principatul Ardealului întemeiat sub domnii
asupra situaţiei intervenea de atâtea ori ca
gată România pentru tiranii maghiari. unguri după căderea dela Mohács, dela 1 5 2 6
o notă importantă credinţa unora, că factorii
Noi credem, că ar fi pagubă a lua în chemaţi ai monarhiei vecine ţinând seamă de şi până ia anul 1 7 1 1 , când după pacea dela
serios prea străveziile jocuri mici ale a- rolul deosebit ce-i revine României în actuala Sătmar, pe urma pribegirii lui Francise R á
cestor domni. Cine cunoaşte şi numai pe conflagraţie, călăuziţi de motive explicabile
jumătate constituţia maghiară şi relaţiile de consolidare internă şi externă, vor găsi for kóczi II, trece sub stăpânirea Habsburgilor,
de aici, va şti şi fără de aceasta, că tot mula potrivită pentru satisfacerea trebuinţe nobilimea maghiară avea un punct de spri
atât de puţin poate fi vorba de aşa zisa lor fireşti ale poporului nostru stăpânit de
autonomie a Transilvaniei, cum nu poate jin al dominaţiunii sale.PoporuI românesc o-
Habsburgi. S e vorbea deci de o garanţie de
ii vorba să se petecească guvernul parla contribuens". Principii calvini ai Ardealului
săvârşită a unei vieţi naţionale, de-o soluţie
mentar ungar cu miniştri, cari reprezintă radicală menită a înlătura obstacolul moral al erau depozitarii maghiarismuhiu care în ura
singuratice seminţii.
prezentului, se vorbea de autonomia Transil lui istorică faţă de austriaci şi-a găsit expre
Bunăvoinţa probată a ministrului pre vaniei. Erau zadarnice toate îndoielile spiri
zident faţă de Români şi convingerea lui sia cea mai puternică pe vremea luptelor cu-
telor limpezi cari cunosc stările deosebite din
nutrită şi afirmată de mult, că Românii vecini. Oamenii îndrumaţi în calculul lor nu ruţeşti dela începutul veacului XVIII. De a-
şi Maghiarii sunt avizaţi unii la alţii, se mai de bunul simţ acordau un oarecare credit ceea căderea principatului ardelean sub do
va manifesta ca şi până acum şi de aci acestui svon. S e conta la influenţa Germaniei
înainte nu în marote (marottenhafte Din minaţia casei de Habsburg e socotită din
care nu poate fi nesocotită la Viena şi la în-
ge!) ci în cultivarea şi promovarea prac punct de vedere maghiar o catastrofă naţio
maghiar în desfăşurarea actuală a evenimen
tic importantă a intereselor şi dorinţelor,
telor. S e creiase astfel o legendă care tulbura nală, care a fost reparată la anul 1 8 4 8 , când
vrednice de a fi luate în seamă ale Româ-
cercurile politice şi era de mare preţ pentru
I nilor din patrie" Ungurii folosindu-se de slăbiciunea dinastiei
ceata atât de redusă care nu înţelegea încă
\ Până aci ciudatul comunicat al lui ,,Pe- necesitatea unei schimbări în conduita tradi decretează împotriva voinţei celorlalte nea
mLloyd", — evident inspirat dela loc mai ţională a regatului român. muri unirea cu Ungaria. Această unire sus
aalt.
In sfârşit, acum „povestea fantastică" — pendată pe vremea absolutismului şi reluată
i Ca răspuns foarte potrivit acestui comu
cum spune însăş declaraţia oficială — nu iarăş .... la anul 1867, e un triumf al ma
tat al numitului ziar reproducem la acest
mai este. S ' a împrăştiat „fata morgana" de-o
«aproape în întregime — omitând numai ghiarismului . . . . şi reprezintă în concepţia
clipă şi pe urma ei vederea ni-e mai clară,
p e pasagii pe cari de bună seamă cenzura
opinia publică mai edificată. O jenă trecă politică a vecinilor noştri îndrumaţi de fic
l'te-ar confisca — articolul de mai la vale
toare va pricinui, poate, dlui Slavici şi altor ţiuni istorice, — o dogmă fundamentală a vie
i k W u i nostru poet Octavian Goga şi pu
sateliţi ai legaţiilor interesate această ultimă
n t la loc de frunte în nrul dela 11 Oct. v. ţii de stat.
dovadă a înţelepciunei ungureşti, dar pe ei
•ziarului „Adevărul" din Bucureşti.
să nu-i plângem, fiindcă argumentele lor sunt
I htă-1: De aceea pentru cine cunoştea resortu
deocamdată — c a şi dărnicia patronilor —
j „Toate ziarele au publicat o telegramă rile sufleteşti ale intelectualităţii ungureşti
inepuisabile.
mùalS din Viena prin care guvernul mă
lai desminte în modul cel mai categoric Pentru cei cari au pătruns taina menta din trecut şi prezent chestiunea autonomiei
hriÉ, că Românilor din Ungaria li s'ar fi lităţii specifice maghiare, chestiunea autono Transilvaniei acordată de Budapesta, — era
ipsi& autonomia Transilvaniei. Această de- miei Transilvaniei acordată de Unguri n'a de
pe deplin lămurită.... Ei nu pot admite rostul
-
ap*e, care constitue o nouă stângăcie di- păşit niciodată limitele unei legende. Spiritul
iatică ungurească, are darul de-a con- public al compatrioţilor noştri îmbibat de fic unei concepţii politice moderate, care în pu
jjf cu un preţios element de apreciere a ţiuni istorice şi izolat cu totul de realitatea terea principiului naţional, cere pe seama
.aţiei pe seama putinilor Români din R e prezentului, exclude cu desăvârşire un acord
în acest senz. Concepţia curentă la Budapesta Ardealului locuit în număr copleşitor de Ro
lit şi de dincolo, cari mai aveau oarecari ilu-
îi asupra cuminţeniei politice dela Budape- poartă încă pecetea tradiţiilor féodale cari mâni, o libertate constituţională.
Éa. Prin rândurile laconice ale telegramei, determina întregul sistem de judecată po
[Bate în stilul tradiţional al cunoscutei gran litică, i •\ éM
care ar putea fi asigurată puterea hotărîrilor făcut înţelegerea între aceşti doi fruntaşi alba
Ultoaie de delà Londra relativ la vieata de stat a Albaniei.
Din puterile semnatare ale tratatului delà Lon
nezi şi că ambii au declarat
sunt învoiţi să conlucreze
în mod loial, că
în interesul patriei
viţă de vie dra singură Italia e neutrală şi în consecinţă ei
;i se impune executarea acestei datorii. S e su-
lor.
netede americane şi cu ră pozează, că Italia îşi va împlini datoria în înţe Lupte între Albanezi şi Epiroti.
dăcini de diferite soiuri, legere deplină cu celelalte puteri, dar mai ales
cu Austro-Ungaria.i, Atena. — Ag. St. — Ieri Albanezii au atacat
expediază cu garantă pen corpul dc armată epirot delà Mosopolis. Epiro-
tru veritabilitate, asorti In realitate e vorba numai de măsurile poli
ţii au reuşit să respingă pe Albanezi, a căror
ment bogat, recunoscuta tice şi filantropice ce trebuesc luate în regiunea
conducător, Tripolitakis, a rămas mort pe câm
firmă : Valonei, cari măsuri afară de valoarea lor prac
pul de luptă.
tică vor dovedi, că hotărârile puterile aduse re
Küküllómenti első lativ la Albania, sunt şi azi în vigoare.
szölőoltvány telep
Vase italiene în fata Valonei.
proprietar;
Roma. — A. St. — Vasul de răsboiu „Dan- Delà Academia Română.
Caspari F r i d e r i e h dolo" însoţit de torpilorul „Clinime" a sosit ieri
la Valona, unde acostau deja vasele „Agodat"
şi „Dardo". Vasul „Dandolo" a adus persona
—-Testamentul regelui Carol va fi gravat pe
o tablă de bronz Ia Academie. —
După cum se ştie, în ziua morţii regelui Ca
Medgyes (com. Nagyküküllö lul, care în înţelegere cu autorităţile locale va
rol, Academia R o m â n ă a ţinut o şedinţă intimă
organiza o staţiune sanitară şi de ajutorare si va
(He 2298-24) Cereţi preţcurent! lua îngrijirea fugarilor Epiroţi. Italia a mai or extraordinară.
ganizat misiuni sanitare în Scutari şi Durazzo. Atunci, d. D. Onciul, preşedintele secţiei is
?»i«i>iffc»i&r»j. ' nlay.Kt) tstèsafi ü-mdm al Vasul de răsboiu „Calabria" care în curând va torice a Academiei, a rostit o cuvântare propu
fi însoţit de vasul de răsboiu „Atena" va pleca nând ca testamentul regelui Carol să fie gravat
în cale de patrulare dealungul malului albanez pe o tablă de bronz.
din sud, unde va împiedica debarcarea de arme
Chestia albaniei. şi muniţiuni precum şi de forţe armate. Intr'a-
devăr s'a dovedit, că a început o agitaţie prin
Iată textul acelei cuvântări:
„In „Monitorul Oficial" dc astăzi, toţi am
Acţiunea Italiei. care se ţinteşte vătămarea neutralităţci Alba citit, cu inima îndmoşată, testamentul marelui
Vase Italiene în fata Valonei. niei, hotărâtă în conferenţa din Londra. rege pe care îl plângem. Este un act de înţelep
ciune domnească, de dragoste părintească pen
Arad, 2 8 Oct. Ismai! Kemal bey arestat. tru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura na
După, ştiri din R o m a se pare că guvernul Milano. — S e anunţă că Zîssarf-paşa a arestat ţională, frumos şi înălţător cum numai regele
italian intenţionează să introducă în Albania pe beyul Ismail Kemal. Carol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin su
măsuri potrivite a înceta odată pentru tot blimele sentimente cari au dictat acest testa
Planuri turceşti relativ Ia Albania. ment, prin stilul maestru şi frumoasa limbă ro
deauna înaintarea Epiroţilor şi luptele lor mânească în care c scris, el este şi o înaltă é
continue cu Albanezii precum şi mizeriile Bari. — L a Brindisi au sosit trei delegaţi po
litici tineri-turci: fostul ministru de interne Me- peră literară, menită să rămână un act monu
pricinuite de fugarii delà Valona. Această pă hemed Fread-paşa, Ussein Jabetin şi Gehab mental al primului rege român.
şire a Italiei e foarte potrivită şi e dc înţeles. bey. Aceşti politiciani vor pleca la Durazzo. Acest testament al regelui întemeietor, in
E vorba adecă, să se câştige deplină valoare, Fruntaşii albanezi din Bari nu ascund, că au de care se prevede şi un legat pentru Academia
să se respecte şi să se menţină hotărârile a- scop să înceapă o acţiune în Albania pentru ur noastră, căreia Augustul protector i-a arătat
duse la Londra, far, deoarece Italia c singu carea pe tronul albanez a unui prinţ musulman, întotdeauna cea mai afectuoasă solicitudine, a-
rul stat, care acum are mâna liberă: ei t se iar Albania să devină principat autonom dar a- cest ultim cuvânt al Său atât de scump nom,
târnător de Turcia, sub protectoratul împără propun să fie gravat pe o tablă de bronz, care
impune această datorie şi ea de bunăseamă ţiei turceşti. Cei trei delegaţi (trimişi) nădăjdu să fie expusă în sala de lectură a bibliotecii Aca
va stărui ş{ va putea să obţină în acest scop iesc să ajungă la înţelegere cu Essad paşa, deşi demiei, drept mărturie neperitoare şi pilii
aprobarea marilor' puteri dar mai ales a alia- e lucru ştiut, c ă interesele personale ale acestuia strălucitoare, care să se perpetueze din gene
títb'fí n î
« s o ' intiùn*i?B«i$*ifl H i s l t s t í q j é b sunt în directă contrazicere cu scopurile dele- raţie în generaţie".
gaţilor.
In cercurile politice serioase din Viena se co Membrii prezenţi au aprobat in unanimitate
mentează în modul următor acţiunea Italiei la înţelegere între şefii albanezi ai tribunilor propunerea d-lui profesor Onciul.
Valona: A luat apoi cuvântul d. prof. Petre Póni, care
Roma. — Lui „Qiornale d'Italia" i se comu
Situaţia noastră în Sudul Albaniei e de aşa; nică din Scutari, că la iniţiativa Italiei s'a înce adaogă la propunerea d-lui Onciul următoarele;
că deşi. aproape toate puterile sunt angajate în put o acţiune de împăciuire între şefii Essad „întrucât testamentul regelui Carol este olo
răsboiu, totuş ar trebui să se găsească modul în paşa şi Prenk Bib Doda. S e svoneşte; că s'a şi graf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea
JÎTD
ientiei, ca acest testament să fie reprodus Luptele la Vistula. rului său militar, despre asediul Belfortului — de con
h tablă de bronz, în facsimile mărit". ţinutul următor:
lÂcademia a primit în deplin acord al mem- Budapesta. — (Oficial). In Qalitia de mijloc
Pe câmpul de răsboi franco-german, la răsărit nu
tor prezenţi părerea d-lui Poni. situaţia nu s'a schimbat. S p r e sud dela Ivan
mai în două locuri se dau lupte mai mari: la Verdun şi
lAşa că, testamentul regelui va rămâne ca un gorod armatele noastre, c a r e luptă cu o vitejie
Belfort, unde Francezii nu numai se apără ci şi atacă.
paument neperitor, de pilda înţelepciunii Su neîntrecută şi dintre cari una a făcut 10 mii
Dintre aceste două forturi, Belfort e mai mare, astfel
prisonieri, stau în luptă cu forte duşmane c o va si rezista mai mult.
sanului şi a cultului pentru limba românească.
vârşitoare. — General major Höfer, locţiitorul
Cetatea Belfort de fapt nici nu e apărată de for
şefului statului major.
turi, ci de terenul ce o înconjoară, ştiind Francezii că
Berlin. — (Oficial). Dela cartierul principal lupta de cetate e foarte costisitoare. Astfel pe Germani
se comunică: Ofensiva Germanilor spre sud- îi costă un mortier de 42 cm. două milioane şi jumă
Răsboiul. apus dela Augustov progresează mereu. S p r e
sud dela Varşovia trupele noastre au respins
tate mărci şi numai de 150 ori se poate puşca cu el,
aşa dar fiecare puşcătură costă 60 mii mărci.
toate atacurile forţelor puternice ruseşti. L a
Situaţia în Cernăuţi. Pentru apărarea Belfortulul Francezii au făcut te
nord de Ivangorod au trecut peste Vistula noui
[Bucureşti. — „Universul" publică următoa- renul dintre forturi aproape de necucerit, umplându-1
corpuri de armată ruseşti. (Biroul de presă al cu gropi, garduri de sârmă şi presărându-1 cu cuie,
)telcgramă din Cernăuţi: minis, de int.) peste cari nu poate trece cavaleria. Sunt apoi gropi
[Comandant al oraşului a fost numit capita
ascunse cari pot înghiţi o companie întreagă de sol
ux cavalerie Iaschevici. Cu începere Sâmbă- Alungarea Sârbilor din Bosnia. daţi.
\iau decretat recrutările în Bucovina. Toţi
%mii în vârstă dela 25—36 de ani, cari erau Budapesta. — (Oficial). F o r ţ e l e sârbe şi Dar mai însemnat decât toate acestea e faptul că
ţti de serviciul militar, vor fi din nou exa- muntenegrene înfrânte pe România Pianina, toate împrejurimile cetăţii pot fi aşezate sub apă afun
WÍÍ spre înrolare. Comisia interimară a a- după o urmărire neîntreruptă de 4 zile, le-am dă de 1 m. şi jum., prin canalizări ascunse, în decurs
mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se respins preste Drina, în apropiere de Visegrád de un sfert de ceas.
'dela orice manifestaţii ostile. Dela ora 7 şi Qorazda. Trupele noastre au luat dela duş Iar în forturi Francezii au concentrat • armată în
man mari cantităţi de munitiune pentru artilerie semnată, cu care vor avea să se lupte Germanii în
h orice circulaţie pe străzi a fost oprită. Ma
şi infanterie, cari le înmagazinase în şcoala decursul asediului.
pele se închid la aceeaşi oră iar vânzarea
de lângă Hamatjenica, iar în luptele cu arier-
Mor spirituoase a fost strict oprită, leşi-
gardele duşmanului dela V e l i k o — P r d o — V r a e - Situaţia în Bucovina.
hau intrarea în Cernăuţi e foarte anevoioa-
vita mitraliere şi tunuri de munte. Din ţinutu
\mi cu seamă în părţile dinspre Prut. Fie-
rile ostice bosniace l'am alungat deci pe duş Din Budapesta se anunţă: Guvernorul B u
! călător trebuie să poseadă bilet de liberă man până la Drina. In a c e e a ş zi, în c a r e i-am covinei, contele Meran aduce la cunoştinţă pu
Jwe iscălit de comandantul oraşului. Mă- respins pe S â r b i şi Muntenegreni preste Drina, blicului că Cernăuţul fiind evacuat de Ruşi şi
! aceasta a fost luată în vederea siguranţei au reportat succese şi trupele noastre din reocupat de trupele noastre, cele mai multe
htiunilor ce se pregătesc. Sârbia. In apropiere de Ravnje, în Mocvan am oficii şi-au reînceput activitatea. Pentru refu
\ldiigierile din Cernăuţi au încetat. cucerit două poziţii fortificate ale duşmanului lu giaţi însă deocamdată e consult să nu se re
ând totodată număroşi prisonieri, 4 mi întoarcă, deoarece situaţia încă nu s'a clarifi
Deputaţii italieni şi neutralitatea traliere şi 600 de puşti şi bombe. (Biroul de cat. D e a c e e a nici paşapoarte pentru Cernăuţi
presă al min. de int. nu se dau.
Uoma. — Deputatul Faolli cercetează într'un
pol din „Secolo XIX" părerile colegilor săi Budapesta. — In zilele trecute, forte numă-
jCameră asupra neutralitate! statului italian. roase de ale noastre, sprijinite de artilerie, au Persecuţiile turceşti.
510 deputaţi, numai 350 s'au rostit asu- trecut pe teritor sârbesc pe un pod de pontoane Atena. — S e anunţă din Salonic, c ă Grecii
îneutralitătii. Din aceşti 350, vre-o 55 sunt construit peste S a v a şi alungându-i pe Sârbi goniţi din Heracleia ( T r a c i a ) au sosit acolo
ira neutralitatea păstrată până la capăt, 85 din fortificaţiile lor de beton, de unde desvol- prin Dedeagaci într'o stare detestabilă. înainte
hronunfat pentru o intrare imediată în ac- tau o rezistentă îndârjită, au intrat în Mitrovita de a părăsi oraşul* expulzaţii au fost complec-
j , iar ceilalţi au declarat că Italia trebuie sârbească, pe c a r e duşmanul a evacuat'o. Cea tamente devalizaţi de către caimacan şi jan
§e tic credincioasă neutralităţei sale până ce mai mare parte a locuitorilor orăşelului au fu darmi. Nenorociţii au fost ţinuţi mai multe zile
ista îi va fi asigurat satisfacerea intereselor git. Trupele noastre după c e au c e r c e t a t temei fără nici o hrană. (A. O.)
ï politice şi naţionale. nic oraşul, ca să nu fie surprinşi, şi au lăsat în-
dărăpt o trupă suficientă au înaintat mai de
Ofiţeri albanezi condamnaţi la moarte.
parte. Qarnizoana s â r b e a s c ă s'a aşezat în noui
Luptele dintre Iser—Ypres (în Belgia.) poziţii între Mitrovita şi Notschaj, unde a primit Constantinopol. — 7 ofiţeri albanezi din ar
prlin. — Marele cartier general anunţă: şi ajutoare. Trupele noastre a atacat cu baio mata turcească cari se aflau în S e r b i a dela
[La vest de canalul Iser, între Nieuport şi neta trupele sârbeşti aşezate în şanţuri pe dru răsboiul balcanic şi cari au devenit adepţi ai
nuiden, localităţi, pe cari duşmanul le tine mul ce leagă a c e s t e localităţi şi după o luptă propagandei sârbeşti au fost condamnaţi la
iocupate, au atacat trupele noastre pe duş de două o r e le-a pus pe fugă şi au ocupat locali moarte în contumacie.
ii, care se apără acolo cu îndârjire. tatea Notschaj. Aripa dreaptă a trupelor noastre
lArtileria noastră grea a silit la retragere a ocupat într'aceea localitatea Zasavita şi aşa Diferite.
pientele englezeşti, cari au luat acolo par Sârbii au fost alungaţi din întreg coltul Maciva.
Trupa s â r b e a s c ă înfrântă s'a aşezat la Glusci- — In luptele dintre Nieuport şi Ostende a in
ia luptă. T r e i bastimente am lovit în plin, în trat în luptă şi o flotilă franceză. Aliaţii depun
•a căror lovituri au rămas bastimentele ieri na. T o a t e localităţile dealungul S a v e i şi a Dri-
nei, adecă ţinutul Macivei e ocupat de trupele mari sforţări pentru a împiedeca trecerea Germa
lăameazi afară de raza vederéi. nilor peste râul Iser.
[Lopta se dă la Ypres, precum şi la sud-vest noastre, cari i-a cuprins pe S â r b i în s e m i c e r c
înaintează bine atacul trupelor noastre, şi îi împing spre interiorul tării. (Cens.) — Ziarul „Times" află din Cairo, că opera
i lupta îndârjită, dintre c a s e au suferit En- emisiarilor germani n'a avut până acum nici o in-
hri mari pierderi, lăsând mai mult de 500 pri Luptele la Yser. fluinţă asupra populaţiunei egintene care continuă
pii în manile noastre. a menţine o atitudine calmă şi simpatică.
Berlin. — „ B e r l i n e r Lokalanzeiger" prime
şte din R o t t e r d a m : Corespondentul de pe câm — Vorbind de politica actuală a statului român,
pul de răsboiu al ziarului „Daily Telegraph" ziarul „Corriere della Puglie" scrie: România nu
scrie că Germanii au început Marti să atace şanţu e deprinsă să facă o politică de aventuri, mai cu
Tara să ne-o apărăm. seamă când e vorba de intereseié supreme ale
Da-va bunul Dumnezeu rile întărite ale Francezilor dela Dixmuiden.
Dixmuiden găsindu-se în mijlocul focului de neamului. In împrejurările istorice de faţă, toate
Să fie pe gândul meu partidele politice alcătuiesc un gând şi un suflet.
Tara noastră să 'nflorească artilerie e o r u i n ă Francezii au îndreptat îm
u
Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe actil în Arad. — Editor responsabil: prof. VASILE STOICA.