1. Ce este Internetul ?

1.1 Ce inseamna Internet.

Internetul este o super-reţea compusă din reţele de calculatoare din toată lumea, într-o
continuă expansiune, care schimbă radical modul de comunicare în lumea contemporană.
Internetul este o uriaşă bibliotecă, un instrument de corespondenţă rapidă, un nou mediu de
publicare şi un mijloc de difuzare mondială a informaţiei. Este o invenţie genială acest mod
de comunicare electronică: simplu, democratic, interactiv, capabil - cel puţin potenţial - să
înlăture discriminarea geografică. Nu mai contează dacă te afli într-o localitate îndepărtată sau
într-o metropolă: ai acces egal la aceleaşi surse de informare.
Când te-ai conectat la Internet, calculatorul tău devine o extensie a ceea ce apare ca un
calculator gigant, un calculator cu ramuri pretutindeni în lume. În realitate, calculatorul tău
"comunică" simultan cu un alt calculator sau cu milioane de calculatoare din lume. Zeci de
mii de reţele pretutindeni pe globul pământesc se interconectează, schimbând informaţii între
ele; milioane de oameni folosesc acest sistem în fiecare zi.
Lasand la o parte detaliile tehnice, Internet-ul este mediul de informare cu cea mai
mare crestere in ultimul deceniu. Utilitatea, usurinta in folosire, interactivitatea, sunt doar
cateva dintre argumentele ce stau la baza acestei evolutii rar intalnite in economia mondiala.
Conceput initial pentru a satisface scopuri militare de catre Departamentul de Aparare
a Statelor Unite, si apoi pentru ca cercetatorii din toata lumea sa poata comunica intre ei, un
asemenea mediu de comunicatie nu putea fi lasat neatins de catre lumea economica. Astfel s-
au nascut nenumarate afaceri care isi desfasurau activitatea pe internet, incepand era “dot
com”-urilor, cu un avant extraordinar.
Este momentul in care investitii de cateva mii sau zeci de dolari s-au transformat
treptat, intr-o perioada relativ scurta, in afaceri de milioane de dolari. Mirajul imbogatirii
rapide a atras dince in ce mai multi investitori in internet, ajungandu-se la o crestere
artificiala, necompatibila cu cererea, care a dus la falimentul multor “dot com”-uri.
Lasand la o parte partea comerciala a internet-ului, acest mediu de informare a oferit
posibilitati uriase de comunicare, de documentare, dar si de fraude si ilegalitati.
In esenta, internetul este o uriasa retea de calculatoare legate fie fizic, prin cabluri si
diverse echipamente care le interconecteaza, fie prin legaturi “wireless”, prin intermediul
undelor. Este evident ca nu puteau fi conectate toate calculatoarele care au nevoie de acces la
internet numai prin intermediul cablurilor, datorita distantelor foarte mari.

1.2 Istoric al Internetului

Prima inregistrare a unor comunicatii realizate prin intermediul retelelor de

calculatoare a fost o serie de memo-uri scrise de catre J.C.R. Licklider de la MIT
(Massachusetts Institute of Technology) in august 1962, in care vorbea despre conceptul de
“retea galactica”. In conceptia lui, aceasta insemna o retea globala de computere
interconectate prin intermediul careia oricine putea accesa informatii si programe de oriunde.
In esenta, conceptul reprezinta Internetul de astazi.
La sfarsitul anului 1966, un alt cercetator de la MIT, Lawrence G. Roberts, a sosit la
DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), pentru a pune in practica acest
concept, dezvoltant planul ARPANET, si publicandu-l in 1967. ARPANET a fost prima retea
de calculatoare dezvoltata in 1969 de catre 4 universitati americane, impreuna cu
Departamentul de Aparare al SUA, pentru a asigura accesul mediului academic la schimbarea
anumitor programe pe calculatoare.
La sfarsitul lui 1971, Roberts a decis ca oamenii aveau nevoie de o motivatie serioasa
pentru a porni acest proiect, si a decis ca la conferinta internationala despre computere si
comunicatii din octombrie 1972 sa realizeze o demonstratie publica a retelei ARPANET.
Demonstratia a fost un succes, convingandu-i si pe cei de la AT&T - o importanta companie
de comunicatii din SUA -, care fusesera destul de sceptici in privinta reusitei acestui proiect.
Acesta a insemnat inceputul Internetului pe care il stim astazi. Pentru o mai buna
vizualizare a evolutiei acestuia, in continuare vor fi prezentate cele mai importante momente
in evolutia acestuia :
1962 – Corporatia RAND incepe cercetarea in domeniul retelelor de comunicatii
desemnate aplicatiilor militare
1962-1963 – Sub conducerea ARPA (Advanced Research Project Agency), este
dezvoltata prima retea de calculatoare denumita ARPANET, folosita pentru comunicarea intre
cercetatori de la diferite universitati americane.
1967 – Primele documente despre ARPANET sunt prezentate la un simpozion organizat
de catre Association for Computing Machinery (Asociatia Masinilor de Calculat)
1968 – Sunt concepute primele echipamente destinate retelelor de calculatoare
 1969 – Sunt conectate primele 4 universitati laARPANET : Stanford Research Institute,
UCLA (University of California), UC Santa Barbara si University of Utah.
1970 – ALOHANET este dezvoltata la University of Hawaii
1970 – 1973 – ARPANET devine un succes. Desi conceputa pentru a permite oamenilor
de stiinta sa imparta imformatii si sa acceseze computerele de la distanta, e-mail-ul devine cea
mai folosita aplicatie.
1971 – ARPANET se extinde la 23 de noduri, conectand universitati si centre de cercetare
guveramentale din SUA
1972 – INWG (The InterNetworking Working Group) este prima organizatie care incepe
sa implementeze standarde care sa guverneze reteaua in crestere.
1973 – ARPANET devine internationala, conectand Univestity College din Londra si
Royal Radar, din Norvegia
1974 - Bolt, Beranek & Newman pornesc Telenet, prima versiune comerciala a
ARPANET
1974 – 1981 Publicul incepe sa inteleaga cum computerele interconectate pot fi folosite in
viata de zi cu zi, odata cu pornirea versiunii comerciale a ARPANET. ARPANET incepe sa se
indeparteze de radacini (scopurile militare si de cercetare )
1976 – regina Elizabeta a Angliei trimite primul e-mail regal
1979 – Apar grupurile de discutii USENET, dezvoltate de trei studenti Tom Truscott si
Jim Ellis, de la Duke University si Steve Bellovin de la University of North Carolina.
Utilizatori din toata lumea participa la aceste grupuri, pentru a vorbi despre politica, religie,
si multe alte subiecte.
1981 – ARPANET numara 213 membri. Un nou membru este adaugat la fiecare 20 de zile
1982 – Termenul de Internet este folosit pentru prima data
1982 – 1987 – Mijlocul anilor ’80 reprezinta un boom pentru industria computerelor
personale. Combinatia dintre computerele de birou, relativ ieftine, si severe pentru retele
permit companiilor sa se alature Internetului. Acestea folosesc Internetul pentru a comunica
intre ele, si cu clientii lor
1984 – Numarul de utilizatori depaseste cifra 1000
1985 – E-mailul si grupurile de stiri (newsgroup) fac parte din viata de zi cu zi in cadrul
multor universitati
1987 – Numarul utilizatorilor conectati depaseste 10.000
1988 – 1990 – Internetul devine o unealta puternica de comunicare, insa incep sa apara
ingrijorari cu privire la securitate si intimitate. Noi termeni sunt creati, cum ar fi “hacker” sau
“cracker”. Aceste ingrijorari iau amploare pe 1 noiembrie 1988, cand un virus numit “Internet
Worm” afecteaza 6.000 din cei 60.000 de utilizatori.
1990 – Numarul de utilizatori depaseste 300.000
1991 – Se naste WWW (World Wide Web); apare si primul vizualizator de pagini web –
Mosaic
1992 – Primele emisii audio si video pe Internet. Numarul de utilizatori depaseste
1.000.000
1993 – Apare primul vizualizator grafic de pagini web. Traficul pe Internet inregistreaza
rate anuale de crestere de 341,634%
1995 – Vaticanul lanseaza site-ul www.vatican.va. Sun Microsystems lanseaza limbajul
de programare pentru aplicatii Internet numit Java, schimband radical modul in care aplicatiile
si informatia sunt preluate, prezentate si folosite pe Internet
1996 – Exista aproape 10 milioane de computere conectate la Internet. Deja acesta devine
un fenomen cu adevarat global. Se celebreaza 25 de ani de existenta a Internetului, iar
inceputurile sale militare devin istorie. Aproximativ 40 de milioane de oameni din peste 150
de tari folosesc Internetul. Aproximativ 1 miliard de dolari incasari din comertul electronic.
In perioada sa de viata, relativ scurta, Internetul a evoluat de la stadiul de proiect
militar,cu scopul de a controla ramasitele societatii post-nucleare, la stadiul de Autostrada
Informationala, influetand profund modul de viata al oamenilor.
Epoca Internetului a sosit.

1.3 Modul de functionare al Internetului

Expresii de genul “Trimite-mi un e-mail cu cv-ul tau !” sau “Intra pe www.site.ro !”

devin din ce in ce mai folosite, intrand in limbajul nostru de zi cu zi, aproape la fel de firesc
ca salutul de “buna ziua”.
La serviciu, acasa sau la scoala comunicatia intre oameni se bazeaza din ce in ce mai
mult pe internet. De ce acest lucru ? Pentru ca este un mod de a comunica rapid si relativ
ieftin.
Dar cum functioneaza acest mediu de comunicatie ? In esenta, computerele conectate
la internet sunt de fapt conectate intre ele. Sigur, apare intrebarea fireasca : Cum sunt eu
conectat la computerul unui utilizator din SUA cu care corespondez prin e-mail ? Raspunsul
cel mai simplu este urmatorul : conexiunea intre cei doi nu este directa, ea realizandu-se prin
diverse echipamente special concepute pentru comunicarea in retelele de computere, cum ar fi
switch-urile, routerele, etc. O descriere mai amanuntita ar insemna o multime de detalii
tehnice, obiectiv care nu este urmarit in materialul de fata.
Aceasta conectare are loc, de fapt, intre retele separate, Internetul nefiind o entitate
omogena. Conectarea se realizeaza prin diferite medii, la momentul actual existand conexiuni
prin cablu coaxial, cablu UTP (unshielded twisted pair), cablu de fibra optica, comunicare
wireless (unde radio, infrarosii, etc.)
Pentru a putea comunica intre ele computerele trebuie sa se cunoasca intre ele, si
pentru a se cunoaste trebuie sa aiba o adresa. La fel cum pentru a trimite o scrisoare avem
nevoie de adresa destinatarului, la fel, atunci cand vrem sa vizitam un site de internet, trebuie
sa ii stim adresa.
Exista doua tipuri de adrese folosite pe internet : adresele text – cum ar fi www.ase.ro,
email@ase.ro – si adresele numerice. Adresele text sunt cele folosite de utilizatorii finali,
atunci cand vor sa trimita un e-mail, sau vor sa viziteze o pagina de internet. Computerele si
echipamentele de comunicatie folosesc, insa, adrese numerice formate din patru numere
cuprinse intre 0 si 255, de forma xxx.xxx.xxx.xxx. Utilizatorii, insa, nu pot retine aceste
numere – ar trebui ca pentru fiecare pagina sa memoram un astfel de numar, nu tocmai usor
de retinut, ceea ce ar fi aproape imposibil. De aici a aparut nevoia existentei unei adrese text,
mai usor de memorat si de folosit.
Exista o multime de servicii, mai mult sau mai putin cunoscute, pe care le ofera
internetul, fiecare cu regulile sale si cu aplicatii specifice. Cele mai cunoscute, sunt, de
departe, WWW-ul (world wide web) si e-mailul. Dar pe langa acestea mai exista si altele,
cum ar fi :
- Telnet – este un serviciu folosit pentru conectarea la alte calculatoare din Internet,
pentru a accesa o serie de servicii publice, in principiu este un serviciu Internet de conectare la
distanta. Odata realizata conectarea la un alt calculator, se pot introduce comenzi ca si cum
utilizatorul ar lucra direct la acelu calculator. Se poate rula o sesiune interactiva normala
(conectarea la sistem, executarea de comenzi, deconectarea de la sistem), sau se poate utiliza
orice serviciu pe care acea masina il ofera terminalelor ei locale.
- FTP (File Transport Protocol) - Este folositor in aducerea fisierelor din arhivele
publice raspindite in Internet. Acest lucru se numeste FTP anonim, pentru ca nu este necesar
un cont pe calculatorul respectiv pentru a-l accesa. Daca telnet permite conectarea la un alt
calculator pentru executarea unor comenzi pe acel calculator, ftp permite transferarea
fisierelor de pe un calculator pe altul
 - IRC (internet relay chat) – serviciu ce permite utilizatorilor sa comunice in timp real
pe diverse teme, folosind o aplicatie special conceputa pentru acest serviciu. Acesta a captat
atentia tinerilor, in special, devenind unul dintre serviciile cele mai folosite in acest moment
pe Internet. Utilizatorii sai sunt, in principal, adolescentii.
- Newsgroup – acesta este un serviciu ce faciliteaza discutiile online pe anumite teme,
prin lasarea de mesaje electronice care pot fi citite de oricine
- Internet Phone, Internet Fax: servicii de telefonie si fax disponibile acum si rin
intermediul Internet. Puteti trimite un fax sau face un apel telefonic prin intermediul
calculatorului (bineinteles daca calculatorul dispune de aceste facilitati).
Toate aceste servicii sunt foarte utile si folosite din ce in ce mai mult. Cele mai
folosite servicii raman, insa, cele de WWW si de e-mail.
Pentru a putea conecta un computer la internet este nevoie, mai intai, de un computer
sau de alt dispozitiv care sa poata realiza acest lucru, cum ar fi chiar un televizor. Desi ar
parea mai putin obisnuit acest lucru, s-au dezvoltat tehnologii si echipamente prin intermediul
carora chiar un televizor, sau chiar un frigider se poate conecta la internet. Acest fapt nu poate
decat sa demonstreze ca impactul si utilitatea internetului au atins cote foarte ridicate. Atat de
ridicate, incat nu ne putem dispensa de acest “fluviu” de informatie nici atunci cand suntem in
bucatarie.
Rezumandu-ne, insa, la mijloacele cele mai simple de conectare la super-retea,
computerul este cel mai folosit echipament de conectare. Desigur, un simplu computer nu este
suficient. Mai este nevoie ca acesta sa dispuna de o placa de retea, sau un modem, care
actioneaza ca un receptionist al informatiei, actionand ca o poarta intre computer-ul care se
conecteaza la internet si semnalele electrice purtatoare de informatie.
Pe langa componentele hardware de care este nevoie, mai exista si componente
software, sau mai simplu, aplicatii pe care computerul le ruleaza. In primul rand, sistemuil de
operare al computer-ului, care este inima componentei software. Cel mai raspandit sistem de
operare folosit de catre utilizatorii individuali este fara indoiala, produsul celor de la
Microsoft, gigantul software al lumii, denumit Windows. Incepand de la varianta Windows
1.0 aparuta in 1985, compania detinuta de Bill Gates a dezvoltat o serie bogata de sisteme de
operare, orientandu-se in functie de nevoile utilizatorului. Tocmai din acest motiv, Microsoft
este un exemplu de aplicare eficienta a marketing-ului, avand in vedere ca pe primul plan a
fost pus intotdeauna conceptul care sta la baza marketing-ului si anume faptul ca trebuie puse
pe primul plan nevoile utilizatorului, consumatorului si satisfacerea acestor nevoi pentru a
asigura profitabilitatea companiei ce ofera un produs sau serviciu.
 In afara de sistemul de operare mai este nevoie de o serie de aplicatii cu roluri diferite,
care asigura functionarea diverselor servicii oferite de internet. Exista “browsere web” care
sunt aplicatii ce fac posibila afisarea paginilor de internet. Cele mai raspandite browsere sunt:
- Internet Explorer, realizat de catre Microsoft
- Netscape
- Opera
Aceste browsere nu fac altceva decat sa urmeze instructiunile date de catre cel care
Trimite informatia, in speta computerul care gazduieste aceasta pagina, prin intermediul unui
limbaj de programare denumit HTML sau Hyper Text Markup Language.
Mai exista aplicatii al caror rol este de a vizualiza, organiza e-mail-urile, despre care
se v mentiona in partea dedicata e-mail-ului.
Exista o paleta foarte larga de aplicatii destinate serviicilor oferite de internet, cu rolul
de a ajuta utilizatorul sa poata folosi toate aceste servicii, fara a avea, neaparat, cunostinte
avansate de operare a computerelor, sau cunostinte tehnice referitoare la internet, pentru a
oferi aceasta importanta sursa de informatie cat mai multor oameni.
Conectarea la internet se realizeaza prin intermediul unor firme specializate in oferirea
acestor servicii, denumiti ISP (Internet Service Provider) sau furnizor de servicii internet.
Principiul dupa care se desfasoara activitatea acestora este de a inchiria utilizatorilor acest
serviciu, deci si posibilitatea de a se conecta la internet prin intermediul acestora. Exista oferte
variate ce vin din partea acestora, conform cu nevoile clientilor.
Principalul criteriu care face diferenta intre aceste servicii sunt largimea de banda pe
care acestea o furnizeaza. Simplificat, largimea de banda sau bandwidth, reprezinta cantitatea
de informatie pe care o primeste clientul intr-o anumita perioada de timp. Aceasta largime se
masoara in date transferate intr-o secunda. Cele mai ieftine si mai putin performante
“legaturi” la internet sunt conexiunile prin linii telefonice clasice, denumite si dial-up. Viteza
de transmisie (bandwidth) este destul de scazuta, dar si pretul este pe masura. Acest tip de
conexiuni devin din ce in ce mai rar intalnite, in special in tarile dezvoltate, o data cu
dezvoltarea infrastructurii si aparitia noilor tehnologii si echipamente. In tarile in curs de
dezvoltare, insa, acest tip de conexiuni este foarte intalnit datorita costului. Romania este un
astfel de exemplu, majoritatea conexiunilor la internet ale persoanelor fizice realizandu-se
astfel.
Alte tipuri de conexiuni cu viteze mai mari sunt disponibile, cum ar fi ISDN, DSL,
Acces in retea metropolitana, acces prin satelit, etc. O data cu cresterea vitezei creste si costul
implicat. Dezideratul pentru a avea o legatura buna la internet pentru toate statele ar trebui sa
fie dezvoltarea infrastructurii. Un astfel de obiectiv este dezvoltarea de retele in marile orase,
denumite retele metropolitane, care inseamna realizarea unei retele fizice care sa lege
utilizatori, atingandu-se astfel performante imbunatatite.

1.3.1. WWW (world wide web)

In esenta www-ul este serviciul oferit de internet de a putea accesa diverse pagini de
internet aflate in toata lumea prin intermediul unui program denumit “browser”, cu ajutorul
caruia se pot vizualiza texte, imagini, sunete si clipuri video. Acesta este cel mai utilizat
serviciu de internet la ora actuala.
In 2001 existau peste 8 milioane de pagini web, asteptandu-se ca la sfarsitul anului
2003, acestea sa depaseasca cifra de 16 milioane.
Cu aproximatie WWW-ul a aparut in luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la
Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus in circulatie
propunerea de a dezvolta un sistem hypertext in vederea unei eficiente partajari a informatiei
intre echipele de cercetatori din High Energy Physics Community, situate in zone geografice
diferite. Cele trei componente pe care trebuia sa le contina acest sistem in viziunea
specialistilor CERN erau:
" O interfata utilizator consistenta;
" Capacitatea de a incorpora o mare varietate de tehnologii si tipuri de documente;
" Capacitatea de a accesa informatia unitar in ciuda unei mari varietati a tipurilor de
calculatoare si a soft-ului rulat de acestea, si aceasta intr-un mod cit mai simplu din punctul de
vedere al utilizatorului.
Paginile web prezente pe Internet se refera la aproape toate domeniile din activitatea
umana, iar aceasta uriasa baza de date a trebuit sa fie organizata intr-un anumit fel pentru a se
usura accesul la informatiile. Astfel au aparut domeniile, care reprezinta sfarsitul adresei web,
cum ar fi “.ro”.

Astfel s-au standardizat urmatoarele domenii:

.com - entitati comerciale
.edu - Organizatii educationale
.gov - Institutii guvernamentale nemilitare
.mil - Organizatii militare
.org - alte organizatii
 .net - resurse pentru retea
.int - Institutii internationale (NATO)
In afara de acestea, fiecare tara a primit un anumit sufix, dupa cum urmeaza :
.au - Australia
.ca - Canada
.ch - Elvetia
.de - Germania
.dk - Danemarca
.es - Spania
.ru - Federatia Rusa
.ro – Romania
In aceasta multime de pagini de web este destul de greu de gasit o anumita informatie,
iar in scopul acesta au fost dezvoltate motoarele de cautare (search engine), care sunt niste
aplicatii care cauta pe internet pentru utilizator. Acestea sunt printre cele mai accesate
aplicatii pe internet la ora actuala. Pe primul loc intr-un clasament al acestor motoare se afla
site-ul www.google.com. Avantajele care la-au facut sa devina, de departe, cel mai utilizat
motor de cautare sunt numarul foarte mare de pagini in care face cautarea, si simplitatea
interfetei cu utilizatorul.
Pentru a putea vizualiza o pagina de internet, utilizatorul are nevoie de o aplicatie care
sa realizeze acest lucru, iar aceste aplicatii poarta numele de browsere. Acestea primesc un
cod programat de la computerul pe care se afla pagina, impreuna cu fisierele care sunt
continute de site-ul respectiv (imagini, sunete, animatii, etc.) si interpreteaza acest cod afisand
rezultatul intr-o fereastra.
Cele mai utilizate aplicatii care realizeaza acest lucru sunt Microsoft Internet Explorer
si Netscape. Acestea sunt gratuite. Mai exsita si alte aplicati care fac acest lucru, contra cost
sau gratuit disponibile pe internet, dar acestea sunt cele mai utilizate.

1.3.2. E-mail-ul

Alt serviciu intens utilizat pe Internet este cel de e-mail. In esenta e-mailul
(posta electronica) realizeaza transmiterea de mesaje, fisiere diverse, de la un utilizator al
internetului la altul.
E-mail-ul a aparut odata cu aparitia Internet-ului si este prescurtarea de la electronic
mail (posta electronica). Din denumire rezulta si la ce foloseste, adica la trimiterea si primirea
de scrisori, dar in format electronic.
O analogie cu sistemul postal clasic scoate in evidenta avantajele si dezavantajele pe
care acest serviciu le ofera.
Asemanarile cele mai importante sunt urmatoarele :
- pentru ambele servicii este nevoie de o adresa a destinatarului si una a expeditorului (in
cazul postei electronice, adresa este in genul utilizator@email.com, iar in cazul sistemului
postal obisnuit ea cuprinde strada, numarul sau orasul)
- fiecare utilizator are o casuta postala in care sunt depuse mesajele
Dintre deosebiri, cele mai importante sunt :
- transferul mesajelor este strict electronic in cazul e-mail-ului, neavand de a face cu hartii sau
colete
- timpul de primire a mesajelor este mult mai mic : in cazul e-mail-ului, acesta este de ordinul
secundelor, sau milisecundelor, in functie de distanta fizica dintre cei doi utilizatori
Avantajele oferite de acest mod de comunicare sunt indiscutabile, e-mail-ul devenind
principalul mediu prin care comunica angajatii intreprinderilor care au implementat un sistem
informatic capabil sa suporte oferirea acestui serviciu. Desi intreprinderile romanesti au
dificultati in implementarea unui astfle de sistem, neavand resursele financiare sau
cunostintele necesare realizarii avantajelor pe care le presupune un astfel de sistem, in ultima
perioada si in tara noastra acest mod de comunicare castiga foarte mult teren in detrimentul
vechilor mijloace de comunicare.
Pentru a putea vizualiza aceste mesaje electronice exista doua variante. Prima este
interfata web, in speta o pagina de internet prin intermediul careia se face accesul. Cea de a
doua varianta este o aplicatie specializata care sa faca acest lucru. Aceste aplicatii contacteaza
computerul pe care sunt stocate acestea si le aduc pe calculatorul care le solicita, in schimbul
unei autentificari prealabile. Una dintre aplicatiile cele mai des folosite in acest scop este
Microsoft Outlook, inclus in pachetul Microsoft Office.

1.4 Internet-ul in cifre

Cel mai simplu mod de a evidentia evolutia spectaculoasa si importanta sporita pe care
o capata internetul este sa privim statisticile oferite de diverse surse de informatii.
Majoritatea statisticilor realizate la inceputurile internetului se refereau numai la
numarul de calculatoare conectate la internet sau la cantitatea de informatie transferata prin
internet. Aceste date erau colectate de catre institutii guvernamentale sau de cercetare, in
numele comunitatii stiintifice, aceasta comunitate fiind principalul utilizator al internetului la
acea vreme. Acest lucru s-a schimbat in 1991, cand Fundatia National pentru Stiinta din SUA
(National Science Foundation) a ridicat restrictiile privind folosirea in scop comercial al
internetului. Din ce in ce mai multe companii au inceput sa realizeze oportunitatile comerciale
pe care le ofera internetul, astfel crescand cererea pentru statistici mai detaliate privind
utilizatorii internetului.
Privind numarul de computere conectate la internet, Internet Software Consortium ne
ofera o evolutie a numarului acestora, incepand cu perioada de nastere a internetului, 1969, si
pana in ianuarie 2003, dupa cum se poate vedea intabelul urmator :

Perioada Numarul de host-uri

1969 4
aprilie 1971 23
august 1981 213
august 1983 562
decembrie 1987 28.174
iulie 1988 33.000
iulie 1989 130.000
octombrie 1990 313.000
iulie 1991 535.000
iulie 1992 992.000
iulie 1993 1.776.000
iulie 1994 2.217.000
iulie 1995 6.642.000
ianuarie 1996 9.472.000
ianuarie 1997 17.753.266
ianuarie 1998 29.670.000
ianuarie 1999 43.230.000
iunie 1999 56.218.000
ianuarie 2000 72.398.032
ianuarie 2001 109.574.000
iulie 2001 125.888.000
ianuarie 2002 147.344.723
iulie 2002 162.128.493
ianuarie 2003 171.638.297
 Numarul de computere conectate la Internet

200.000.000
180.000.000
160.000.000
140.000.000
120.000.000
100.000.000
80.000.000
60.000.000
40.000.000
20.000.000
0
69 71 1 3 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 98 999 99 000 001 01 002 02 003
19 19 98 98 98 98 98 99 99 99 99 99 99 199 199 19 19 20 20
t 1 st 1 i e 1 lie 1 lie 1 ie 1 lie 1 lie 1 lie 1 lie 1 lie 1 e e e e
1
e e
2
e
2
e e
2
e ie
2
ilie s
gu ugu
r iu iu r iu iu iu iu iu
ri ri ri ri n i ri ri
iu
l i ri
iu
l i
ar
pr b b a
nu a nu
a a
nu a nu
a iu a
nu a nu
a
nu
a
nu
a au a ce m
t om
ia i ia i ia i ia ia
de oc

Se pot vedea foarte bine cresterile importante inregistrate in aceasta perioada. De la an

la an, numarul computerelor conectate s-a dublat sau chiar triplat.
Un indicator relevant pentru stabilirea publicului care foloseste serviciile internet este
numarul de utilizatori, care a inregistrat cresteri la fel de spectaculoase. Informatii despre
aceasta evolutie ne ofera site-ul www.nua.ie, institutie ce ofera astfel de statistici.

Perioada Nr. de utilizatori(mil.)

1995 16
1996 55
1997 101
1998 150
1999 200
2000 451
2001 552
2002 634

Evolutia numarului de utilizatori (milioane)

1000 937
900
800
700 634
552
600 451
500
400
300 200
101 150
200 55
100 16
0

95 96 97 98 99 00 01 02 04
19 19 19 19 19 20 20 20 20
e
ar
tim
es
 Se pot observa cresteri spectaculoase si ale acestui indicator, pentru perioada de boom
al numarului de utilizatori, intre 1995 si 2002, iar previziunile pentru perioada urmatoare, in
speta 2004, sunt la fel de optimiste, fiind asteptata o crestere a numarului de utilizatori ai
serviciilor oferite de internet la aproape 1 miliard.
Insa, ca in orice domeniu, se asteapta pentru anii urmatori cresteri mai temperate in
domeniile legate de tehnologia informatiei. Falimentul multor “dotcomuri”, sau companii a
caror activitate se desfasoara cu preponderenta pe internet, ca urmare a increderii prea mari
acordate acestui domeniu, demonstreaza ca aceste cresteri spectaculoase nu pot surveni pe
perioade foarte mari de timp. WorldCom este unul din gigantii din tehnologia informatiei care
a suferit din cauza aceasta. Nici cele mai mari firme, cum ar fi marele Microsoft, nu fac
exceptie de la aceste tendinte, dar, o data cu regandirea atitudinii asupra evolutiei acestui
domeniu in viitor, au inceput sa redreseze situatiile mai putin bune inregistrate la inceputul
acestei decade.
Un impact serios asupra acestui domeniu, precum si asupra situatiei economice
mondiale, a fost atentatul terorist asupra turnurilor World Trade Center de la 11 septembrie
2001, cu atat mai mult cu cat aceste atentate au lovit in puterea numarul 1 in domeniul IT din
lume.
Statistici privind profilul utlizatorilor sunt disponibile, astfel se poate observa din
tabelul urmator repartitia acestora in functie de sex.
Procent Procent
Tara
masculin feminin
Germania 63.40 36.60
Franta 61.88 38.12
Italia 60.91 39.09
Spania 60.88 39.12
Belgia 60.60 39.40
Olanda 59.81 40.19
Brazilia 59.71 40.29
Elvetia 58.69 41.31
Japonia 58.39 41.43
Austria 58.13 41.87
Norvegia 57.95 42.05
Marea Britanie 57.17 42.83
Israel 57.10 42.90
Hong Kong 56.61 43.39
Singapore 56.51 43.49
Danemarca 55.86 44.14
Taiwan 55.80 44.20
Irlanda 54.78 45.22
Suedia 54.76 45.24
Korea de Sud 54.35 45.65
Mexic 54.00 46.00
 Finlanda 53.94 46.06
Noua Zeelanda 52.52 47.48
Australia 51.57 48.43
Canada 49.00 51.00
Statele Unite 47.28 52.18

Un studiu intreprins in iunie 2003 arata comportamentul de utlizare a internetului a

consumatorilor americani, astfel :

Utilizare medie a internetului, SUA, iunie 2003

  Acasa Munca
Numarul de sesiuni pe luna 30 63
Numarul de domenii vizitate pe luna 52 95
Timp de vizitare pe luna 25:25:07 74:26:35
Timpul afectat unei sesiuni 00:32:24 00:33:32
Durata de vizionare a unei pagini 00:00:54 00:00:57

In ceea ce priveste populatia globala ce foloseste internetul, informatiile sunt prezente

in tabelul de mai jos :

Utilizare medie a internetului, iunie 2003

  Iunie Mai Modificare
Numarul de sesiuni pe luna 21 22 -0.44
Numarul de domenii vizitate pe luna 54 55 -1.65
Pagini web vizitate pe luna 882 884 -0.16
Pagini vizitate intr-o sesiune 41 41 0
Timp de vizitare pe luna 11:34:06 11:29:08 +0.72
Timpul afectat unei sesiuni 00:32:24 00:32:01 +1.16
Durata de vizionare a unei pagini 00:00:47 00:00:47 0

Asadar, consumatorii petrec in medie, 11 ore si 34 de minute pe internet intr-o luna,

timpul afectat acestei activitati crescand de la o luna la alta.
Privind aceste informatii ne putem da seama ca internetul este prezentul si viitorul
comunicatiilor in intreaga lume. Site-ul cyberatlas.internet.com ne ofera informatii care
intaresc aceasta afirmatie. Utilizatorii internetului au ajuns sa se bazeze foarte mult pe
cantitatea uriasa de informatie pe care le-o ofera acest mediu, pe care il consulta foarte des
cand este vorba de alegeri importante pe care trebuie sa le faca.
Rezultatele unei cercetari intreprinse de Content Intelligence Group releva faptul ca
peste 60 % din respondenti, din Statele Unite, aleg internetul ca principala sursa de
informatie, iar 48 % dintre acestia folosesc acelasi mod de a obtine informatiile necesare
derularii activitatii la locul de munca.
 Cercetarile intreprinse asupra consumatorilor americani de internet ne arata ca din
peste 32 de milioane de utilizatori ai internetului 34 % au ales o scoala sau o institutie de
invatamant superior folosind acest mediu ca principala metoda de decizie.
Din 34 de milioane de surf-eri care au inceput recent un hobby, 33% au afirmat ca
decizia lor s-a bazat exclusiv pe informatiile furnizate de internet.
Din 47 de milioane de persoane care au cautat sa isi continue educatia sau
perfectionarea profesionala, peste 39 % sustin ca Internetul a avut rolul decisiv in alegerea lor,
iar 29 % ca a avut un rol important.
Mai multe statistici interesante despre uzul in scop comercial al Internetului se
regasesc in capitolul urmator al acestei lucrari, care trateaza marketing-ul online mai detaliat.

1.5 Internet-ul in Romania

Avand in vedere globalizarea acestui fenomen care este internetul, Romania se

Aliniaza treptat la aceasta tendinta de folosire a acestuia ca sursa importanta de informatii.
Rata de folosire a Internetului in Europa Centrala si de Est este in continua crestere, in
principal datorita utilizarii internetului la locul de munca si in scoli. Procentul populatie care
utilizeaza Internetul cel putin odata pe luna in aceasta regiune este preconizat la 17% in 2003
si 27% pana in 2006. Estonia si Slovenia inregistreaza cel mai mare numar de utilizatori,
comparabil cu cel din Europa Occidentala si asta datorita implicarii guvernamentale in
promovarea utilizarii Interentului in scoli si locurile publice.
Romania se afla, din pacate pe unul din locurile codase in ceea ce priveste numarul de
utilizatori, si alte cifre privind acest domeniu.
Se estimeaza, conform CSOP, ca in 2002 existau aproximativ 2 milioane de utilizatori
ai internetului in Romania.

Numarul Procent
Tara de din Populatie
  utilizatori populatie (mii loc)
Romania 2100 10,00% 21000
Ungaria 1480 14,45% 10245
Polonia 6400 16,62% 38500
Slovenia 600 30,00% 2000
Slovacia 650 12,26% 5300
 Procent din populatie

35,00%
30,00%
25,00%
20,00%
Procent din populatie
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
ia ia ia ni
a cia
an gar lo
n e a
m
Un
o ov ov
Ro P Sl Sl

Dupa cum se vede din tabelul si graficul de mai sus, Romania se afla in spatele
principalelor tari din zona Europei Centrale si de Est, in ceea ce priveste numarul de persoane
care utilizeaza internetul, cu un procent de 10 % din totalul populatiei, spre deosebire de
Ungaria, care detine un procent de aproape 15%.
Cauza principala a acestui indicator scazut este nivelul scazut de trai , incluzand aici
veniturile scazute ale populatiei. Costul achizitionarii unui PC, al accesului la Internet, dar si
educatia privind utilitatea acestui serviciu, contribuie la o penetrare redusa a internetului in
randul utilizatorilor romani.
In ceea ce priveste repartitia pe diverse categorii a acestora, 16% din populatia
masculina a Romaniei foloseste internetul, in timp ce numai 8% din cea feminina realizeaza
acest lucru.
Romanii cu varsta cuprinsa intre 15 si 20 de ani detin 32 % din numarul utilizatorilor,
a doua grupa de varsta, ca pondere in totalul utilizatorilor fiind persoanele cu varste cuprinse
intre 20 si 29 de ani. Cei cu varsta peste 60 de ani detin numai 1 % din totalul celor ce
folosesc internetul.
Avand in vedere relansarea economica a Romaniei, exista sperante ca aceste cifre se
vor imbunatati, iar accesul la aceasta importanta sursa de informatii sa fie accesibil cat mai
multor persoane, pentru o mai buna dezvoltare a tarii. Exista proiecte in desfasurare, care
vizeaza realizarea unei infrastructuri care sa ajute la indeplinirea acestui obiectiv, cum ar fi
reteaua de fibra optica realizata de SNCFR.

Ca o concluzie a acestui capitol care a incercat descrierea internetului, atat in ceea ce

priveste modul de functionare, cat si a cifrelor care descriu acest fenomen, se poate spune ca o
evolutie atat de uimitoare cum s-a inregistrat si inca se mai inregistreaza in acest domeniu se
intalneste foarte greu in viata economica mondial. Cu toate acestea, companiile mari au ajuns
la concluzia ca aceste evolutii spectaculoase au avantaje dar si dezavantaje.
Avantajele sunt incontestabile si destul de clare. Dezavantajul cel mai important este
ca aceste cresteri atrag foarte multi investitori care vor investi sume nejustificate, si se poate
ajunge la esecuri importante, din cauza entuziasmului exagerat.
Internetul a fascinat, si continua sa fascineze intreaga lume care a avut contact cu acest
fenomen. Se poate vorbi , fara a exagera, despre dependenta pe care o creeaza acest
instrument, dar care are in principal efecte benefice asupra celui care devine dependent de
informatie.