Examen

 Este*ca  Dentara  

Model  
 Diagnos(ce:  
 
1.  Dg  de  urgenţă…………………………………
2.  Dg  afecţiunilor  odontale………………………………….  
3.  Dg  de  edentaţie……………………………………………….  
4.  Dg  afecţiunilor  parodonţiului  marginal………………  
5.  Dg  afecţiunilor  mucoasei  orale…………………………..  
6.  Dg  de  ocluzie…………………………………………………….  
7.  Dg  afecţiunilor  ATM………………………………………….  
8.  Dg  afecţiunilor  chirurgicale  BMF………………………  
9.  Dg  de  disfunc*e………………………………………………  
10.  Dg  afec*unilor  generale………………………………….  

Plan  de  tratament  

 
Sistemic……………………………………………………
…………..  
Urgență………………………………………………………
…………  
Preparator………………………………………………… Analiza  Faciala  

………………………………………………………………… Frontală   Laterală  

………………………………………………………………… Forma         Profil      
…………………………………………………………………
Ver*cal       Franckfurt  +  M0      
……………………………………………………  
Orizontal       M0+Fată      
Restaurator………………………………………………
………………………………………………………………… Simetrie       Buze      

…………………………………………………………………
 ZAMBETUL  

Linia  zambetului    
 
Linia    mediană      
 
Simetrie      
 
 
Linia    gingivala    
   
Dimensiunile  dentare  (Raport)    
 
   
Poziția  punctelor  de  Zenit      
 
Înclinarea  axială      
 
Zonele  de  contact  interdentar    
   
Ambrazurile  incizale      
 
Concluzii    
 Diagnos*c  

1.  Dg  de  urgenţă

2.  Dg  afecţiunilor  odontale  
3.  Dg  de  edentaţie  
4.  Dg  afecţiunilor  parodonţiului  marginal  
5.  Dg  afecţiunilor  mucoasei  orale  
6.  Dg  de  ocluzie  
7.  Dg  afecţiunilor  ATM  
8.  Dg  afecţiunilor  chirurgicale  BMF  
9.  Dg  de  disfunc*e  
10.  Dg  afec*unilor  generale  
  
Dg.  de  urgenţă  
 
•  Existenţa oricărei afecţiuni care provoacă durere sau
pune viaţa in pericol. (discutabil daca există urgenţe
fizionomice)

•  Urgente (Conform ADA)

–  1. Dureri
–  2. Infecţii acute
–  3. Pierderea unei lucrări protetice
–  4. Fractura unuia sau mai multor dinţi
  
Dg.  afecțiunilor  odontale  
 
•     Leziunile ţesuturilor dure odontale:
•  Atriţie - uzura dentară fiziologică
•  Abfracţie – pierdere de substanţă dentară datorată forţelor
de flectare care acţionează asupra dinţilor  

 
 
 
  
Dg.  afecţiunilor  odontale  
Ø 
 
Abraziune  –  uzură  dentară  nefiziologică
Ø  Eroziuni  –  lipsa  de  substanţă  prin  acţiune  chimica  
Ø  Fracturi-­‐  cu  sau  fară  interesare  pulpară
Ø  Leziuni carioase  –  simple  sau  complicate

•  Contacte  proximale  –  treme,  diasteme  

•  Modificări  de  poziţie  majore  
•  Tratamente  existente  ale  leziunilor  odontale  
  
Dg.  de  edentaţie  
 
1. Clasificarea Kennedy
  
Dg.  de  edentaţie  
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate  
 
1.   
Dinţii  care  au  indicaţie  de   extracţie  nu  se  iau  în  
considerare  atunci  când  se  face  clasificarea  edentației  
  
Dg.  de  edentaţie  
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate  
 
2.    Breşele  edentate  care  nu  vor  
  fi  restaurate  prin  proteze  
parţiale  mobilizabile  nu  se  iau  în  considerare  atunci  când  se  
face  clasificarea  
  
Dg.  de  edentaţie  
 
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate

 
3.  Dacă M3 lipsește nu va fi  luat in considerație in
clasificare
  
Dg.  de  edentaţie  
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate  
 
4.  Dacă  M3  este  prezent  şi  va  fi    u*lizat  ca  dinte stâlp  va  fi  luat  în  
considerare  în  clasificare.  
  
Dg.  de  edentaţie  
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate  
 
5.  Pentru  stabilirea  clasei  de  edentaţie  
  se  ia  în considerare  
breşa  situată  cel  mai  posterior.  
  
Dg.  de  edentaţie  
 
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate

 
6.  Breşele  edentate  suplimentare  
  faţă  de  cele  care  determină  
clasa  de  edentație  sun  denumite  MODIFICĂRI  
  
Dg.  de  edentaţie  
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate  
 
7.  In*nderea  breșei  edentate  (  numărul  de  dinți  absenţi  sau  al  
dinţilor  ar*ficiali  ai  protezei)  nu  influențează  clasificarea  
  
Dg.  de  edentaţie  
 
Calsificarea  Kennedy  –  reguli  Applegate

 
8. Clasa a IV-a nu prezintă modificări.  
 
Dg.  de  edenta*e  
Clasificarea  dupa  Costa  
 Dg.  de  edentaţie  
Clasificarea  dupa  Costa  

•  Denumirea edentaţiei se folosesc termenii de

“terminală”, “frontală” sau “laterală” în funcţie de zona
•  Denumirea începe de la dreapta la stânga, atât la
maxilar cât şi la mandibulă
•  Linia mediană de marcheaza în scris cu “-” şi  verbal  cu  
“m”  
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 www.prosthodon*cs.org  

•  Classification System for Complete Edentulism

•  Classification System for Partial Edentulism
•  Classification System for the Completely Dentate Patient
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 

Această clasificare se realizează analizând:

     1. Întinderea şi topografia breşelor

2. Starea dinţilor stâlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentat
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
1.  În(nderea  şi  topografia  breşelor  
     
Arcade integre sau minim afectate
Ø  Breşa  unică,  pe  o  singură  arcadă  –  lipsesc  maxim:  2  incisivi  
superiori/  4  incisivi  inferiori/  2  PM  /  1  PM  +  1M  

 Arcade moderat afectate

Ø  Breşele  sunt  prezente  la  ambele  arcade  şi  îndeplinesc  una  din  
condiţiile  de  mai  sus  sau  lipseşte  un  canin  maxilar  sau  
mandibular  
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
1.  În(nderea  şi  topografia  breşelor  

 Arcade  sever  afectate

Ø   Breşe  maxilare  sau  mandibulare  de  cel  puţin  3  dinţi  care  cuprinde  
dinţi  frontali  si  laterali  
Ø   Breşe  laterale,  maxilare  sau  mandibulare  de  cel  puţin  3  dinţi  sau  2  
molari  
Ø   Orice  breşă  sau  combinaţie  de  breşe  care  necesita  complianţă  
terapeu*ca  sporită  din  partea  pacientului.  
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
2.  Starea  dinţilor  stâlpi  

 Zonă  de  sprijin  integră  sau  minim  afectată  

•  nu  necesită  tratament  preprote*c  
 
 Zonă  de  sprijin  moderat  afectată  
•  Stâlpi  localizaţi  in  1-­‐2  sextante  cu  ţesut  dentar  insuficient  pentru  a  suporta  
o  restaurare  intra/extracoronară
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
2.  Starea  dinţilor  stâlpi  

Zonă  de  sprijin  moderat  afectată  

•  Stâlpi  localizaţi  in  1-­‐2  sextante  care  necesita  tratament  adjuvant  
parodontal,  endodon*c,  ortodon*c  

Zonă  de  sprijin  substanțial  afectată  

•  Situațiile  descrise  la  punctul  anterior  se  regăsesc  in  3  sextante  

Zonă  de  sprijin  sever  afectată  

•  Situaţiile  anterioare  se  regăsesc  in  4  sau  mai  multe  sextante  
•  Există  dinţi  stâlpi  cu  prognos*c  rezervat  
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
3.  Criterii  ocluzale  

Raporturi  ocluzale  ideale  sau  minim  afectate  

•  Nu  necesita  tratament  preprote*c  
•  Raporturi    intermaxilare    de  *p  clasa  I  Angle  

Raporturi  ocluzale  moderat  afectate  

•  Necesita  tratament  minim  preprote*c  de  *pul  şlefuirilor  selec*ve  
•  Clasa  I  Angle  
 
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 
3.  Criterii  ocluzale  

Raporturi  ocluzale  subtanțial  afectate  

•  Este  necerasară  refacerea  raporturilor  ocluzale  dar  fară  modificarea  DVO  
•  Clasa  II  Angle  
Raporturi  ocluzale  sever  afectate  
•  Refacerea  raporturilor  ocluzale  asociata  cu  modificarea  DVO  
•  Clasa  II  Angle  diviziunea  2  sau  clasa  III  Angle  
 

 
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  

•  Clasa  I        Ideal  sau  minim  afectat  

•  Clasa  a  II-­‐a      Moderat  afectat  
•  Clasa  a  III-­‐a       Substanţial  afectat  
•  Clasa  a  IV-­‐a       Sever  afectat    
 
 Clasificarea  ACP  
(American  College  of  Prosthodon(cs)  
 

•  Clasa  a  IV-­‐a  —  Criterii  suplimentare  

–  Pacient refractar (pacient cu nemulţumiri cronice după tratament

corespunzător).
–  Manifestări orale severe ale unor afecţiuni sistemice, inclusiv
sechele după tratament oncologic
–  Dischinezie şi/sau ataxie mandibulomaxilară
–  Pierderea suportului posterior
–  Uzură patologică avansată
  
Dg.  afecţiunilor  parodonţiului  marginal  
 
•  Status  periodontal
–  Grad  de  inflama*e  parodontală
•  Aspect  
•  Singerare  
•  Placa  microbiana,  tartru  
–  Mobilitate  
1. Gradul    0  –  lipsa  mobilita*i  
2. Gradul  1  –  Mobilitate  notabila  ,  mai  mica  de  1  mm  
3. Gradul  2  -­‐    Mobilitate  mai  mare  de  1  mm  
4. Gradul  3  -­‐  Mobilitate  mai  mare  de  1  mm  si  mobilitate  ver*cala  

 
  
Dg.  afecţiunilor  parodonţiului  marginal  
 

–  Hipertrofii  gingivale,  retrac*i  gingivale,  pungi  parodontale,  

mobilitate  
–  Afectarea  furca*ilor  
1. Gradul    I  –  expunerea  concavita*i  trunchiului  radicular  
2. Gradu    II  –  sonda  patrunde  la  nivelul  furca*e  dar  nu  trece  pe  
partea  cealalta  
3. Gradul  III  -­‐    sonda  trece  de  pe  o  parte  pe  alta  
  
Dg.  afecţiunilor  mucoasei  orale  
 
Variaţii anatomice normale şi modificări de
etiologie necunoscută
– Limba albă jugală – Mase limfoide linguale (amigdala linguală)
– Leucoedemul – Varice sublinguale
– Granulaţiile Fordyce – Glosită migratorie (limba geografică)
– Cheilită angulară – Pete vasculare ale mucoasei
– Limba fisurată – Exostoze osoase
– Angiomatoza limbii – Torus palatin şi mandibular
– Limba saburală – Perle keratozice
– Limba piloasă – Fisura labială
– Glosită mediană romboidală – Buza dublă
– Tiroidă lingualămase limfoide – Pigmentaţia melanică
  
Dg.  afecţiunilor  mucoasei  orale  
 
Leziuni  patologice clinice

– Macula – Pustula
– Peteşii – Eroziunea
– Papula – Ulceraţia
– Plăci sau plancarde – Fisura
– Noduli – Atrofia
– Cicatrici – Leziuni granulare
– Vezicula – Tumora
– Bula
  
Dg.  de  ocluzie  
 
A.  Evaluarea  sta*că  a  ocluziei  
 
Analiza  arcadelor  dentare:  
Se  apreciază  integritatea  și  uniformitatea  care  pot  fi  alterate  prin  
treme,leziuni  odontale,  migrări  sau  anomaii  de  poziție,  edentații,  
fațete  de  uzură,  fracturi  
 
Incisivi:  linia  interincisivă,  supraacoperirea  ver*cal  si  orizontal  –  mm  
 
Canini:  clasa  dupa  Angle,  supraacoperirea  in  sens  ver*cal  si  orizontal-­‐  
mm  
 
Molarii  primi:  clasa  dupa  Angle  
  
Dg.  de  ocluzie  
 
Clasificarea  Angle  
 Clasa  I  :  raport  neutral  
 Clasa  II  :  raport  distalizat    
–  Diviziunea  1  cu  ocluzie  in  acoperiș  
–  Diviziunea    2  cu  ocluzie  adâncă  acoperită  
 Clasa  III  :  raport  mezializat  

 
  
Dg.  de  ocluzie  
Curbele  de  ocluzie    
 
•   sagitală (von Spee) patologic  pot  fi:  asimetrice,  neregulate,  
accentuate,  inversate  (  dinți  absen*,  egresați  sau  extruzați)  

•   transversală (Wilson) patologic  pot  fi:  accentuată,  neregulată,  

orizontală,  inversă  (linguoversiuni,  ves*buloversiuni)  

•   ves(bulară    patologic  poate  fi:  dreaptă,  inversă,  asimetrică  fata  de  

linia  mediană  (rotații,  mal  poziții)  

•  Sfera  lui  Monson    

  
Dg.  de  ocluzie  
 
B. Analiza funcțională a ocluziei

Criteriile  ocluziei  func*onale  (Școala  Românească)  

 
1.  Stopuri  ocluzale  mul*ple,  stabile  si  simultane  in  RC  și  IM  
2.  Ghidaj  anterior  armonizat  cu  posibilitățiile  ATM  
3.  Dezocluzia  dinților  cuspidați  in  mișcarea  de  propulsie  
4.  Dezocluzia  dinților  pe  partea  nelucrătoare  in  mișcarea  de  
lateralitate  
5.  Absența  interferețelor  in  lateralitate  indiferent  de  *pul  
ghidajului
• 
  
Dg.  de  ocluzie  
 
1.  Analiza  mișcării  de  deschidere  a  gurii  
2.  Pozi*a  de  intercuspidare  maximă  
•  Numarul  cel  mai  mare  de  contacte  dento-­‐dentare,  cea  mai  
frecventa  poziție  cu  contacte  dento-­‐dentare,  contracție  
musculară  maximă,  majoritatea  ciclurilor  funcționale  se  incheie  
in  IM  
3.  Relația  Centrică
•  raportul mandibulo – maxilar in care condilii articuleaza cu
portiunea cea mai subtire, avasculara, a discurilor si sunt
plasati in pozitia limita antero – superioara pe pantele
tuberculilor articulari, independent de contactele dento –
dentare
  
Dg.  de  ocluzie  
 
4. Mișcarea de lateralitate *
•  Conducere canină (canin +/- un dinte frontal)
•  Conducere de grup lateral (canin și TOȚI dinții laterali)

5.    Mișcarea  de  propulsie  

•  Ghidaj  anterior  suportat  ideal  de  toți  cei  8  incisivi,  considerat  
fiziologic  minim  2  incisivi  maxilari    cu  antagoniș*i  lor.  

* Orice evaluare a ocluziei dinamice trebuie sa aiba ca punct de

plecare RC
  
Dg.  de  ocluzie  
Situații  patologice  :    
 
1.  Contacte  premature  :  orice  contact  sau  contacte  nefuncționale,  
care  impiedica  o  anumită  relație  fiziologică  interarcadică  cu  contacte  
dento-­‐dentare  (IM,  cap  la  cap  propulsie  CCP,  canin-­‐canin  
lateralitate)  
2.  Interferențe:  contacte  nefiziologice  care  impiedica  realizarea  
corectă  a  unei  mișcării  fiziologice.  (  propulsie,  lateralitate)  
Pot  fi  pe  partea  lucrătoare  sau  nelucrătoare.  
  
Dg.  de  ocluzie  
 
3.  Miscarile  de  propulsie  si  lateralitate  

•  Tipuri  de  ghidaje    

I.  Propulsie  –  to*  incisivii  superiori  sau  cel  pu*n  2  
II.  Lateralitate    
a)  Canin  
b)  Grup  lateral  –  to*  din*i  laterali  +/-­‐  canin  
c)  Antero-­‐lateral  –  canin  si  unul  sau  doi  incisivi  

•  Interferente  pe  partea  lucratoare  sau  nelucratoare  

  
Dg.  afecţiunilor  ATM  
 
•  Durere  
•  Modificări  în  traseul  normal  al  madibulei  in  mişcarea  de  
deschidere  a  gurii  
•  Analiza  zgomotelor  produse  in  ATM  –  cracmente,  crepitaţii  
•  Sensibilitate  la  palpare  –  ATM,  temporali,  maseteri  
•  Semne  ale  unor  parafuncţii  (uzura  dentară  patologică)  
 Dg.  afecțiunilor  ATM  
Zgomote  ar(culare-­‐  (puri  
•  I -II: Faze incipiente ale deplasărilor discale
–  clic reciproc sau cracment audibil

•  III-IV: Faze tardive ale deplasărilor discale –dacă este

asociată cu modificări pe imaginea CT
–  numai clic la deschidere
–  numai clic la închidere
–  crepitaţii “fine”

•  V: Fază tardivă a deplasărilor discale

–  crepitaţii “aspre”
 Dg.  afec*unilor  ATM  
Devia*i  mandibulare  deschiderii  gurii  

•  Normal

I: DD – fază incipientă, blocaj la deschidere

II: Subluxaţie cu blocaj la inchidere
III: Blocaj la închidere/deschidere

•  Discopatie / Afectiune articulară degenerativă/

Capsulită
  
Dg.  afecțiunilor  chirurgicale  BMF  
 
•  Afecţiuni  OMF  care  necesită  intervenţie  chirurgicală  de  
specialitate:  

1.  Mucoase:  papilom,epulis,tumori  

2.  Osoase:  chisturi,  fracturi,  tumori  
3.  Din*  inclusi  
  
Dg.  afecţiunilor  generale  
 
•  Existenţa  unor  afecţiuni  generale  poate  avea  
urmatoarele  efecte:
1.  Influenţează  conceperea  planului  de  tratament  (la  diabe*ci  se  aleg  
mai  mulţi  din*  stâlpi  pentru  restaurări  prote*ce)  
2.  Modifică  acţiunea  terapeu*ca  (an*bioterapie  profilac*ca  înaintea  
intervenţiilor  chirurgicale  la  pacienţii  cu  endocardite  bacteriene)  
3.  Existenta  “sindromului  bucal”    asociat  unor  afecţiuni  generale  
(eroziunile  dentare  in  reflux  esofagian)  
4.  Risc  crescut  de  contaminare  a  personalului  sau  mai  departe  
“contaminare  încrucişata”  (HVB,  HIV,  TBC,  sifilis)  
 
  
Dg.  de  disfunc*e  
 
1.  Disfuncţia  mas*catorie  

2.  Disfuncţia  fonatorie  

3.  Disfuncţia  este*că

 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
S  =  Tratament  Sistemic    
U  =  Tratamentul  Urgentelor  
P  =  Tratament  Preparator  (preprote*c)    
R  =  Tratament  de  Restaurare    
E  =  Tratament  de  elec*e    
M  =  Mentenanta  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
 
S  =  Tratament  Sistemic  (afecţiuni  generale  care  pot  interacţiona  cu  
starea  de  sănătate  orală,  determinând  alterări  ale  condiţiei  acesteia,  
fiind  uneori  necesar  un  tratament  premergător  tratamentului  dentar.  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
U  =  Tratamentul  Urgenţelor  -­‐  în  general  urgenţele  sunt  considerate  mo(vele  
prezentării  pacienţilor  la  medic  şi  ne  orientăm  primele  sedinţe  de  tratament  către  
rezolvarea  acestora  :  
Tratament  imediat  de  urgenţă  +  trimiterea  în  serviciile  de  specialitate  pentru:  
•  Accidente  şi  traume  
•  Reacţii  alergice  la  medicamente  
•  Infecţii-­‐Abcese  
•  Afecţiuni  premaligne  sau  maligne  
Tratament  privind  înlăturarea  durerii  dentare/gingivale  
Recimentarea  în  cazul  lucrărilor  prote(ce  decimentate  
Afecţiuni  care  influenţează  este(ca    
.  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
P  =  Tratament  Preparator  (preprote(c)    
Faza  1  :  Intervenţii  terapeu(ce  iniţiale:  
–  Terapia  parodontală  iniţială  (an*inflamatorie,  non-­‐chirurgicală)  
–  Controlul  cariilor  dentare  
–  Extracţii  –  evaluarea  preliminară  a  breşelor  edentate  
–  Îndepărtarea  –  înlocuirea  restaurărilor  defectuoase  
–  Tratamentul  endodon*c,  inclusiv  intervenţii  chirurgicale  auxiliare  
–  Restaurarea  dinţilor  devitali  şi/sau  cu  distrucţii  coronare/radiculare  severe  
–  Protezarea  provizorie  /  tranzitorie  –  fixă  /  mobilizabilă  
–  Echilibrarea  ocluzală  preprote*că  
–  Evaluarea  parodontală    
–  răspunsul  parodontal  la  terapia  iniţială    
–  modificarea  planului  de  tratament  chirurgical  parodontal  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
P  =  Tratament  Preparator  (preprote(c)    
Faza  2:    
–  Parodontal  chirurgical  I  (controlul  inflamaţiei,  intervenţii  regenera*ve):  
–  Scaling,  chiuretaj  parodontal  în  câmp  deschis  
–  Intervenţii  regenera*ve  
–  Ortodon*c  (eventual  intervenţii  chirurgicale  ortodon*ce  şi/sau  ortogna*ce)  –  6  luni  
–  Parodontal  chirurgical  II  (controlul  pungilor  parodontale):  
–  Intervenţii  de  chirurgie  parodontală  pentru  pungi  parodontale  persistente,  cu  sau  fără  defecte  osoase  (în  general  
intervenţii  rezec*ve)  
–  Intervenţii  chirurgicale  premergătoare  fazei  restauratorii  finale  :  
–  Creşterea  înălţimii  coroanelor  clinice  
–  Remodelarea  este*că  a  coletului  clinic  
–  Tratamentul  retracţiilor  gingivale  
–  Tratamentul  defectelor  muco-­‐gingivale  
–  Tratamentul  afectărilor  furcale  
–  Intervenţii  asupra  crestelor  edentate  
–  Intervenţii  chirurgicale  pre-­‐implantare  şi  implantare  
–  Augmentarea  crestelor  edentate  
–  Sinus  liu  
–  Implanturi  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
R   =   Tratament   de   Restaurare   –   conţine   toate  
restaurările   anatomice   şi   funcţionale,   fie   că   sunt  
realizate   direct   în   cabinet   sau   indirect   cu   ajutorul  
laboratorului  de  tehnica  dentară.  
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
E   =   Tratament   de   elecţie   –   reprezintă   ansamblul  
procedurilor   care   realizează   obiec(ve   cerute   în  
mod   specific   de   către   pacienţi   (Ex:   faţetarea  
dinţilor  frontali  din  rațiuni  este(ce).    
 UMF  CAROL  DAVILA  BUCUREŞTI  
FACULTATEA  DE  MEDICINĂ  DENTARĂ  
DISCIPLINA  DE  ESTETICĂ  ÎN  MEDICINA  DENTARĂ  

PLAN  DE  TRATAMENT  

 
M   =   Mentenanţa   –   reprezintă   ansamblul   acţiunilor  
realizate   de   către   medicii   den(ș(     prin   care   se  
asigură   dispensarizarea   pacienților   care   au  
tratamentele  deja  efectuate  şi  eventualele  ajustări  
pe  parcurs.  
MENTENANTA
•  Fizionomie,  Figură,  
Faţă,    
•  Suprafaţa frontală a
capului ce  se  în*nde  
din partea de sus a
frunţii la baza de
bărbie şi de la ureche
la ureche.  
•  Contur  –  Formă  
–  Rotundă  
–  Ovală  
–  Pătrată  
–  Alungită  
–  Triunghiulară  
 Trichion  

Etajul  
superior  

Glabella  

Etajul  
mijlociu  

Spina  subnazală  

Etajul  inferior  

Menton  
 1/5   1/5   1/5   1/5   1/5  
       

Cea  mai  simplă  metodă  este  

să  se  împartă  suprafaţa  facială  
în  5  părţi  egale  cu  lăţimea  
ochilor  
Din  punct  de  vedere  este*c  
este  esen*al  sa  existe  simetrie  
fata  de  linia  mediana  in  plan  
frontal  
Colaj  cu  aceeasi  jumatate  de  
figură  inversată  în  oglindă  
Planul  Frankfurt  
 
Planul  care  
uneşte  marginea  
inferioară  a  
orbitei  stangi  cu  
marginile  
superioare  ale  
conductelor  
audi*ve  externe  
(porion)  
  
Poziţia  etajului  
mijlociu  al  feţei  
este  dată  de  o  
linie  dusă  între  
nasion  si  spina  
subnazală  trebuie  
să  facă  un  unghi  
între  85  şi  92  de  
grade  cu  planul   85-­‐92◦  
Frankfurt  şi  este  
numită  
meridianul  0  
DREPT  
•  Retruziv  
•  Mediu  
•  Protuziv  

CONVEX  
•  Retruziv  
•  Mediu  
•  Protuziv  

CONCAV  
•  Retruziv  
•  Mediu  
•  Protuziv  
Clasificarea  
Schwartz  
  
Poziţia  etajului  
inferior  al  feţei  
este  dată  de  o  
linie  dusă  între  
spina  subnazală  şi  
pogonion  şi  
trebuie  să  facă  un  
unghi  de  10  grade  
cu  meridianul  0   10◦  
Buzele  trebuie  să  fie  
imediat  posterior  
liniei  Rikex  (E-­‐line),  
buza  superioară  fiind  
de  două  ori  mai  
depărtată  faţă  de  
această  linie.  
Fruntea  prezintă  interes  
doar  prin  simetrie  şi  linia  
părului  
Poziţia  sprancenelor  diferă  
în  funcţie  de  sex  
La  bărbaţi  idealul  este  să  
fie  chiar  pe  marginea  
superioară  a  orbitei,  iar  la  
femei  sprâncenele  sunt  
poziţionate  mai  sus  şi  sunt  
mai  arcuite  
Poziţia  si  dimensiunile  
nasului  trebuie  să  fie  în  
concordanţă  cu  restul  
elementelor  faciale  
Dimensiunea  buzelor  
depinde  de  celelalte  
elemente  anatomice  
prezente  la  acest  nivel.  

Comisurile  trebuie  să  se  

găsească  pe  ver*calele  
coborâte  marginea  internă  
a  irisului    

Buza  inferioară  este  mai  

plină  faţă  de  cea  
superioară  

Spaţiul  dintre  buze  (în  

poziţie  relaxată  nu  trebuie  
să  fie  mai  mare  de  3mm  
Forma  gâtului  depinde  de  
Clasa  I  
următorii  factori   Clasa  IV  

 
•  Poziţia  bărbiei  
•  Poziţia  osului  hioid  
•  Elas*citatea  pielii  
•  Muschiul  Pla*sma  
•  Depozitele  de  grăsime    
•  Tiroida  
   
Clasa  II   Clasa  V  
 
Clasificarea  DODE  

Clasa  III   Clasa  VI  

Dimensiunea  ver*cală  a  
pavilionului  urechilor  
trebuie  să  fie  puţin  mai  
mult  ca  dublul  dimensiunii  
laterale  
 
Poziţia  conductului  audi*v  
extern  să  fie  la  jumătatea  
distanţei  între  canthion  şi  
spina  nazală  
 
Unghiul  auriculo  cefalic  
trebuie  sa  aiba  20  30  de  
grade