Ministerul Economiei al Republicii Moldova

Analiza situaţiei
privind investiţiile străine directe,
atrase în Republica Moldova
în anul 2010

Chişinău, 2011
 -2 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________

Ministerul Economiei al Republicii Moldova

MD2001, mun.Chişinău, Piaţa Mării Adunare Naţionale,1
mec@mec.gov.md www.mec.gov.md

Direcţia generală politici industriale

şi de competitivitate
LUPAN Ion – 250-553

Direcţia politici investiţionale şi

de promovare a exportului
Crivciun Vladimir – 250-656
Volcova Alexandra – analiza datelor privind situaţia cu privire la
investiţiile străine directe pe parcursul anilor 2006-2010 (flux, stoc,
compararea cu indicele PIB, repartizarea după ramurile economiei şi
după ţări de origine), 250-656
Vidmidi Alexandru – analiza datelor privind înregistrarea
întreprinderilor şi a capitalului social al acestora, 250-652
Trifauţan Andrei – analiza indicilor organizaţiilor internaţionale,
250-668
Beiu Nadejda - analiza indicilor organizaţiilor internaţionale, 250-
668
Vozian Olga – statistica internaţională, 250-536
 -3 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________

Capitalul străin este perceput ca un element important şi esenţial pentru

reforma economică din Republica Moldova. Influenţa acestuia asupra economiei
naţionale este dublă. Pe de o parte este vorba de credite, împrumuturi şi investiţii prin
care capitalul străin poate completa resursele financiare naţionale în aplicarea
programului de macrostabilizare, iar pe de altă parte capitalul străin joacă un rol
fundamental în restructurarea şi modernizarea economiei naţionale. Investiţiile
străine directe sînt privite ca o mişcare a capitalurilor a căror zonă de deplasare nu se
opreşte la graniţele naţionale, devenind o activitate internaţională.
De la începutul anului 2010, datorită stabilizării economice a principalilor ţări-
investitori în Republica Moldova, precum şi ameliorării situaţiei într-un şir de ramuri
ale economiei naţionale, economia Moldovei a depăşit influenţa crizei şi demonstrează
potenţial pentru dezvoltare. Aşadar, pentru prima dată în ultima perioadă de timp
ritmul de creştere a exportului (19,7%) a depăşit ritmul de creştere a importului
(17,6%), iar fluxul investiţiilor străine demonstrează o sporire considerabilă. Potrivit
rezultatelor pentru anul 2010, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia
naţională a constituit 198,9 mil. dolari SUA, ceea ce depăşeşte nivelul anului 2009 cu
1,6 ori.

Grafic 1. Fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională,

mil. dolari SUA

800 712,8
700
533,6
600
500
400
239,7
300 190,7 198,9
146,2 127,8
200 73,8
100
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
prelim.

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

De asemenea, menţionăm, că în trimestrul IV 2010 volumul fluxului de investiţii

străine atrase în economia republicii, a depăşit de 1,8 ori nivelul trimestrului IV 2009,
constituind 47 mil. dolari SUA.
 -4 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________

Perioada de stagnare şi perturbare a vieţii economice mondiale nu a putut să nu

influenţeze şi procesele investiţionale, într-o economie de tip deschis precum cea a
Moldovei. Astfel, numărul întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova, inclusiv
numărul întreprinderilor cu capital străin, în comparaţie cu anul 2007, se află în
continuă scădere. (Tab.1). Cu toate acestea, cota întreprinderilor cu capital străin, din
numărul total al întreprinderilor noi înregistrate, în ultimii ani rămîne relativ stabilă şi
oscilează în intervalul 7 - 8%.

Tab.1. Dinamica întreprinderilor, inclusiv cu capital străin înregistrate

în Republica Moldova
2006 2007 2008 2009 2010

Numărul întreprinderilor 8396 11480 9902 7220 6488

înregistrate
Numărul întreprinderilor 745 849 816 480 544
înregistrate cu participarea
capitalului străin
Cota parte, % 8,9 7,4 8,2 6,6 8,4

Sursa: Camera Înregistrării de Stat

După cum s-a menţionat anterior, fluxul net al investiţiilor străine directe în
economia naţională în anul 2010 a crescut considerabil, însumînd 198,9 mil. dolari
SUA. Băncile şi-au completat „capitalul social” cu investiţii străine în sumă de 34,03
mil. dolari SUA, pe cînd în alte sectoare întrările nete de investiţii străine directe au
înregistrat valori mult mai scăzute decît cele pînă la criză. Însă, dacă să analizăm numai
întrările de investiţii străine directe în economia naţională, atunci în anul precedent
volumul acestora a fost evaluat la 360,48 mil. dolari SUA (din care în capital social –
183,05 mil. dolari SUA), rămînînd la nivelul anului 2009. Totuşi, indicele în cauză este
cu mult mai mic decît în anul 2008, cînd a fost înregistrat cel mai mare volum de
investiţii (863,76 mil. dolari SUA). Totodată, în 2010, ieşirile au constituit 161,58 mil.
dolari SUA, scăzînd cu 30,4%, ceea ce a contribuit la creşterea fluxului net al
investiţiilor străine directe în economia republicii, fiind concomitent un factor pozitiv
pentru economia ţării.
Caracterizînd structura fluxului net al investiţiilor străine directe în 2010 se
poate de evidenţiat, că investiţiile în formă de „venit reinvestit” şi „alt capital”, ai căror
indici în anul 2009 au fost negativi, în anul 2010 s-au majorat considerabil, constituind
22,05 şi, respectiv, 23,18 mil. dolari SUA. Majorarea bruscă ai acestor indicatori
demonstrează sporirea credibilităţii investitorilor străini.
 -5 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Tab.2. Fluxul net al investiţiilor străine directe, mil. dolari SUA
2006 2007 2008 2009 2010
Investiţiile străine directe în economia
naţională – total 239,72 533,62 712,77 127,84 198,9
inclusiv:
capital social 119,02 227,38 441,7 161,56 153,67
din care sectorul bancar 33,18 39,98 30,06 25,45 34,03
alte sectoare 85,84 187,4 411,64 136,11 119,64
venit reinvestit 41,59 112,81 98,7 -11,56 22,05
din care sectorul bancar 7,09 27,57 22,68 -21,48 -24,66
alte sectoare 34,5 85,24 76,02 9,92 46,71
alt capital 79,11 193,43 172,37 -22,16 23,18
creanţe faţă de investitorii străini -0,21 5,24 -15,15 10,18 -4,09
angajamente faţă de investitorii 79,32 188,19 187,52 -32,34 27,27
străini
Investiţiile străine directe/PIB, % 7,03 12,12 11,77 2,35 3,42
Sursa: Banca Naţională a Moldovei

Referitor la ponderea investiţiilor străine în PIB (tab. 2), pe parcursul perioadei

analizate, acest indice a fost instabil. Astfel, dacă în anul 2007 cota parte a investiţiilor
străine directe în PIB a sporit pînă la 12,12%, iar în anul 2008 s-a menţinut la nivelul
de 11,77%, atunci în rezultatul crizei mondiale şi micşorării fluxului investiţiilor
străine, acest indice a scăzut pînă la 2,35%, în anul 2009. Ulterior, în anul 2010, în
urma înviorării activităţii investitorilor străini, cota parte a investiţiilor străine directe
în PIB s-a majorat pînă la 3,42%.
Un element important pentru asigurarea producerii de bunuri şi servicii este
investiţiile în capitalul fix. În scopul soluţionării problemelor de restructurare şi
creştere sustenabilă a economiei pe termen lung este necesar asigurarea sporirii
stabile ale acestora. Aceluiaşi obiectiv servesc, conform experienţei altor ţări din
regiune, şi investiţiile străine directe. Din acest considerent, Graficul 2 demonstrează
interdependenţa acestor indicatori.
Grafic 2. Evoluţia comparativă a investiţiilor în capital fix, al fluxului net de ISD
şi a PIB

250,0
Ritmul de creştere a
200,0 investiţiilor în capital
150,0 fix,%
Ritmul creşterii fluxului
100,0 net al investiţiilor
străine,%
50,0 Ritmul de creştere
PIB,%
0,0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: Biroul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a Moldovei
 -6 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Aşadar, investiţiile în capital fix înregistrează un ritm stabil de creştere care a
oscilat între 121,4 - 124% în perioada 2005 - 2007, ulterior, a început diminuarea
acestuia, care în anul 2009 a constituit 35%, ca mai apoi iarăşi să crească la valoarea
de 116,7% în anul 2010.
În acelaşi sistem de referinţă se poate observa, că ritmul creşterii fluxului net
al investiţiilor străine directe înregistrează atît perioade de descensiune, cît şi de
ascensiune, ajungând la cota maximală de 222,6% în 2007, iar pe parcursul perioadei
2008-2009 să scadă de cca. 12,4 ori1, ca mai apoi pe parcursul anului 2010 să se
majoreze de aproximativ 8,7 ori2 .
Se apreciază nefavorabil evoluţia ritmului de creştere a investiţiilor în capital fix
şi a investiţiilor străine directe pe parcursul anului 2009, drept urmare a crizei
economice, cînd acestea au înregistrat punctul critic minimal în evoluţie, ceea ce
semnifică, că investiţiile străine directe practic nu alimentează creşterea investiţiilor în
capital fix, investiţiile în capital fix fiind efectuate din contul surselor locale, iar
investiţiile străine directe diminuînd considerabil.
Stocul de investiţii străine directe acumulat la 31 decembrie 2010 a fost evaluat
la 2837,5 mil. dolari SUA (majorîndu-se pe parcursul anului cu 7,1%), din care:
participaţiile la capital – 1823,1 mil. dolari SUA, venitul reinvestit – 357,6 mil. dolari
SUA şi creditele intragrup (alt capital) – 656,8 mil. dolari SUA.
Consecinţele crizei economice mondiale continuă să afecteze fluxul investiţiilor
străine directe în ramurile economiei naţionale. Dacă vom compara datele din tab. 3
pentru anii 2008 şi 2010, vom observa că ponderea investiţiilor în sectorul real a
scăzut practic în toate ramurile, cu excepţia transporturilor şi comunicaţiilor.
Totodată, ponderea investiţiilor orientate în sectoarele neproductive ale economiei a
crescut, cu excepţia comerţului cu ridicată şi cu amănuntul.
Tab. 3. Structura soldului investiţiilor străine directe pe sectoare, %
Conform situaţiei la
Ramurile economiei 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010
Industria prelucrătoare 19,1 18,0 15,9
Activităţi financiare 19,9 22,0 22,9
Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul 23,2 19,0 20,3
Agricultură 1,0 1,0 0,9
Construcţii 2,0 2,8 1,2
Hoteluri şi restaurante 1,1 1,2 1,2
Transporturi şi comunicaţii 6,1 8,9 6,1
Tranzacţii imobiliare 14,7 17,5 20,9
Energie electrică, gaz şi apă 12,0 8,0 8,1
Alte activităţi 0,9 1,6 2,5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

1 De la 222,6% în anul 2007 pînă la 17,9% în anul 2009.

2 De la 17,9% în anul 2009 pînă la 155,6% în anul 2010.
 -7 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________

Repartizarea investiţiilor străine directe acumulate în ramurile economiei,

conform situaţiei din 31.12.2010 demonstrează, că cele mai atractive pentru
investitorii străini continuă să rămînă activităţile financiare – 22,9% din volumul
investiţiilor străine atrase în Moldova (la situaţia din 31.12.2008 – 19,9%), tranzacţii
imobiliare – 20,9% (14,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul – 20,3% (23,2%).
Investitorii străini au plasat în aceste trei domenii 64,1% din volumul total al
investiţiilor acumulate.
În ansamblu, cota-parte a investiţiilor în sectorul real în ultimii trei ani a scăzut
de la 40,2% în anul 2008 pînă la 32,2% în anul 2010, în timp ce în sectorul neproductiv
a sporit de la 59,8% pînă la 67,8%. Astfel, putem constata, că cel mai mare volum din
investiţiile străine directe atrase în Republica Moldova, este alocat în sectoare care nu
produc bunuri sau servicii competitive pe piaţa externă. Este evident faptul, că
investiţiile străine directe au un rol modest în dezvoltarea competitivităţii Republicii
Moldova.
Structura investiţiilor demonstrează o dispersie foarte mare dintre ramurile
economiei din punct de vedere a recuperării depunerilor. De exemplu, în sectorul
comerţului şi transporturilor investiţiile fiind mult mai rentabile şi cu termene de
recuperare mai scurte decît în agricultură şi industria prelucrătoare. Aceste constatări
relevă faptul, că un nou model economic al ţării urmează a fi orientat spre o nouă
paradigmă, care presupune trecerea de la dezvoltarea bazată pe consum spre cea axată
preponderent pe investiţii, inovaţii şi competitivitate a produselor şi serviciilor.
În continuare, referindu-ne la tab. 4, am dori să constatăm, că sursele de
provenienţă ale investiţiilor străine directe sînt destul de diversificate. Totodată, este
evident, că principalii investitori străini sînt statele Uniunii Europene, cota–parte ale
cărora în ansamblu constituie circa ¾ din volumul total al investiţiilor străine atrase în
Republica Moldova. Conform situaţiei la 31.12.2010 cota–parte ale acestora a
constituit 76,7% (la situaţia din 31.12.2007 – 74,0%), 8,5% din ţările CSI (la situaţia
din 31.12.2007 – 10,7%), din care Rusia - 7,4% (9,8%) şi 18,9% (16,7%) din alte ţări.3

Tab. 4. Structura soldului investiţiilor străine atrase, după ţara de origine,

începînd cu 1994, în % din total
Conf orm sit uaţi ei l a:
31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010
Olanda 20,7 18,2 17,5 19,1
Cipru 10,7 12,7 13,7 13,4
Italia 12,1 12,3 11,8 10,8
Rusia 9,8 7,8 7,7 7,4
Franţa 3,6 3,7 4,5 3,4

3 Menţionăm, că la 1.01.2005 raportul dintre ţările UE şi CSI constituia 59,7% şi, respectiv, 14,4%.
 -8 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Marea Britanie 5,0 5,3 5,3 4,9
Germania 5,5 6,1 5,9 8,1
Spania 6,9 5,7 2,3 2,4
România 3,7 4,6 6,6 7,6
SUA 4,4 4,5 3,1 3,0
Ucraina 0,9 1,3 1,0 1,0
Alte ţări 16,7 17,8 20,6 18,9
TOTAL 100 100 100 100
Din total:
Ţările UE 74,0 73,9 73,6 76,7
Ţările CSI 10,7 9,3 8,9 8,5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Este necesar de menţionat, că nivelul investiţiilor străine directe în sectorul real

al economiei rămîne a fi insuficient, în special în domeniile generatoare de valoare
adăugată înaltă (producere şi prestare a serviciilor), care ar asigura o competiţie şi
trezi interes pe pieţele de desfacere externe. În afară de aceasta, dezvoltarea business-
ului este împovărată de nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei financiare
(asigurările, piaţa valorilor mobiliare, instrumente de finanţare, titluri de credit etc.),
de rata dobînzii înaltă la creditele bancare, precum şi de existenţa disproporţiilor
regionale majore etc.
Conform datelor statisticii internaţionale (tab. 5) putem spune, că alte ţări CSI,
ne mai vorbind de ţările UE sunt plasate înaintea Republicii Moldova după atragerea
investiţiilor străine directe pe cap de locuitor. La sfîrşitul anului 2010 acest indicator a
avut valoarea de 797 dolari SUA (în anul 2000 – 123,5 dolari SUA). După Republica
Moldova s-a plasat doar Kîrgîzstan şi Tadjikistan care au atras investiţii în valoare de
183,4 dolari SUA şi respectiv 125 dolari SUA4. Simultan Armenia, Ucraina, Belarus şi
Kazahstan au atras, respectiv, 1178 dolari SUA, 1136 dolari SUA, 880 dolari SUA şi
4628 dolari SUA. Concomitent, ţările ca Lituania, Slovacia, Slovenia şi Letonia similare
după teritoriu şi numărul populaţiei cu Republica Moldova şi care la fel nu dispun de
resurse naturale, s-au bucurat de un volum mai semnificativ de investiţii străine
directe.

Tab.5. Republica Moldova în comparaţie cu ţările din regiune 5

Teritoriul, Populaţia, mil. Fluxul ISD, Soldul ISD, Fluxul ISD Soldul ISD
mii km2 Persoane mil. dolari la sfîrşitul pe cap de pe cap de
Ţara SUA perioadei, locuitor, locuitor,
mil. dolari dolari SUA dolari SUA
SUA
Macedonia 34,1 2,04 247,9 … 121,5 …
Albania 28,7 3,16 978,0 … 309,5 …

4 Lideri mondiali sînt Elveţia, Olanda şi Suedia, care au atras investiţii pe cap de locuitor 65,6 mii, 39,5 mii şi 32,9
dolari SUA respectiv.
5 Potrivit datelor pentru 2009 şi 2010.
 -9 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Lituania 65,2 3,29 306,7 13837,1 93,2 4205,8
România 238,4 21,28 631,0 73956,0 29,7 3475,4
Ucraina 603,7 45,71 4816,0 51903,0 105,4 1135,5
Moldova 33,8 3,56 198,9 2837,5 55,8 797,0
Armenia 29,8 3,08 777,5 3628,2 252,4 1177,9
Slovacia 48,8 5,41 -31,0 50258,0 -5,7 9289,8
Slovenia 20,3 2,02 -579,0 15127,0 -286,6 7488,6
Letonia 64,6 2,25 94,0 11602,0 41,8 5156,4
Kîgîzstan 198,5 5,48 189,4 1004,9 34,6 183,4
Tadjikistan 143,1 6,95 15,8 868,7 2,3 125
Belarus 207,6 9,63 1884,4 8478,3 195,7 880,4
Kazahstan 2.717,3 15,64 12600,8 72381,4 805,7 4627,9
Sursa: UNCTAD

Cu toate că volumul investiţiilor străine atrase este încă relativ redus, Republica
Moldova dispune de unele avantaje competitive, printre care sistemul bancar şi
monetar stabil, amplasarea ţării la hotar cu Uniunea Europeană, o reţea dezvoltată de
telefonie mobilă şi telecomunicaţii, un regim fiscal preferenţial, o forţă de muncă
ieftină, precum şi o legislaţie favorabilă. Povara fiscală nu se resimte atît de puternic ca
în ţările vecine. În plus, un factor pozitiv important este prezenţa unor acorduri cu
ţările UE, ţările CSI şi unele ţări balcanice care ne permit să livrăm mărfurile
moldoveneşti pe aceste pieţe fără taxe vamal.
Referitor la faptul cum este privită Republica Moldova din exterior, există indici
diferiţi atât din privinţa componentelor acestora, cât şi a sectoarelor care le descriu.
Unul din aceşti indici este “libertatea economică”, calculat de către “Heritage
Foundation” care atribuie Republicii Moldova un scor al libertăţii economice de 55,7
puncte, ceea ce o plasează pe locul 120 în clasamentul anului 2011.
Poziţia ţării a crescut cu două puncte faţă de anul trecut, reflectând scoruri mai
mari în 6 din cele 10 componente ale libertăţii economice, şi anume: libertatea
comerţului, fiscală, cheltuielile guvernamentale, monetare, investiţională şi corupţia,
cele mai plauzibile fiind în domeniul libertăţii comerţului şi cele fiscale. Moldova ocupă
locul 40 printre 43 de ţări în regiune, şi scorul de ansamblu este sub valorile medii
regionale şi mondiale.
Într-o ţară liberă din punct de vedere economic, nu există în general
constrângeri referitor la fluxul investiţiilor de capital. Persoanelor fizice şi firmelor le
sunt permise fără restricţii transferul resursele din activităţi atât pe plan intern, cât şi
în afara graniţelor ţării. O astfel de ţară ideală ar primi un scor de 100 pe componenta
libertatea de investiţii din indicele libertăţii economice. În practică însă, majoritatea
ţărilor au o varietate de restricţii asupra investiţiilor.
 - 10 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
În ceea ce constă libertatea investiţională, Moldova deţine punctajul de 35
majorându-se cu 5 puncte în comparaţie cu anul trecut. În ultimii ani, guvernul a pus în
aplicare măsuri de îmbunătăţire a transparenţei şi a mediului de reglementare general
antreprenorial. Recentele reforme fiscale au făcut regimul fiscal destul de competitiv.

Tab.6 Republica Moldova în comparaţie cu ţările din regiune după indicele „libertatea
economică” pentru anul 2011
Ţara Locul în Index Puctajul mediu al Libertatea
2011 mondial libertăţii economice investiţională
Macedonia 55 66 60
Lituania 56 65,8 80
România 63 64,7 80
Albania 70 64 65
Moldova 120 55,7 35
Ucraina 164 45,8 20
Rusia 143 50,5 25
Belarus 155 47,9 20
Sursa: www.heritage.org

Efectuînd o analiză intre mai multe ţări europene, vedem că Lituania, una din
fostele ţări CSI, care după destrămarea URSS a reuşit să menţină cursul dezvoltării
economice, se situează pe locul 56, libertatea investiţională acumulând 80 puncte din
100. Aici, investitorii străini beneficiază de un tratament naţional şi pot investi în
majoritatea sectoarelor, cu excepţia achiziţiilor de întreprinderi de stat prin
intermediul fostului procesului de privatizare. O altă ţară, cu care putem compara
Republica Moldova este Albania, unde non-rezidenţii nu pot cumpăra terenuri agricole,
în schimb le pot închiria până la 99 de ani. În Macedonia a crescut concurenţa bancară,
fiind unul din sectoarele cele mai dinamice, sectorul financiar fiind susţinut de rezerve
puternice de capital şi de lichidităţi. Ucraina, ţară de vecinătate se situează pe locul
164, cu un punctaj de 20 pentru libertatea investiţională, investiţiile străine fiind
descurajate de cerinţele birocratice legale şi de reglementare.
În acest context, analizînd punctele forte şi slabe ale libertăţii investiţionale din
Republica Moldova în comparaţie cu ţările vecine, considerăm necesar de a întreprinde
un şir de acţiuni cu efect pe termen scurt şi mediu în vederea stimulării activităţii
investiţionale şi atragerii investitorilor străini, şi anume prin: existenţa unui tratament
naţional al investiţiilor, dispariţia birocraţiei, anularea interdicţiei impuse companiilor
cu capital străin de procurare a terenurilor agricole, prin impunerea unui prag
maximal de suprafeţe, exproprierea liberă a profiturilor fără aprobarea autorităţilor,
deschiderea tuturor sectoarelor economice pentru investitori, etc.
În pofida subiectivităţii acestui indicator, mulţi investitori îl folosesc în procesul
de estimare a locaţiei pentru plasarea investiţiilor. De aceea, una din sarcinile noastre
este de depune tot efortul pentru a îmbunătăţi locul Moldovei în acest clasament.
 - 11 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Luînd în consideraţie că un factor important pentru atragerea investiţiilor
străine este nivelul forţei de muncă, în linii generale, făcînd referire la sursa "Human
Development Report, 2010", s-ar putea de apreciat situaţia curentă a Moldovei. Astfel,
după Indicele Dezvoltării Umane, Republica Moldova cu indicele de 0,623 este
amplasată pe locul 99, între Botsvana (0,633, loc. 98) şi Mongolia (0,622, loc. 100), iar
din fosta URSS sub nivelul Moldovei de dezvoltare se află doar Uzbekistanul (102),
Kyrghyzstanul (109) şi Tagikistanul (112).
Indicele Dezvoltării Umane este calculat în baza a mai multor componente
(speranţa de viaţă, nivelul de şcolarizare şi a.), iar Produsul Intern Brut per capita este
unul din principalele componente ale acestuia. De aceea în analiza ce urmează se va
utiliza acest indicator care, de altfel, şi caracterizează nivelul dezvoltării economice a
oricărei ţări (vezi Tabelul 7)
Evoluţia Republicii Moldova a fost una din cele mai proaste din topul tuturor
ţărilor vizate. Moldova a alunecat treptat de la locul 18 în 1990, la 22 în 2000-2005 şi
până la locul 23 în anul 2010. Însă nu cedarea treptată a poziţiei iniţiale este tragedia
ţării, ci faptul că a crescut drastic discrepanţa dintre nivelul de dezvoltare a Moldovei
şi a altor ţări.
Tabelul 7. Date comparative vizînd evoluţia PIB per capita după paritatea puterii
de cumpărare (PPC) în ţările în curs de dezvoltare ale Europei de Est şi CSI
PIB după paritatea puterii de cumpărare (PPC, dol. SUA)
1990 Locul 2000 Locul 2005 Locul 2010 Locul
ocupat ocupat ocupat (preli- ocupat în
Ţara în topul în topul în topul minar) topul ţărilor
ţărilor ţărilor ţărilor 2010/1990
+ (-)
Slovenia 16814 2 20213 1 24050 1 26527 1 -1

Slovacia 13426 6 13724 4 17442 5 22341 3 -3

Lituania 12860 7 9674 8 14420 8 15327 9 +2
Letonia 10575 9 8951 10 13680 9 13244 10 +1
România 8962 10 7806 11 10686 11 12910 12 +2
Macedonia 8829 11 7645 12 8105 15 9577 16 +5
Ucraina 8730 12 4002 17 6045 17 6591 19 +7
Kazakhstan 7676 15 5853 15 9419 13 11927 13 -2
Belarus 6966 16 6291 14 9246 14 13097 11 -5
Moldova 5170 18 1794 22 2557 22 2917 23 +5
Tadjikistan 3317 22 1085 25 1603 25 2065 25 +3
Armenia 3179 23 2484 21 4437 20 5286 20 -3
Kîgîzstan 2712 24 1626 24 1871 24 2332 24 0
Uzbekistan 2168 25 1767 23 2166 23 3084 22 -3
Sursa: International human developmnet indicators. (http://hdrstats.undp.org/en/indicators/62006.html)
 - 12 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________
Astfel, în anul 1990, în ţară se producea PIB per capita în valoare de 5170 dol.
SUA, ori 30% din nivelul celei mai dezvoltate pe atunci ţări din top (Republica Cehă),
pe când în 2009 s-a produs doar 2823 dol. SUA, ceea ce faţă de 26089 dol. SUA în
Slovenia (cea mai dezvoltată acum) aceasta constituie cca. 11%.
Nu putem afirma că am avea o poziţie mult mai bună şi în comparare cu vecinii
noştri. Astfel, dacă în anul 1990 coraportul dintre PIB per capita al Moldovei era de cca.
60% faţă de cel al României şi Ucrainei, apoi în 2010 acesta a fost de 23% şi 44%,
respectiv. Şi dacă cândva operam cu comparări de tipul "suntem pe penultimul loc în
Europa şi doar Albania este mai săracă ca noi", apoi acum această ţara cu PIB per
capita în volum de 7737 dol. SUA este mult mai avansată decît Republica Moldova.
De mai menţionat că, dacă după Indicele Dezvoltării Umane (în ansamblu)
Moldova ocupă locul 99, apoi după componenţa principală a acestuia – PIB per capita –
ne aflăm pe locul 120 din circa 170 de ţări incluse în lista Indicelui Dezvoltării Umane.
În alt clasament internaţional (conform Raportului „Doing Business” 2011 al
Băncii Mondiale) Republica Moldova a devansat cu 3 poziţii în ratingul mondial al
ţărilor care şi-au îmbunătăţit mediul de afaceri, plasîndu-se pe locul 90 din 183 de ţări
(conform Raportului „Doing Business” 2010, Republica Moldova se situa pe locul 87).
Conform raportului respectiv Moldova a devansat practic la toţi indicii, avansînd doar
la indicele privind eliberarea autorizaţiilor în domeniul construcţiilor. Această scădere
denotă faptul, că Republica Moldova promovează prea lent, în comparaţie cu alte state
şi în special cu cele din regiune, reformele orientate spre crearea condiţiilor favorabile
pentru mediul de afaceri. Raportul identifică ca fiind deosebit de împovărătoare
pentru activitatea agenţilor economici următoarele domenii: primirea licenţelor
pentru construcţii (poziţia 159), desfăşurarea operaţiunilor de export-import
(poziţia141), protecţia investitorilor (poziţia 102).
Tab.8 Republica Moldova în comparaţie cu ţările din regiune conform
raportului Doing Business 2011
Ease of Starting Dealing Regis- Getting Protec- Paying Trading Enforcing Closing a
Economy Doing a with tering Credit ting Taxes Across Cont racts Business
Business Business Constru- Property Inves- Borders
Rank ction tors
Permits
Lituania 23 87 59 7 46 93 44 31 17 39
Macedonia 38 5 136 69 46 20 33 66 65 116
România 56 44 84 92 15 44 151 47 54 102
Belarus 68 7 44 6 89 109 183 128 12 93
Albania 82 45 170 72 15 15 149 75 89 183
Moldova 90 94 159 18 89 109 106 141 20 92
Rusia 123 108 182 51 89 93 105 162 18 103
Ucraina 145 118 179 164 32 109 181 139 43 150
Sursa: www.doingbusiness.org
 - 13 -
Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2010
______________________________________________________________________________

În prezent, unele schimbări geopolitice legate de evenimentele din Orientul Apropriat

şi Africa, de procesele de globalizare şi integrare în ţările CSI şi Europa de Est, de dezvoltarea
dinamică a unui şir de ţări în curs de dezvoltare, precum şi legate de creşterea economică la
nivel mondial, face Republica Moldova mai atractivă din punct de vedere investiţional.
În acest sens, este mai important decît oricînd a completa avantajele existente ale ţării
(avantajele investiţionale) cu o politică de stat activă în scopul atragerii şi protejării
investiţiilor străine.

Direcţia politici investiţionale

şi de promovare a exportului