3.2.

ANALIZA VALORII ADAUGATE

Valoarea adaugata (VA) exprima cre~terea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie, 1ndeosebi a factorilor munca ~i capital, peste valoarea materiilor prime,
materialelor, utilitatilor ~i serviciilor cumparate de mtreprindere de la terti. Valoarea adaugata
reprezinta bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane ale mtreprinderii peste
valoarea consumurilor intennediare provenite de la terti.
Importanta studiului valorii adaugate rezida din valentele sale la nivel microeconomic -
necesitatea satisfacerii a~teptarilor de natura financiara ale grupurilor de interesati
(remunerarea acestora se realizeaza din valoarea adaugata - pct. 3.2.3.), precum ~i la nivel
macroeconomic - crearea valorii adaugate la nivel micro se regase~te 1n calculul produsului
intern brut al unei tari (prin intennediul valorii adaugate brute).

3.2.1. ANALIZA NIVELULUI (FORM.AR.II) VALOR.II ADAUGATE

Valoarea adaugata se poate obtine prin metoda substractiva (sintetica).

VA= Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumurile intennediare

= (Vvmf - Chpmf) + (Qex- Ci)
unde:
Vvmf - venituri din vanzarea marfurilor;
Chpmf - cheltuieli privind marfurile;
Qex - Productia exercitiului = Productia vanduta - Reduceri comerciale acordate + Productia stocata (sold
creditor) - Productia stocata (sold debitor) + Productia imobilizata;
Ci - Consumurile intermediare = Cheltuieli cu materii prime ~i materiale consumabile + Alte cheltuieli materiale
+ Alte cheltuieli externe (cu energie ~i apa) + Cheltuieli privind prestatiile externe - Reducerile comerciale
primite, - reprezinta expresia valorica a tuturor elementelor utilizate in procesul de productie al intreprinderii
achizitionate de la terti .

TOTAL IE~IRI (Vvmf + Qex)

TOTAL INTRA.RI (Chpmf + Ci)

Fig. I Formarea valorii adaugate
Tipuri de valoare adaugata:
a. dupa cum contine sau nu amortismente;
valoarea adaugata bruta - cum 'in calculul valorii adaugate nu sunt incluse amortismente,
valoarea rezultata este una bruta;
valoarea adaugata neta - reprezinta valoarea adaugata dupa recuperarea amortizarii
imobilizarilor (VAn = VAb - Amortizari);
b. dupa apartenenta la cele doua activitati cuprinse 'in activitatea de exploatare:
valoarea adaugata aferenta activitatii de comercializare a marfurilor (V Ac = Vvmf -
Chpmf = Marja comerciala);
valoarea adaugata aferenta activitatii de productie ~i comercializare a propriilor produse
ale 'intreprinderii (V Ap = Qex - Ci);
c. dupa cum valoarea adaugata este ~i produsa ~i vanduta:
valoarea adaugata produsa - aferenta productiei exercitiului (cea calculata);
valoarea adaugata vanduta - aferenta productiei vandute (VA v = Productia vanduta - Ci
aferente productiei vandute);
 Capacitatea intreprinderii de a produce valoarea adaugata se analizeaza ~i cu ajutorul ratei
valorii adiiugate, pentru VA produsa calculata ca raport intre VA ~i Qex, sau daca ne referirn
Ia VA vanduta, ca raport intre VA v ~i Qv (pentru o intreprindere productiva in lipsa activitatii
de comercializate a marfurilor). Daca activitatea de comercializare a marfurilor nu poate fi
neglijata, atunci rata valorii adaugate, pentru VA produsa ca fi raportul intre VAp ~i Qex +
Vvmf, iar pentru VA vanduta ca raport intre VAv ~i cifra de afaceri.
Aceasta rata arata cu cat a contribuit intreprinderea la valoarea productiei obtinute. Cu cat
nivelul ratei este mai ridicat, cu atat capacitatea de prelucrare a intreprinderii este mai mare ~i
plusul de valoare adaugata este mai substantial, adica abilitatile intreprinderii de a transforma
cat mai eficient intrarile in noi valori de intrebuintare Ia ie~irea din proces sunt mai bune,
putandu-se constitui intr-un cert avantaj competitiv.
Orice cre~tere a consumurilor intermediare provoaca diminuarea valorii adaugate. La fel ca ~i
cifra de afaceri, valoarea adaugata, ca indicator de rezultate, are o pregnanta tenta strategica.
Reducerea consumurilor intermediare pome~te de Ia cunoa~erea temeinica a pietei de
aprovizionare ~i continua cu existenta Ia nivelul intreprinderii a unor competente care sa
asigure transformarea cat mai eficienta a intrarilor in noi valori la ie~irea din proces,
intemeiate pe tehnologie ~i organizare. in acest context raportul intre consumurile
intermediare ~i productia exercitiului (rata consumurilor intermediare = Ci / Qex sau Ci /
VA), poate fi un bun indicator de apreciere a existentei avantajului competitiv la nivelul
intreprinderii pomind de la cele doua coordonate (surse de aprovizionare + tehnologie ~i
organizare).

3.2.2. ANALIZA DINAMICII VALORII ADAUGATE

Analiza dinamicii valorii adaugate comporta aceea~i abordare ca ~i in cazul dinamicii cifrei de
afaceri:
- comparatiile in timp;
- comparatiile cu valori programate, planificate, bugetate;
- comparatii cu competitorul direct sau cu liderul de piata - aici pentru a elimina efectul de
marime, ce decurge din taliile diferite ale intreprinderilor ce se compara, este nevoie de o
abordare calitativa prin intermediul ratei valorii adaugate (RvA = VA - valoarea adaugata
CA
obtinuta la un leu productia exercitiului) sau a ratei consumurilor intermediare
( Re; = ~ - consumuri intermediare la un Ieu productia exercitiului).
Qex
Sporirea valorii adaugate (abaterea in marimi absolute ~i relative pozitiva ~i indicele de
cre~tere supraunitar) se constituie ca un obiectiv permanent al managementului intreprinderii.

3.2.3. ANALIZA STRUCTURII (REPARTIZARII) VALORII ADAUGATE

Valoarea adaugata asigura remunerarea participantilor directi ~i indirecti la activitatea

economica a intreprinderii:
- personalul (prin salarii, participari la rezultate, indemnizatii ~i protectie sociala);
- statul (prin impozite, taxe ~i varsaminte asimilate inclusiv impozitul pe profit);
- creditorii ( prin dobanzi platite);
- actionarii (prin dividendele repartizate);
intreprinderea (prin autofinantarea netii - adicii profit repartizat pentru investitii ~i
amortizari).

2
Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii adaugate se utilizeaza urrnatoarele rate:
ponderea cheltuielilor de personal (Chp) in valoarea adaugata = Chp xl00 arata cat
VA '
din valoarea adaugata este distribuita pentru remunerarea muncii;
ponderea impozitelor, taxelor ~i varsamintelor asimilate (Itva) inclusiv a impozitului
pe profit (Ip) in valoarea adaugata (ltva+Ip) x!00 arata cat din valoarea adaugata
VA '
este consumata pentru indestularea fiscala a statului;
ponderea cheltuielilor cu dobanzile (Chd) in valoarea adaugata = ~~ x 100 , arata cat
din valoarea adaugata este distribuita pentru remunerarea creditorilor;
ponderea dividendelor brute (Divb) repartizate proprietarilor in valoarea adaugata
= ~:b x100 , arata cat din valoarea adaugata este distribuita pentru remunerarea
proprietarilor;
x..
Po nderea au tofiman tam ne te m va Ioarea adaugata = -
A AFn (Pncap+Am) _
- = - - - - - x I00 , arata
VA VA
cat din valoarea adaugata este retinuta pentru autodezvoltarea 1ntreprinderii.

in acest fel VA se poate deterrnina prin metoda aditiva:

VA= (Cheltuieli cu personalul + Participarea salariatilor la profit)+ (lmpozite ~i taxe ~i

varsaminte asimilate, inclusiv impozitul pe profit) + Cheltuieli cu Dobanzile +
Dividende + (Profit net capitalizat + Amortizare)

Cu cat valoarea adaugata va fi mai mare cu atat distribuirile catre interesati vor fi mai
consistente, realizandu-se satisfacerea cerintelor de remunerare ale acestora.
Cuantumul distribuirilor pe cei cinci purtatori de interese a valorii adaugate depinde ~i de o
serie de factori, asupra unora intreprinderea neavand putere de negociere, cum ar fi, spre
exemplu: legislatia in domeniul muncii - cre~terea salariu minim pe economie sau modificarea
unor cote de prelevare pentru asigurari ~i protectie sociala; legislatia in domeniul fiscal -
impozitarea profitului ori a dividendelor; anumite masuri legislative cu privire la modul de
calcul ~i de deductibilitate a amortizarii imobilizarilor sau de deductibilitate a cheltuielilor cu
dobanzile ~.a.m.d.. Am putea spune, ca valoarea adaugata ce urrneaza a fi distribuita are doua
componente: una de distribuit prin efectul legislatiei incidente 'intreprinderii ~i una de
repartizat prin politicile managementului intreprinderii.
Valoarea adaugata mai poate fi privita ~i pe alte doua componente: cea destinata consumului
~i cea destinata investitiilor, dezvoltarii. 0 ponderea prea mare a valorii adaugate distribuite
personalului ~i/sau statului va greva potentialul de remunerare a investitorilor ~i pe eel de
dezvoltare al intreprinderii prin indatorare sau prin autofinantare. La fel cum orientarea
distribuirilor spre remunerarea investitorilor ~i spre dezvoltare va determina insatisfactia
personalului, fluctuatii de personal, caderi de productivitate ~i probleme operationale la
nivelul intreprinderii, ce se vor rasfrange chiar asupra bazei crearii valorii adaugate. in acest
context repartizarea valorii adaugate catre cei cinci putatori de interese devine o problematica
extrem de importanta la nivel intreprinderii.

3
 FRANTA(%) ELYETIA (%) SUA (%)
Personal 73 ,4 71 ,6 60,8
Dobanzi 3,7 2,6 5,3
Dividende 3,4 3,8 5,7
Amortizari 17,6 14,1 15,3
F1g.2 Ratele medii de distribuire a VA Ia nivel national

3.2.4. ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE

in cazul analizei factoriale a valorii adaugate singurele modele aplicabile sunt cele bazate pe
rate explicative, care pun 111 evidenta contributia diverselor categorii de resurse la formarea
indicatorului.
A. VA= Nh x whva - Modelul teoretic (M.T.), modelul pune in evidenta contributia
resurselor umane (capitalului uman) la formarea valorii adaugate
Oeoarece Nh = Np x nh ~i nh = nz x h rezulta ca
VA= Np x nz x h x whva-Modelul practic (M.P.)
unde:
Nh - nivelul nurnarului total de ore Iucrate de totii salariatii intr-un an/perioada de analiza (total om-ore)
[salariati-ore]);
Np - nivelul nurnarului rnediu de personal [salariati/an];
nh - nivelul nurnarului de ore lucrate in rnedie de un salariat intr-un an/perioada de analiza [ore/salariat/an];
nz - nivelul nurnarului de zile lucrate in rnedie de un salariat intr-un an/perioada de analiza (zile/salariat/an] ;
h - nivelul nurnarului de ore Iucrate in rnedie de un salariat intr-o zi (durata rnedie efectiva a zilei de munca
[ore/salariat/zi]);
whva - nivelul productivitatii rnedii orare a rnuncii cu baza de calcul in valoarea adaugata (unitati
rnonetare/salariat/ora] .

Factorii de influenµ in modelul teoretic:

~Np

~Nh

~nz

~VA
~Whva
Factorii de influenta in modelul practic:
~Np

~nz

~VA

~h

~Whva

,...,, .. "'..
Caile de cre~tere a valorii adaugate conform modelului sunt:
a. utilizarea extensiva: cre~terea numarului total de ore lucrate de totii salariatii intr-un
an/perioada de gestiune (Nh - a consumului total de timp de munca), in conditiile pastrarii
constante a valorii adaugate realizata pe unitatea de timp de munca (whva); conform
modelului teoretic, cre~terea Nh se poate realiza, fie prin cre~terea numarului mediu de
personal (Np), fie prin cre~terea numarului de ore lucrate in medie de un salariat intr-un
an/perioada de analiza (nh); la randul sau nh poate ft crescut prin cre~terea numarului de
zile lucrate in medie de un salariat intr-un an/perioadli de analiza (nz) ~i a duratei medii
efective a zilei de munca (h); trimiterea nu este la cre~terea orelor suplimentare de munca
(in conditiile legii ~i a contractului colectiv de munca), ci la imbunatatirea fructificarii
timpului alocat pe un schimb/zi de munca;
b. utilizarea intensiva: prevede cre~terea valorii adaugate obtinuta pe unitatea de timp de
munca (whva), in conditiile pastrarii consumului total de timp de munca nemodificat; in
esenta inseamna cre~terea productivitatii muncii - fiecare produs ingloband o anumita
valoare adaugata, daca in timpul total de munca alocat se produce mai mult, implicit
valoarea adaugata pe total va cre~te.

La nivelul utilizarii extensive a personalului inainte ca intreprinderea sa t~i creasca costurile

cu plata orelor suplimentare sau cu angajarea de noi salariati trebuie intreprinsa o analiza a
cauzelor neutilizarii corespunzatoare (nefructificarii integrale) a consumului total de timp de
munca existent. intre cauze pot ft mentionate:
• cauze obiective:
o concedii de boala;
o concedii de matemitate;
o program redus pentru boala sau matemitate;
o concedii pentru studii;
o cazuri de forta majora;
• cauze datorate conducerii ~i organizarii:
o intreruperi de zile intregi (nz) sau de ore in cadrul unei zile (h) generate de:
- lipsa materiilor prime;
- lipsa energiei ~i combustibililor;
- prelungirea duratelor de executie a reviziilor ~i reparatiilor periodice;
- deficiente de natura organizatorica (pregatirea fabricatiei, nedelegarea de atributii
etc.);
o greve;
• cauze subiective, derivate din atitudinea personalului angajat:
o absenteismul;
0
nerespectarea programului de lucru (intarzieri, plecari in timpul programului sau mai
devreme de terminarea acestuia);
o concedii fara plata;
o cultura organizationala, data de istoricul intreprinderii ~i pilda managementului.

A~adar, conform modelului, cheia cre~terii valorii adaugate ~ta in gestionarea co_respunzato~e
a programului de lucru avand in vedere ca pierderile de tlmp la munca la mvel ~e ore 1?
timpul zilei se cumuleaza la nivel de zile in timpului lunii, trimestrului, semestrulm, anulm,
generand pierderi de productie ce se vor cumula in timp la niveluri din ce in ce mai mari:

5
unde:
lwn - indicele productiviti'itii muncii medii anuale;
lwz - indicele productivitatii muncii medii zilnice;
lwh - indicele productivitatii muncii medii orare.

CA VA
B. VA = Ae x - x - , modelul pune 111 evidenta contributia resurselor tehnice ~i materiale
Ae CA
la formarea valorii adaugate (Ae sunt fonnate din imobilizari fixe ~i stocuri de materii prime
~i materiale)

Factorii de influenta ai modelului sunt:

Me - active de exploatare

~VA~ ~CA I Ae - eficienta utilizarii activelor de exploatare prin prisma capacitatii

acestora de a degaja cifra de afaceri
~VA/ CA- rata valorii adaugate (cu baza de calcul in CA)
unde:
Ae - nivelul activelor din exploatare [unitati monetare];
CA fi .
nr.rotAe = - - e 1c1entei utilizarii (randamentul) activelor de exploatare prin prisma capacitatii acestora de a
Ae
degaja cifra de afaceri; viteza de rotatie a activelor din exploatare prin cifra de afaceri exprimata prin numar de
rotatii;
VA
RvA = - - nivelul ratei valorii adaugate, adicii valoarea adaugata la un leu cifra de afaceri [coeficient].
CA

Ciiile de cre~tere a valorii adaugate conform modelului trebuie sa vizeze:

a. utilizarea extensiva, data de cre~terea nivelului activelor din exploatare, in conditiile
pastrarii constante a randamentului activelor de exploatare ~i a ratei valorii adaugate;
b. utilizare intensiva:
- cre~terea cifrei de afaceri 1ntr-un ritm mai mare decat eel al activelor de exploatare
(lcA > IAe);
- cre~terea valorii adaugate intr-un ritm superior cre~terii cifrei de afaceri (Iv A> lcA).

Modelul se axeaza pe ideea ca baza cre~terii valorii adaugate este asigurarea activelor din
exploatare necesare realizarii productiei/bugetului, utilizarea cat mai eficienta a acestor active
prin capacitatea de vanzare a productiei obtinute ~i respectiv obtinerea unei ponderi cat mai
ridicate a contributiei intreprinderii la valoarea cifrei de afaceri foregistrate.