Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee

Beneficiar: LICEUL TEORETIC ,,ION CREANGĂ,, TULCEA
Titlul subproiectului: ,, ÎMPREUNĂ PENTRU O ȘCOALĂ DE SUCCES,,
Acord de grant nr. 792/SGL/RII/02.10.2018
_______________________________________________________________
BASMUL CULT

Alcătuiți un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să argumentați apartenența

operei Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga la specia basmului cult.

Definiția și caracteristicile basmului cult: specie universală, una dintre cele mai vechi
forme de literatură, „oglindire a vietii in moduri fabuloase’’ (G.Calinescu); specie a
genului epic în proza, rareori în versuri, în care personaje reale trec prin întâmplări
fabuloase, pentru a susține ordinea valorică a binelui; e un gen vast, depășind cu mult
romanul, fiind mitologie, etică, știinta, observatie morală.
1. În basme, categoria fantasticului se particularizează în miraculos, fabulos, magic;
stereotipie narativă, manifestată prin formule specifice, structurarea conținutului
(tema, motive: trei smicele de măr, apa vie și apa moartă de unde se bat munții în
capete etc, functii, conflict, personaje); expresii specific.
2. Basmul romanesc se dezvoltă în a doua jumătate a secolului al XIX –lea: Nicolae
Filimon, Petre Ispirescu, B.P.Hasdeu în calitate de culegători și editori de folclor.

Formularea ipotezei: apariție, alte opere publicate de scriitor; respectă particularitatile

basmului ca gen literar, iar diferența o constituie originalitatea, plăcerea acumularii
detaliilor, oralitatea, eruditia paremiologică, umorul, ironia.

Formularea și dezvoltarea argumentelor:

1.discursul narativ este încadrat de formulele consacrate (incipit-final-analiza), dar

acestea, pe lângă rolul de granițe ale universalului miraculos, aproximează o realitate
social –istorică; schema narativă respectă modelul folcloric, dar constructia subiectului
(rezumatul) este mult mai amplă, Creangă suprasolicitând motivul celor trei probe:
confruntările fiilor cu ursul de sub pod (superioritatea mezinului, trecerea primejdioasă
de la un mod de existență la altul…de la imaturitate la maturitate, (trece cu ajutorul
calului care dă năvală asupra ursului), aparitiile Spânului (rătăcirea în pădurea labirint,
pierderea însemnelor originii și a dreptului de a deveni împărat: „Spânul pune mâna pe
cartea, pe banii și pe armele fiului de crai’’), încercările la care îl supune pe Harap –Alb
(salata, cerbul, aducerea fetei de împărat), probele pețitului (casa de aramă, ospățul
pantagruelic, separarea macului de nisip), probele la care îl supune fata însăși (s-o
identifice, s-o păzească, să aducă apa vie și apa moartă); naratiunea este dramatizată prin
dialog și prin descriere.
2.actiunea se derulează pe baza înlănțuirii de episoade, iar evenimentele sunt probe
inițiatice ale personajului principal, lecțiile sale de viață (Baltasar Gracian, în romanul
1
Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)
Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEORETIC ,,ION CREANGĂ,, TULCEA
Titlul subproiectului: ,, ÎMPREUNĂ PENTRU O ȘCOALĂ DE SUCCES,,
Acord de grant nr. 792/SGL/RII/02.10.2018
_______________________________________________________________
alegoric CRITICONUL ,,toate lucrurile cată a le privi pe dos ca să le vezi drept”, ochiul
minții trebuie să fie mereu treaz pentru a le vedea dincolo de aparențe.)

Particularități de constructie a personajelor:

1. Personajele trăiesc în lumea ficțiunii, mimează realitatea și se pot clasifica astfel:
Harap Alb - eroul, Spânul – răufăcătorul (răul necesar), calul – ajutorul (are puteri
supranaturale, vorbește si poate zbura), Sfânta Duminică - donatorul, frații-falși eroi etc.
2. Harap –Alb: personaj principal, pozitiv, protagonist în raport cu Spânul care este
antagonist, eponim; numele combină contrariile (basmul poate fi considerat un pelerinaj
spre unitate, un YING-YANG autohton) predestinate să instaureze echilibrul unei lumi
scindate între puterea Împaratului Verde și cea a craiului), este o ființă aparte, e al treilea
dintre frați și deci predestinat să fie învingător.
3. Harap –Alb este atipic, Creangă regândește condiția eroică a protagonistului, nu mai
este model de frumusețe fizică și morală, călătoria nu mai are ca scop de a-i confirma
calitățile excepționale, ci un traseu de inițiere parcurs de un tânăr timid și naiv, care în
final este capabil să conducă o împărăție (trăsături: inteligență, înțelepciune, bunătate,
sociabilitate, fire veselă, rasa nobilă - prin tot ce face își atrage admirația celor din jur,
fidelitate/nesupunere, naivitate, slăbiciune). Sfânta Duminică:’’Când vei ajunge și tu
odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir a păr și vei crede celor asupriți și
necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul.’’
4 Exemple - inteligența: la întrebarea ironică a tatălui: „Dar aista cal ți l-ai ales?”,
băiatul răspunde învăluit, în aceeași maniera în care i s-a pus întrebarea, că merge printre
străini și nu vrea să bată la ochi; înțelepciune: la propunerea calului, să-l ducă ca vântul,
ori ca gândul, preferă prima variantă, considerând, cu prudență, că „dacă mi-i duce ca
gândul, mi-i prăpădi”; fire veselă: „Râzi, tu, râzi, Harap-Alb…”
5. Fiul craiului – mezinul – naivul – novicele, supus inițierii, parcurge traseul devenirii
spirituale, concretizat în trecerea probelor, a bărbăției; calitățile războinice esențiale
pentru maturizarea eroului
6. Cei cinci tovarăși ai lui Harap Alb, construiti conform unei viziuni grotești,
carnavalești întâlnite la Rabelais, mijloace de caracterizare-aspect fizic, comportament,
personaje himerice și animaliere, ajută la probe precum: proba focului, a pământului și a
apei.
7. Rolul Spânului (forța antagonistă care i se opune eroului principal, o incontrolabilă
forță distrugătoare, simbol al răului universal, dar și îndrumător pe drumul maturizării
(„și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă
minte”). Calul nu-l ucide înainte ca inițierea eroului să se fi încheiat.

Simboluri
2
Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)
Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEORETIC ,,ION CREANGĂ,, TULCEA
Titlul subproiectului: ,, ÎMPREUNĂ PENTRU O ȘCOALĂ DE SUCCES,,
Acord de grant nr. 792/SGL/RII/02.10.2018
_______________________________________________________________

1. Podul - marchează trecerea de la starea omenească la cele supraomenești, de la

contigență la nemurire, de la lumea cunoscută la cea necunoscută, simbolismul trecerii și
caracterul adeseori primejdios al acestei treceri, specifică oricărei inițieri.
2. Pădurea - spațiu labirintic, misterios, pădurea nepătrunsă și devoratoare, centru de
viață, sursa unei regenerări.
3. Fântana - loc al morții și al regenerării, prin apele ei mereu schimbătoare, fântâna nu
simbolizează nemurirea, ci o perpetuă întinerire; la poarta infernului se afla două fântâni,
cea a amintirii, care dă viata și cea a uitării.
4. Rătăcirea în labirint: „de la un loc i se închide calea și încep a i se încurca cărările,
deci are nevoie de o inițiere, încalcă sfatul părintesc „boboc în felul său”, mărturisește
fără să gândească
5. Coborârea în fântîna - schimbarea numelui, a identității, jurământul include și
eliberarea
6. Trecerea podului - drumul spre Împaratul Roș - protejează viața furnicilor

Viziunea despre lume

1. La nivel tematic reunește două teme - conflictul dintre bine și rău/tema destinului, a
locului pe care îl are omul în univers.
2. Dacă basmul folcloric este unul demonstrativ pentru un mesaj moral, în basmul lui
Creangă problematica nu mai ține neapărat de victoria binelui sau a răului, ci de scenariul
maturizării unui tânăr, la capătul căruia devine un conducător al destinelor umane.
3. Reliefează valori umane: încrederea, prietenia, loialitatea, încrederea în oameni,
înțelepciunea etc.

Modalitati de expresie

1. Naratorul are înclinație ludică, trăitor în alt timp decât cel al diegezei, impresia că
povestește obiectiv, însă e mult mai implicat în fragmentele de tranziție, stilul este
sentențios bazat pe înțelepciunea populară, nu admite alternativă când caracterizează
lumea; naratorul se detașează de diegez: „Ce-mi pasă mie?” și se consideră responsabil
numai cu discursul; evenimentele s-au întâmplat oricum fără el, de aceea consideră că
singura lui obligație este să spună povestea, invitând pe naratari să-si facă și ei datoria
lor: „și vă rog să ascultați”
2. Arta narativă - umor, oralitate, umanizarea fantasticului (exemple)
3
Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)
Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEORETIC ,,ION CREANGĂ,, TULCEA
Titlul subproiectului: ,, ÎMPREUNĂ PENTRU O ȘCOALĂ DE SUCCES,,
Acord de grant nr. 792/SGL/RII/02.10.2018
_______________________________________________________________

Formularea concluziei

1. Opinii critice
2. Opinii personale

PRECIZARE: elaborarea propriu-zisă a eseului presupune dezvoltarea aspectelor din

planul-sinteză cu ajutorul unor exemple din textul operei, explicații, comentarii, asocieri
de idei etc.
„De-a lungul acestui drum ascetic, lui Harap- Alb i se alătură șapte personaje fabuloase:
regina furnicilor, crăiasa albinelor, Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-
Lungilă), care personifică alegoric puteri inițiatice pe care ascetul le dobândește de-a
lungul drumului inițierii. Un argument în favoarea acestei afirmații este și faptul că eroii
amintiți nu au o personalitate distinctă în basm, ei reprezentând simbolic puterile și
calitățile unei personalități, și anume cea a eroului. Ei știu să facă numai un singur lucru
(chiar numele simbolizează aceasta), posedă fiecare o singura putere (să atingă lucruri pe
care nu le poate atinge un om, să vadă ceea ce nu poate vedea un om etc.). Fiecare dintre
aceste personaje subliniază puterile la limita maximă, supraumană pe care le capătă
initiatul.
Andrei Oisteanu, Grădina de dincolo
Motive literare

Împăratul fără urmaș, secretul interzis, superioritatea mezinului, călătoria inițiatică,

supunerea prin vicleșug, cifra fatidică trei, probele, căsătoria