I Cap. III.

ANALIZA POZITIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

Pozitia financiara reprezinta relatiile dintre sursele de finantare (capitaluri proprii ~i
datorii) ~i activele intreprinderii a~a cum sunt acestea reflectate de bilant.
Pozitia financiara poate oferi informatii utile datorita elementelor care o determina:
- structura financiara a intreprinderii;
- resursele economice, adica activele pe care le controleaza intreprinderea;
- echilibrul intre nevoi ~i surse, reflectate in pasivul ~i activul bilantier;
- bonitatea financiara a intreprinderii.

I. ANALIZA STRUCTURII FINANCIAR - PATRIMONIALE

1. ANALIZA STRUCTURJI FINANCIARE (a PASIVULUI)

Obiective:
• aprecierea structurii financiare a intreprinderii, adica a modului de formare a surselor de
finantare dupa:
o termene de exigibilitate (scurt, mediu ~i lung);
o surse de proveninta (proprii, imprumutate ~i atrase);
• evaluarea politicii ~i strategiilor financiare adoptate de management privind asigurarea surselor
de finantare necesare stadiului de dezvoltare in care se afla intreprinderea.

1.1. Analiza structurii surselor de finantare pe termene de exigibilitate

1.1.1. Analiza ratei stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare (Rst) reflecta masura in care intreprinderea dispune de surse de
finantare cu caracter permanent (stabil). Preponderenta in totalul pasivului bilantier (PT) a
capitalului permanent (Cpm) reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii, conferind
intreprinderii un grad mai ridicat de siguranta prin stabilitate in finantare.
Rsf = Cpm x 100
PT
Dupa provenienta, capitalul permanent este format din capitaluri proprii (Cpr) ~i datorii pe termen
mediu ~i lung (Dtml).
Cpm =Cpr + Dtml

• Static
Un nivel minim care ofera o stabilitate acceptabila pentru intreprindere este de 50%, de~i un nivel ce
oscileaza in jurul a 66% este considerat mai adecvat.
• in dinamica
Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de cre~tere, atunci are Joe sporirea ponderii
capitalului permanent in totalul surselor de finantare. Aceasta poate avea Joe prtn:
• majorarea capitalului permanent, prin:
o majorarea capitalului propriu prin: majorarea capitalului social prin noi aporturi ale
actionarilor / asociatilor; sporirea profitului nerepartizat; acumularea de rezerve;
acumularea de rezerve din reevaluare (sold creditor); primirea de subventii pentru
investitii;
o contractarea de noi imprumuturi pe termen mediu ~i lung, tntr-un volum mai mare decat
sumele rambursarilor;
• Iichidarea unor datorii pe termen scurt.
De regula este o situatie mai favorabila pentru intreprindere daca majorarea capitalului permanent se
datoreaza modificarii intr-un ritm superior a nivelului capitalului propriu fata de eel al datoriile pe
termen mediu ~i lung.
Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de reducere atunci scade ponderea capitalului
permanent in totalul surselor de finantare. Situatia poate fi determinata de:
• diminuarea capitalului propriu, prin:
o diminuarea capitalului social, prin: retrageri de capital de catre actionari sau asociati /
rascumparari de capital de catre intreprindere; pierderi din cursul exercitiului curent;
acumularea de pierderi neacoperite / acoperirea unor pierderi inregistrate in exercitiile
financiare precedente; repartizarea profitului net; cre~terea rezervelor din reevaluare cu
sold debitor;
o rambursarea imprumuturilor pe termen mediu ~i lung intr-un volum mai mare decat ritmul
contractarilor;
• cre~terea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior majorarii capitalului permanent.
De regula este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se datoreaza pe seama reducerii
nivelului datoriilor pe termen mediu ~i lung, fara insa ca rata sa scada sub nivelul minim stabilit.

1.1.2. Analiza ratei resurselor curente

Rata surselor curente (Rsc) reflecta masura in care sursele curente (Dts - datori i pe termen scurt)
participa la formarea surselor totale (PT - pasiv total) ~i la finantarea activitatii intreprinderii.
Dts
Rsc=- x lOO
PT

Rata stabilitatii financiare ~i rata surselor curente sunt complementare.

Rsf + Rsc = 100%
• Static
Un nivel maxim al indicatorului pentru o intreprindere nu poate depa~i 50% din total pasiv deoarece
ar compromite stabilitatea financiara; un nivel mai adecvat fiind considerat injurul a 33% .
• in dinarnica
Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de cre~tere atunci cre~te ponderea surselor curente in
totalul surselor de finantare. Este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se realizeaza prin
relaxarea (cre~terea) termenelor de plata la datoriile din exploatare pe termen scurt, cu mentiunea
respectarii termenelor contractuale de scadenta ~i fara deteriorarea relatiilor cu partenerii
traditionali, fara insa ca rata sa se apropie prea mult de nivelul maxim stabilit.
Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de reducere atunci scade ponderea surselor
curente in totalul surselor de finantare. Este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se
realizeaza pe seama reducerii nivelului datoriilor financiare pe termen scurt (a celor putatoare de
costuri), cu respectarea termenelor de plata la datoriile de exploatare pe termen scurt (mai ales a
celor sociale ~i fiscale ).

1.2. Analiza structurii surselor de finanfare dopa provenienfa

1.2.1. Analiza autonomiei financiare

a. Analiza autonomiei financiare globale

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arata in ce masura patrimoniul intreprinderii (AT - activ
este finantat pe baza surselor proprii (Cpr - capitaluri proprii).
total este egal cu PT - pasiv total)
Campul informativ al indicatorului se rasfrange ~i asupra evaluarii capacitatii de acces a
intreprinderii pe piata creditului, prin prisma gradului de rise Ia care aceasta iti expune sursele
proprii.

2
 Cpr
Rafg=-x 100
PT
• Static
Un nivel minim este considerat 33 %. Intre aceste valori intreprinderea se poate imprumuta insa
trebuie sa beneficieze de efectul de levier financiar.
Daca capitalul propriu reprezinta:
- eel putin 66% din totalul pasivelor - intreprinderea are o autonomie financiara ridicata,
prezentand garantii aproape certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu sau lung;
- sub nivelul minim intreprinderea se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce prive~te riscul
de solvabilitate ~i de acces pe piata creditului.
• In dinamici'l
Daca in dinamica nivelul ratei este in cre~tere are loco cre~tere a autonomiei financiare globale ca
urmare a modificarii nivelului capitalului propriu intr-un ritm mai mare decat eel al surselor totale.
Este de recomandat ca aceasta cre~tere sa se intemeieze pe cre~terea intr-un ritm mai rapid a
nivelului rezultatului net al exercitiului, fata de eel al celorlalte elemente de capitaluri proprii.
Daca in dinamica nivelul indicatorului este in scadere are Ioc o reducere a autonomiei financiare
globale ca urmare a modificarii nivelului capitalului propriu intr-un ritm mai lent decat eel al
resurselor totale. Poate fi considerata o situatie normala cand se datoreaza cre~terii intr-un ritm mai
rapid a nivelului datoriilor din exploatare (cu conditia ca acest lucru sa fie urmarea, in principal, a
unei relaxari a termenelor de plata sau a sporirii volumului de activitate) ~i a nivelului creditelor
bancare pe termen mediu sau lung (cu conditia ca intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier
financiar) .

b. Analiza autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflecta proportia in care capitalurile proprii
participa la formarea capitalurilor permanente.

Raft= Cpr x 100

Cpm

• Static
Nivelul minim al indicatorului este considerat 50%. Sub aceasta limita intreprinderea se afla intr-o
situatie nefavorabila in ceea ce prive~te riscul de solvabilitate.
• In dinamid
Evolutia nivelului ratei este rezultanta raportului dintre ritmul de cre~tere a capitalului propriu
(tendinta crescatoare in conditiile realizarii unei activitati profitabile) ~i eel a datoriilor pe termen
mediu ~i lung (tendinta fluctuanta in functie de modul de contractare a creditelor, a modului de
utilizare ~i e~alonare a restituirii lor).
Situatia este favorabila intreprinderii cand are la baza cre~terea nivelului capitalului propriu ~i
reducerea cunatumului datoriilor pe termen mediu ~i lung. Reducerea nivelului ratei este normala in
perioadele de gestiune cand se contracteaza imprumuturi pe termen mediu ~i lung, cu conditia ca
intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier financiar.

1.2.2. Analiza indatorarii

a. Analiza indatorarii globale

Rata indatorarii globale (Rig) masoara gradul in care datoriilor totale finanteaza patrimoniul
intreprinderii. Arata in ce masura sursele imprumutate ~i atrase participa Ia finantarea activitatii.
Rig= DT x 100
PT

3
 • Static
Nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fl 66%, de~i se considera ca un nivel de 50%
aduce o siguranta sporita.
• in dinamica
in dinamica, nivelul indicatorul ar trebui sa se conserve sau sa se reduca pe seama modificarii
datoriilor intr-un ritm mai lent decat modificarea pasivului.
Cea mai favorabila situatie are la baza rambursarea datoriilor pe tennen mediu ~i lung respectiv
reducerea nivelului datoriilor financiare pe termen scurt (creditelor de trezorerie), acestea cedand
locul capitalurilor proprii.
Cre~terea indicatorului retlecta o situatie normala numai cand se contacteaza credite bancare pe
termen mediu ~i lung (cu conditia ca intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier financiar) ~i
cre~te nivelul datoriile din exploatare,ca unnare a relaxarii tennenelor de plata.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) ~i rata indatorarii globale (Rig) sunt complementare.
Rafg + Rig = I00%

b. Analiza indatorarii la tennen

Rata indatorarii la termen (Rit) retlecta gradul in care datoriile pe tennen mediu ~i lung participa
la formarea resurselor pennanente.
Rit = Dtml x 100
Cpm

Nivelul maxim al ratei este considerat 50% . Peste acest nivel intreprinderea se atla in pericol de
insolvabilitate.
Posibilitatile de indatorare sunt cu atat mai mari cu cat aceasta rata este mai scazuta.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) ~i rata indatorarii la termen (Rit) sunt complementare.
Raft + rut =100%

CONCLUZII
I. Intreprinderea trebuie sa aiba stabilitate financiara, in conditiile unei autonomii ~i implicit a unei indatorari
acceptabile. Aceasta stabilitate poate ti atinsa ~i pe seama imprumuturilor pe termen mediu ~i lung cu restrictiile
date de autonomia ~i indatorarea financiara ~i de efectul de levier (parghie) financiar.
2. Structura financiara se constituie pe baza deciziilor de finantare adoptate de managementul intreprinderii, un rol
foarte important in constituirea acesteia jucand costul resurselor financiare. Pomind de aici, un alt criteriu de
apreciere a structurii financiare este costul capitalului. Din acest punct de vedere, o structura financiara solidi\ este
aceea care asigura resursele financiare necesare intreprinderii in conditiile celui mai scazut cost al capitalului
3. Consideram ca o structura financiara adecvata este doar o conditie necesara pentru viabilitatea pe termen lung a
afacerii, pentru cre~terea valorii intreprinderii, dar nu ~i suficienta atata vreme cat mijloacele din activului bilantier
nu sunt bine structurate, atata vreme cat alocarile pe activ sunt deficitare.

2. ANALIZA STRUCTURIJ PATRIMONIALE (a ACTIVULUI)

Obiective:
• cercetarea modului de construire a patrimoniului concret - real;
• cuno~terea modului de grupare pe tennene de lichiditate a utilizarilor de resurse financiare;
• aprecierea gradului de lichiditate al elementelor patrimoniale, implicit a capitalurilor;
• identificarea destinatiei economice a capitalurilor;
• analizarea capacitatii intreprinderii de a-~i modifica structura patrimoniala ca unnare a
schimbarilor din mediu.
Analiza structurii patrimoniale presupune calculul ~i interpretarea ponderilor pe care
diverselor elemente patrimoniale le detin in total activ sau in totalul grupei de care apartin.

4
 In dinamica, posturile bilantiere care cresc intr-un ritm superior cre~terii activului total vor
cre~te ca pondere in totalul activului, cele care cresc in aceea~i propoqie i~i mentin ponderea in
totalul activului, iar posturile care se modifica intr-o propoqie mai mica decat activul total vor
scadea ca pondere.
Un prim indiciu privind eficienta dinamicii elementelor componente ale activului poate fi
pusa in evidenta prin prisma compararii cu dinamica unui indicator de rezultate financiare, eel mai
indicat fiind volumul revenirilor sub forma cifrei de afaceri. Din acest punct de vedere apreciem ca
fiind eficienta a modificare a nivelului elementului de activ daca ritmul de cre~tere a elementului de
activ este devansat de cre~terea cifrei de afaceri.
Existenta acestei corelatii evidentiaza ~i accelerarea vitezei de rotatie a elementului de activ,
care presupune obtinerea aceluia~i nivel al rezultatelor de natura cifrei de afaceri pe baza unui
consum mai mic de resurse, evidentiat de elementul de activ (imobilizari corporate - resurse
tehnice; stocuri - resurse materiale etc.) sau cre~terea nivelului cifrei de afaceri pe baza aceluia~i
consum de resurse.
In aceste conditii, pentru a putea determina cauzele fluctuatiilor ratei de structura
patrimoniala, se pune problema evidentierii factorilor care au generat decalajele dintre indicele
elementelor de activ ~i indicele activului total.
La modul general, se poate indica un set de factori care influenteaza structura patrimoniala a
intreprinderii:
• domeniul de activitate ~i sectorul in care activeaza intreprinderea;
• marimea intreprinderii;
• optiunile strategice ale intreprinderii;
• factori juridico-economici;
o reglementarile legate in vigoare;
o forma juridica a intreprinderii;
• factori tehnico-economici:
o intensitatea capitalizarii;
o durata de viata a imobilizarilor;
o durata procesului de productie;
• relatiile cu partenerii extemi;
• factori conjuncturali.

2.1. Analiza structurii activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (RAi) reprezinta ponderea elementelor patrimoniale de natura activelor
imobilizate (Ai) in total patrimoniu (AT).
Indicatorul mai reflecta gradul de investire a capitalului in afacerile intreprinderii, precum ~i gradul
de imobilizare al activului.

RAi=~ x lOO
AT
• Static
Rata activelor imobilizate se apreciaza in functie de specificul activitatii. Un nivel recomandat este
greu de impus. Se recomanda comparatii cu sectorul din care face parte intreprinderea sau cu
competitorul eel mai puternic (liderul de pe piata unde intreprinderea activeaza sau pe care dore~te
sa se extinda sau sa se retraga).
• In dinamicA
Daca in dinamica, rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de cre~tere, atunci ponderea
imobilizarilor in total activ cre~te fata de perioada de baza, ca efect al modificarii intr-o proportie
mai mare a valorii imobilizarilor fixe in raport cu valoarea activului, situatie favorabila daca este

5
datA de modificarea cifrei de afaceri 'intr-o proportie mai mare decat cea a valorii imobilizarilor,
retlectand o accelerare a vitezei de rotatie a activelor imobilizate.
Daca 'in dinamica, rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de reducere, atunci ponderea
imobilizarilor scade fata de perioada de baza, situatie favorabila doar daca este datA de modificarea
cifrei de afaceri 'intr-o proportie mai mica decat cea a valorii imobilizarilor, 'insemnand o accelerare
a vitezei de rotatie.
Modificarea conditiilor de mediu poate fi un factor foarte important care poate explica modificarea
dinamicii ~i structurii patrimoniului imobilizat.
Modificarea nivelului activelor imobilizate de la o perioada la alta are Joe ca urmare a modificarii
nivelului celor trei categorii de imobilizari: necorporale, corporale ~i financiare.

2.1.1. Analiza ratei imobilizarilor necorporale

Rata imobilizarilor necorporale (Rine; rlnc) arata fie ponderea activelor intangibile 'in total activ,
fie ponderea imobilizari necorporale (Inc) 'in total active imobilizate.
Inc Inc
Rlnc = - x lOO rlnc=- x 100
AT Ai
Modificarea nivelului imobilizarilor necorporale de Ia un exercitiu financiar la altul este intluentata
de:
- achizitionarea, aportul sau realizarea de imobilizari necorporale, care conduc la cre~terea valorii
acestora;
- amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor
necorporale;
- vanzarea de imobilizari necorporale care conduce Ia scaderea valorii lor;
- actiuni de reevaluare, care pot determina majorarea sau diminuarea valorii imobilizarilor
necorporale.

2.1.2. Analiza ratei imobilizarilor corporate

Rata imobilizarilor corporate (Ric; Rine) arata ponderea imobilizarilor corporate (le) in total activ
sau greutatea specifica a activelor imobilizate corporale in activul imobilizat.
le le
Rlc = - x lOO rle=- x lOO
AT Ai
• Static
Nivelul ratei depinde in mod hotarator de domeniul de activitate ~i sectorul in care activeaza
intreprinderea, fiind mult mai ridicat in cazul sectoarelor industriale fata de sectoarele comert sau
prestari servicii, care solicita o dotare tehnica mai slaba.
La intreprinderile din acela~i sector de activitate, rata depinde de optiunile strategice, de politica de
dezvoltare, de conditiile concrete in care se desfa~oara activitatea.
0 valoare mare a acestei rate reflecta o intensitatea mare a capitalizarii Ia nivelul imobilizarilor
corporate, dar ~i un grad de Iichiditate al capitalurilor scazut (conversie mai dificila a activelor in
disponibilitAti).
in mod indirect, indicatorul mai reflecta ~i flexibilitatea 10treprinderii la schimbarile cerintelor pietei
~i a tehnologiilor.
Un factor ce influenteaza nivelul imobilizarilor corporale este leasingul. Deciziile managementul
intreprinderii de a opta pentru leasingul financiar sau pentru eel operational afecteaza nivelul
activelor corporale. Este cunoscut faptul ca leasingul financiar este 'inregistrat 'in bilant, pe cand eel
operational este extrabilantier. Un alt factor ar fi valoarea reevaluata a imobilizarilor corporate.
Nivelul ~i structura imobilizarilor corporale nu este atat de fluctuanta precum cea a imobilizarilor
necorporale sau a activelor circulante.

6
• in dinamicli
Sensul ~i semnificatia modificarii valorii imobilizarilor corporate cuprinde:
• I ie > 1- nivelul imobilizarilor corporate in perioada curenta este mai mare decat in perioada de
baza ~i are Joe cand:
- valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune devanseaza valoarea amortizarii plus
valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune (vandute, casate, etc.);
- cre~te valoarea imobilizarilor fixe prin reevaluarea lor.
• 1,e = 1- valoarea imobilizarilor corporate se mentine constanta, cand amortizarea calculata plus
valoarea imobilizarilor corporale scoase din functiune este compensata integral prin valoarea de
intrare a mijloacelor fixe puse in functiune ~i/sau de cre~terea valorii prin reevaluare;
• 11e < I - valoarea imobilizarilor corporale in perioada curenta este mai mica decat in perioada de
baza, cand valoarea de intrare a punerilor in functiune nu compenseaza integral amortizarea
calculata plus valoarea scoaterilor din functiune ~i/sau diminuarea valorii prin reevaluare.
in functie de necesitatile de analiza se poate avea in vedere detalierea pe elemente componente ale
imobilizarilor corporale. Utilitatea acestei detalieri survine mai ales prin comparatii la nivel de
sector.

2.1.3. Analiza ratei imobilizarilor financiare

Rata imobilizarilor financiare (Rlf; rlt) arata ponderea imobilizarilor financiare (If) in total activ
sau in total imobilizari.
If If
Rlf=-xlOO rlf=-x 100
AT Ai
• Static
Indicatorul este o reflectare a optiunilor strategice pe care le-a adoptat intreprinderea in vederea
consolidarii pozitiei pe piata, specifice strategiilor de integrare prin realizarea unor participatii
financiare in capitalul altor societati care sa-i confere intreprinderii controlul1 asupra acestora.
Nivelul indicatorului reflecta intensitatea legaturilor ~i relatiilor financiare pe care intreprinderea le-
a stabilit cu intreprinderile asociate, fiind strans legat de marimea intreprinderii (are niveluri ridicate
in cazul grupurilor).
• in dinamica
Modificarea nivelului imobilizarilor financiare este determinata de:
• cre~terea valorii lor prin:
- aportul in titluri de participare sau alte titluri imobilizate al actionarilor / asociatilor la
capitalul societatii;
- investitii financiare in noi titluri sau interese de participare;
- achizitionarea de alte titluri imobilizate;
- acordarea de imprumuturi financiare acordate pe termen lung;
- sporirea creantelor imobilizate.
• diminuarea valorii lor prin:
- retragerea de catre actionari / asociati a titlurilor de participare sau a altor titluri
imobilizate aduse ca aport;
- cesiunea de titluri de participare ~i de alte titluri imobilizate;
- restituirea imprumuturilor de catre unitatile la care se detin participatii;
- lichidarea creantelor imobilizate.
Rata imobilizarilor necorporale (Rinc), rata imobilizarilor corporate (Ric) respectiv rata imobilizarilor
financiare (Rif) determina rata activelor imobilizate (RAi), conform relatiei:

1
in acest caz, controlul reprezintli capacitatea de a conduce politicile financiare ~i operationale ale unei societliti pentru
a obtine beneficii din activitatea ei.

7
 Rlnc + Rlc + Rlf = RAi
Rata imobilizarilor necorporale (rlnc), rata imobilizarilor corporale (rlc) respectiv rata imobilizarilor
financiare (rlt) sunt complementare, conform relatiei:
rlnc + rlc + rlf = I00% .

2.2. Analiza structurii activelor circulante

Rata activelor circulante (RAc) reprezinta ponderea pe care o detin activele circulante (Ac) in total
patrimoniu.
Indicatorul masoara indirect ~i gradul de lichiditate al patrimoniului.
Ac
RAc=- x l00
AT
• Static
Rata activelor circulante se apreciaza in functie de specificul activitatii. Un nivel recomandat este
greu de impus. Se recomanda comparatii cu sectorul din care face parte intreprinderea sau cu
competitorul eel mai putemic (liderul de pe piata unde intreprinderea activeaza sau pe care dore~te
sa se extinda sau sa se retraga).
Rata activelor circulante este complementara cu rata activelor imobilizate, conform relatiei:
RAi + RAc = I 00%

in aceste conditii modificarea nivelului ratei activelor imobilizate va determina modificarea in sens
contrar, dar cu aceea~i masura a nivelului ratei activelor circulante.
• In dinamica
Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de cre~tere atunci ponderea activelor circulante cre~te ca
urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mare decat eel al activului
total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, care sa asigure
realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat in perioada de baza.
Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de reducere atunci ponderea activelor circulante scade ca
urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mica decat eel al activului
total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, pentru a asigura
realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat cea din perioada de baza.
Si in cazul activelor circulante trebuie avute in vedere conditiile exogene, insa la nivelul acestora,
unde intervin deciziile operationale, un rol hotarator este dat de catre factorii endogeni, mai ales prin
prisma: asigurarii cu resurse materiale (volum, structura, cost, termene); utilizarii resurselor
materiale (tehnologii de fabricatie) ; gradului de organizare ~i conducere al activitatilor.
Modificarea nivelului activelor circulante de la o perioada la alta are loc ca urmare a modificarii
nivelului celor trei categorii de active circulante: stocuri, creante ~i disponibilitati bane~ti cu activele
asimilate.

2.2. l . Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor (RSt; rSt) reflecta fie ponderea activelor circulante eel mai putin lichide in total
activ, fie ponderea stocurilor (St) in total active circulante.
St St
RSt=- x lOO rSt=- x lOO
AT Ac
• Static
Nivelul ratei stocurilor depinde de o serie de factori, printre care: sectorul de activitate - nivelul ratei
este mai ridicat la intreprinderile din sfera productiei ~i distributiei ~i foarte scazuta la intreprinderile
din sfera serviciilor; durata ~i specificul procesului de fabricatie - cu cat aceasta este mai mare, cu
atat nivelul ratei este mai ridicat; volumul de activitate - sporirea volumului de activitate implica in

8
prmc1pm cre~terea corespunutoare a volumului stocurilor; conditia de eficienta ce trebuie
respectata este ca ritmul de cre~tere al cifrei de afaceri sa fie mai accentuat decat eel de cre~tere al
stocurilor; modul de gestiune a stocurilor - asigurarea unei viteze de rotatie sporite printr-o
administrare eficienta duce la acumularea unui nivel mai redus al nivelului stocurilor, al ratei
stocurilor ~i al nevoii de finantare a acestora; alti factori: structura productiei, pretul de
aprovizionare al factorilor de productie, pretul de vanzare al productiei etc.
• in dinamica
Analiza in dinamica a ratei stocurilor este similara ratei activelor circulante.
Din punct de vedere al ratei stocurilor ~i al modului cum sunt gestionate acestea se impune o
detaliere pe elemente componente. Analiza rate de stocuri pe categorii de stocuri trebuie judecata
diferit pentru intreprinderi din sfera productiei (parcurgerea ciclului de productie: aprovizionare-
fabricatie-desfacere) ~i pentru cele din sfera comertului (comercializarea de marfuri).

2.2.2. Analiza ratei creantelor

Rata creantelor (RCr; rCr) arata ponderea creantelor intreprinderii (Cr) in total activ sau greutatea
specifica a creantelor in active le circulante.
Cr Cr
RCr=-x 100 rCr=-xl00
AT Ac
• Static
Rata creantelor este influentata decisiv de domeniul de activitate, de natura relatiilor comerciale,
precum ~i de termenele de plata practicate. In cazul intreprinderilor de comert sau servicii, ce se afla
in contact direct cu o clientela numeroasa (magazine de vanzare de gen cash&carry, prestarile de
servicii catre populatie etc.) este foarte scazuta ~i inregistreaza valori mai ridicate in cazul relatiilor
inter-intreprinderi.
• in dinamica
Evolutia nivelului creantelor de la o perioada la alta este determinata in principal de:
- modificarea cifrei de afaceri;
- modificarea duratei medii de incasare;
- influenta unor factori aleatori (diferentele de curs valutar, reactivarea unor clienti, etc.).
Aprecierea eficientei modificarii creantelor se realizeaza prin corelatie cu evolutia cifrei de afaceri,
cand se pot distinge urmatoarele situatii:
- IcA > Icr - indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta
insernnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru intreprindere
(scaderea nevoii de finantare a exploatarii, cre~terea rentabilitatii);
- IcA > Icr - cei doi indicatori se modifica in aceea~i proportie ~i deci se realizeaza aceea~i
durata medie de incasare ca ~i in perioada precedenta;
- IcA < Icr - modificarea creantelor devanseaza modificarea cifrei de afaceri, aceasta
insemnand cre~terea duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare
a intreprinderii (sporirea nevoilor de finantare ale activitatii de exploatare, contractarea de
imprumuturi pe termen scurt, purtatoare de costuri, cu efecte in planul reducerii
rentabilitatii, greutati in efectuarea platilor).

2.2.3 . Analiza ratei disponibilitatilor bane~ti ~i a activelor asimilate

Rata disponibilitatilor bane~ti ~i a activelor asimilate (RDb; rDb) reflecta ponderea numerarului
(casa ~i conturi la banci - Ccb) ~i a investitiilor pe termen scurt (Ifl:s) in activul total. Indicatorul arata
ponderea activelor celor mai lichide in total active circulante.
Db Db
RDb =-xl00 rDb =-xl00
AT Ac

9
• Static
Un nivel scazut al disponibilitatilor poate reflecta o situatie nefavorabila in termeni de echilibru
financiar, dar poate fi semnul unei politici financiare active in planul realizarii de participatii
financiare.
Un nivel ridicat al disponibilitatilor ~i al investitiilor financiare pe termen scurt poate reflecta o
situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi ~i semnul detinerii unor resurse
ineficient utilizate.
Nivelul disponibilitatilor poate fi foarte fluctuant intr-un interval redus de timp putand pe de-o
parte, fie sa creasca foarte mult, ca urmare a unor 'incasari importante, fie pe de alta parte, sa scada
ca unnare a unor plati substantiate, din aceste motive consideram ca un nivel de referinta este foarte
greu de stabilit ~i mai mult decat atat nivelul indicatorului nu trebuie judecat foarte tran~ant.
Daca disponibilitatile bane~ti sunt sub Iimita minima necesara pentru o durata mai mare de timp,
aceasta poate 'inseamna:
- incapacitatea de onorare a platilor imediate;
- 'intarzieri 'in onorarea obligatiilor, care genereaza penalitati ~i costuri suplimentare;
- nevoia de a apela la credite de trezorerie, purtatoare de costuri.
Daca disponibilitatile bane~ti se atla pentru o durata mai mare de timp la un nivel superior
necesarului curent inseamna:
- imobilizari de lichiditati;
- nefructificarea ~i neconservarea lichiditatilor avand 'in vedere efectele inflatiei;
- lipsa unei politici de plasament care sa asigure, pe de o parte, mentinerea valorii monedei, iar pe
de alta parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobanzi ~i / sau din
vanzarea titlurilor de plasament la preturi mai mari decat cele de achizitie.
Rata stocurilor (RSt), rata creantelor (RCr) respectiv rata disponibilitatilor bane~ti (RDb) determina
rata activelor circulante (RAc), conform relatiei:
RSt + RCr + RDb = RAc

Rata stocurilor (rSt), rata creantelor (rCr) respectiv rata disponibilitatilor bane~ti (rDb) sunt
complementare, conform relatiei:
rSt + rCr + rDb = 100% .

CONCLUZII
I. Analiza structurii patrimoniale este destul de dificil de realizat datorita eel putin diversitatii tipurilor de afaceri pe
care o intreprindere la poate initia, la care am adauga modul specific, particular in care fiecare entitate economica
i~i poate configura afacerile.
2. Modificarea dinamicii ~i structurii patrimoniului intreprinderii depinde de o serie de factori exogeni, intre care
conditiile de mediu sunt un factor hotarator.
3. Modul de formare ~i de structurare al patrimoniului este consecinta deciziilor de investitii ~i a deciziilor
operationale care s-au luat la nivel intreprinderi i in directa corelatie cu strategiile avute in vedere pentru
imbunatatirea pozitiei concurentiale. Gestionarea corecta a activelor cu ajutorul vitezelor de rotatie poate aduce
efecte benefice foarte imoortante la nivelul tntreprinderii.

10