Nr. 151, 2017 + ASUL VERDE » Supliment lunar de terapii si viata naturista, al revistei “FORMULA AS” ¢ ‘DOSAR MEDICAL Int cu dt IOANA ALEXANDRA VODA - © Remedii naturale © Aparatul auditiv ‘FRUMUSETE : Taina zAnelor Fj din Nord ™ STIL DE VIATA Pacaliti oboseala deprimavara |pi lang geam $i vezi cum vine, incet-incet, primaivara, Nu e nevoie si iesi afari ca si constafi. Nici si mergi in 2) natur’. E suficient si observi cum lumina din sticla ferestrei incepe si se innoiasca, s& se spele SMM pe sine, si se limpe- zeasc& pani la strilucire, pana cand cenul se oglindeste in ea. O Iumind care vine de undeva din adancuri, in ziua Facerii, cand Dumnezeu a reviirsat-o peste pamant. Dar gi dincoace de geam poti sit stii cia venit primavara. Miresme amefitoare izvoriisc, dintr-odati, din locul unde banuiesti c& e sufletul. Uncori mai la stanga, impins acolo de suferingi, alteori mai la dreapta, ademenit de speranfi, dar chiar daci ‘nu-i pofi fixa punctele cardinale, stii sigur ci se intampli ceva cu el. Se pe- trece 0 in viorare, 0 nit- dejde usoarss bine mirosi toare,elibera- 18 de cenusit sizguri. Nue greu de ghi- cit! Sufletul se primeneste siel a prima- varii, se lim- pezeste pant Curateni uratenie de primavara la stralucire, pana c4nd cerul se ‘oglindeste in el. ‘Va spun o poveste stiutd? Ui- tafi-o! N-o stiati? Incereati-o! fiirul”. Lepaidagi suspiciunile, ba- pe capra din curtea noastri, Suflet bunitate, in prietenie, s& crezi c& ‘Va propun sa incercati “tehnica viata, ceea ce e urdt. Stiinta de a alege frumosul, lumina — atata cat este intr-un peisaj sau un om. de infectiile din jur. Sigur, exista gi cale un piicilici de profesie, care $i totugi, asumafi-va riscul! Mai bine cinci minute de bucurie ade- ae SANZIANA POP AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ Migcati-va, alergafi, respirati “Cu cat fugi mai mult, cu atat te de- ppirtezi mai tare de moarte”, spune un proverb american. Cei care au izbutit ‘deja si-si infrdnga inertia, acordandu-gi zilnic spafiu pentru migcare, stiu ci proverbul este adevarat. Miscarea echilibreazi. Ne impaca cu lumea gi ne alungi gandurile ce- nusii. Incepeti-va. di ‘mineata cu cateva exer citi de gimnastic’ tn dreptul ferestrei deschi se. Respirafi adn, con- stientizand ca va incdr- Cati de energie si siinitate. Alergati du- pi-amiaza sau seara intr-un loc cu aer Curat, 20 de minute de jogging te fac alt om, Optimismul americanilor se expli- ‘cin mare misur’ prin cultul migcati ‘Cand te misti, gandurile negre se sperie si zboard in alte parti Plimbati-va la aer curat Oricat de urit ar fi afara, iesiti cel putin 20 de minute Ja aer curat. Plim- barea vi stimuleazi si Va invioreazi, iar dupa intoarcere, lo- ‘cuinfa vi se va pirea mai plicuta. V-ati Lisat coplesiti de sentimentul ci nimeni nu va iubeste? Prost! Ta privifi-va — cu mult calm —in oglinda. $i notati tot ce va place la dvs. - pana-n cele mai mici de- y | talii, Punem pariu ci lista o si fie lung? Nu va lipsiti de mangaieri Lao adica, vi le puteti dirui singuri. Dezmierdafi-va trupul si sufletul cu un ulei aromat, pentru masaj. Amestecati 2-3 picaturi de ulei de migdale cu 8 pict turi de ulei de iasomie, 4 izmi sau lemn de santal. Veti vedea cat este de e- nergizant. Momentul cel ‘mai potrivit pentru masaj: dupi o baie lung’.CUM SA TRAIM NATURIST Timpul reinnoirii Despartirea de hibernare ‘Vine din nou primAvara gi ne tre~ im la viata mai bucurosi gi mai op- timisti. Vibrim, la inceputurile unui nou ciclu al naturii, cu ritmurile ei trepidante, redesteptate de razele soa- relui, respiriim cu forfe innoite aerul prosspit, E Martie $i ne bucurim di nou de fiecare colt al ierbii, de fie~ care fir de floare, de fiecare razii de soars, Zambim fair motiv, hoindrind pe strdzi, ne ingiiduim pufini nebunie si mai multd candoare. Acum se face tranzitia de la starea de “hibernare” a simturilor, la bucuria gi exuberanta reinnoirii, Ia expansivitate gi dina- ism. Postul, un dar pentru sanatate Pentru crestini, primavara aduce sansa revigoririi trupului si purifi- cri sufletului, prin respectarea pos- tului Pastelui. Este un bun prilej si ne reorientim cAtre o alimentatie simpli, usoara si stindtoasi, bogata in vitaminele si mineralele care au lip- sit organismului in perioada anterioa i, Eliminarea, chiar gi pentru o peri- oad’ scurti de timp. a cirnii din ali- meniafie, oferd organismului un plus de prospetime si usuringi, contribuie la 0 imbunatitire considerabila a peal favertzenzH elimina toxinelor. Inlocuirea proteinelor ani male cu alimente “vii” ne ajuta sine reinnoim structura, si vibraim la uni son cu energia vietii, pe care ne-o oferi din plin vegetalele. 5 ae Trufandale de primavara © atentie special trebuie acor- dati in aceasti perioada consumului de verdefuri. Bogate in. vitamin: Proaspete, abia ristrite din pamént ele oferi un plus de energie gi vi goare. Urzicile — sunt apreciate pentru proprietifile lor depurative si diu- retice, fiind indicate in curele de de- toxifiere a organismului. Confinutul {in clorofila, fier si vitamine le oferd proprietitiantianemice, antioxidante, revitalizante gi regenerante. Urzicile contribuie, de asemenea, la elimina- rea acidului uric din singe, ceea ce le recomandi in gut si pentru norma- lizarea glicemiei. Ideal este si fie consumate crude, sub forma de piure sau sub forma de suc. Se pot consuma trei lingurite de sue zil- ic, diluat cu pugina apa. Leurda — usor de recunoscut, —datorita frunzelor asemindtoare Licriimioarei si mirosu- lui pregnant de usturoi, este utili in curele de primiivari, datorita proprie- tatilor depurative, dar este recoman- dat si ca adjuvant bolnavilor care suferi de aterosclerozii, hiperten- siune, parazitoze intestinale. Cea mai simpli modalitate de a 0 consuma este sub forma proaspata: frunzele pot fi adiugate in salate. Ppadia este un alt excelent de- purativ de primiivarit. Se poate face salaté din frunze gi ri- iy dicini proas- pete sau se fine 0 curd cu tije de pa- plldie: se con- suma zilnic 5-10 tulpini crude, spila- te, recoltate numai cat pipidia nu este Infloriti Atentie, si fie recoltate din zone nepoluate! Pi- piidia este indicat si ca adjuvant in afectiuni hepatice si biliare de plante Pentru vitaminizarea necesara in timpul p maverii (si nu numai) pot utilizate cu succes $i plante medicinale uscate. Un remediu usor de rea- lizat, gustos $i eficient, este amestecul din pul- beri de urzica, fructe de tind alba uscate gi fruc~ te de miices. Se ragnese separat intr-o rignita electric si se amestec’ in proportii egale. Din amestec se poate lua cite © lingurii, de patru ori pe zi, la in- tervale regulate, cu minimum 30 de minute inainte de mese. Pulberea se {ine sublingual 15 minute, apoi se in- ghite cu pufina apa plata. Aer curat si soare Profitati de adierea bland’ a pri- miiverii gi faceti cure de aer curat gi de soare! Plimbétrile lungi in natura sunt un excelent remediu impotriva asteniei si sedentarismului hibernal. Bucuria primaverii Luna Martie mai are 0 semnifi- catie aparte, mai ales pentru sexul frumos. E luna in care sunt sirbi- torite femeile, mamele noastre, so- fille, iubitele, rudele si colegele de la scoali sau de la locul de munca. Celebrati ziua de 1 Martie aga cum se cuvine, cu ghiocei prinsi in ynur de Mirtisor, iar ziua de 8 Martie, cu fior de primzivara in suflet! Daruigi bu- ccurie ca si fii fericii! ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 3DOSAR MEDICAL = Doamna doctor, mulfi oameni sunt chinuifi de zgomote care nu provin din mediul inconjuriitor: fa- iil pclininar,pudrurt — oro lemd foarte supdratoare, care afec- teazit nu doar auzul, ci si nervii ce- lor ce se confruntii cu ele. Care € cauza lor? ~ Afi nimerit destul de exact de- finifia tinitusului: perceptia unui sunet in absenfa oriceirui zgomot ex- tern. Existi foarte multe cauze po- sibile de aparitie a tinitu- sului. Pentru a depista zgomotelor, este foarte important si aflm dacit sune- tule clar, dacd apare doar intr-o ureche ‘sau in ambele urechi, ori daciie vorba de un sunet de fond, care vine “din cap”. $inu degeaba fac aceasth afirmatie; exist sunete perceptibile, date de circulay craniani, de presiunea cu care circul sfingele prin vasele cerebrale dupa un efort sau intr-un puseu de hiperten- siune, cfind de obicei spunem ci “ne vajaie capul”. Cand fiuitul apare in mod repetat pe fond de nervozitate sau stres, cau- za poate fi un sindrom de hiperten- siune intracraniand, iat pacientul trebuie sii consulte un medic psihia- tru, pentru a-i recomanda medica- mente calmante, altfel poate suferi un accident vascular cerebral! AUZITI cum vine primavara? TINITUSUL Dr. OANA ALEXANDRA VODA -medic primar ORL, membru al Societatii Internationale de Otoneurologie din Paris - w Zgomotele in urechi nu sunt mofturi Ele pot masca boli grave” patologia vasculard poate cat- za tinitus. Variafia de presiune san- ‘guina (hipertensiune, hipotensiune, tensiune oscilanti) poate si dea ti nitus temporar, care trece de la sine sau cu ajutorul medicamentelor. ‘Sponditozele au si ele un rol im- portant in aparitia tinitusului. Pacien- tul cu spondilozii poate avea amefeli usoare i fiuituri in urechi, cand se apleact sau cand tsi roteste capul. Vinovate de aceste fenomene sunt arterele vertebrale, prin care singele nu mai circuli corespunzaitor, din cauza blocajului muscular de la nivel cervical, care le com- reseazi — in termeni medi- cali, problema e numiti in- suficienja vertebro-bazila~ rd. Circulatia sanguin posterioari fiind afectati, presiunea sanguina din ra- mura stingi ¢ diferita fata de ‘cea din ramura dreapti si exist un flux mai seiizut pe o anumita par- te, care poate sii dea instabilitate gi tinitus. Tinitusul poate fi provocat si de anevrisme (dilatatii congenitale ale vaselor de singe). Sub actiunea fac- torilor favorizanti, peretii acestora slibesc, dilatagia se dezvoltd si apar i puternice in urechea de pe partea anevrismului fn cazul problemelor ORL, de obicei, vorbim despre afectarea ce- lulelor ciliate din urechea intern. Aceste celule au numerosi cili, ca niste perigori, care se misc in functie AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 4 de presiunea sunetelor si declangeazt un semnal electric ce se transmite prin nervul auditiv, trece prin refeaua neuronalii si ajunge pe scoarta cere- bral, unde declanseaza alte impul- suri nervoase, care sunt apoi inter- pretate de creier. Agadar, noi nu au- zim cu urechea; percepem sunetele ‘aga cum creierul nostru le interpre~ teazi! Cand auzim fiuituri deran- jante, si nu ne inchipuim ci urechea e de vina! Practic, tot din creier vin acele zgomote, din cauza unei Stimulliri permanente care ajunge in creier. Cu ct aria corticala prinsi este mai mare, cu atat intensitatea su- netului e mai mare gi cu atat mai mult deranjeaza. Acest tip de tinitus este frecvent intalnit la varstnici, cirora le scade auzul (presbiacuzie) gi nu mai percep frecventele inalte ale sune- telor: aud clar vocile groase si con- soanele, dar nu aud bine vocile sub- {iri gi vocalele. Cauza: celulele ciliate nu mai percep anumite frecvente ale sunetelor si emit permanent impul- suri electrice si nervoase defectuoa- se, care ajung in zone ale ariei cor- ticale in care nu ar trebui si apara, Multi oameni in varsti suferi de presbiacuzie bilateral, dar afectiu- nea nu € periculoasi, ci doar deran- janta. = Organizagiile internationale de sdindttate apreciazit cit zgomotul, tot ‘mai crescand, al lumii civilizate devine o cauzd permanentd de boli. — intr-adevar, tinitusul poate fi provocat gi de expunerea la zgomote‘mari, asa numitele traume sonore. ‘Am fntdlnit acest tip de tinitus Ia meile din fesitorii, la birbatii tipo- ¢grafi, la cei care Iucreaza in aeroport ori din industria grea, care nu au folosit cisti de protectie (antifoane). De asemenea, pot fi afectati si cei care nu se expun neapiirat la traume sonore majore (peste 70 decibeli), dar care lucreazA intr-un mediu cu zgomot de fond permanent (disco- teci, baruri, radio, birouri IT cu multe calculatoare etc.), zgomot care duce la sciderea auzuli pe frecventa de 4 KHz gi determina aparitia unui iuit persistent. xist gi traume sonore by tragem cu pugca, deschidem 0 gam- panic, mergem in club si stim lingt boxe ~ ne vor vajai sau fiui urechile, cu sigurangit Insit trauma este sime” tric, bilaterala gi trece relativ usor, {n cel mult 24 de ore. Dac& nu trece, trebuie si mergem la medic, pentru a ne da niste protectoare: vasodilat toare gi intititoare de nervi, si se 0 geneze mai bine zona cortical afec- tat. Chiar gi un simplu dop de ceara (cea mai banal patologie ORL) poa- te st infunde urechea si sii dea sen- zatie de vajdiali! O simpla spiitura sau aspiragia dopului duce la vinde- care! Printre alte cauze ORL ale tinitu- sului, amintesc gi otita — inflamatie a urechii, care odati tratatii nu mai pro- duce fit “Exista boli si medicamente care dau tinitus” ~ Bolile nu provoaca si ele zgo- mote in urechi? ~ Ba da. Boala Ménidre poate da fivituri foarte supiritoare. Se man festi prin hipoacuzie, din cauza pi siunii lichidului endolimfatic din urechea interni, care afecteazi atat auzul, cat si zona vestibular’. Prac- tic, aceasta presiune distruge intreaga structuri a urechii medii si interne gi apar crize puternice de amejeali, zgomote in ureche, greafi si virst- turi. Boala este evolutiva, periculoa- i, gi duce la cofozd (pierderea total a avzului), iar bolnavul igi pierde echilibrul, nu se mai poate fine pe picicare! Tinitusul poate fi dat gi de ofo- selerozit ~0 boalii genetic’ evolutival, cronicai, destul de freevent intalniti fn fara noastri, mai ales la femeile tinere, intre 20 $i 40 de ani. Otoscle- DOSAR MEDICAL roza apare ca urmare a unei osi- ficiri la nivelul scafrfei din urechea interna, care blocheaz lantul ci can-scéiripi-nicovali. Timpanul si nervul auditiv nu sunt afectate, dar apare osificarea (ca o batitura) care ‘nu mai permite migcarea acestora. Dact timpanul nu mai vibreazi, apare hipoacuzia. Din cauza depo- Zitelor de calciu, scirita nu se mai poate migca liber si bolnavul e de- Tanjat de fel de fel de zgomote: fasdieli, tiuituri, vajaieli, paraieli (tinitus multiplu). Blocajal scaritei se remediaza chirurgical: se mon- teazii un piston minuscul din titan si se scapi de fiuiala, altd cauzai de aparitie a tinitu- sului este consumul de medica ‘mente. Periculoase sunt antibio- ticele, chimioterapicele, antidepre~ vele, diureticele si antiinflama- toarele nesteroidiene. Unele medica ‘mente ne ajuta gi trebuie si le lum, mai ales in cazul bolilor grave, dar € ca pacientii si cunoasci efectele secundare ale medicamentelor pe care le folosesc in tratament. Se stie ct 30% din populatie ia antibiotice “dupa ureche”, uneori pentru boli la care acestea nu au nici un efect! Dar antibioticul (‘anti impotriva; “bios” = viagi) omoara si flora microbiana sainatoast a organis- mului, care se reface foarte greu. Tar flora bacteriana ajuti Ia absorb Vitaminei B12 — cea mai important vitamina pentru sistemul nervos! ‘Cancerul e 0 boalii metabolic’, cu © prevalentai foarte mare in Romania, ‘Tratamentele on- cologice sunt ne- cesare, dar chi- mioterapia are efecte secundare foarte neplicute, de aceea este bine ca pacientii sli-gi fact audio: grame fnainte si dupa tratamente, pentru corectarea eventualelor afectiri auditive depis- tate Diureticele (medicamente care crese fluxul urinar) ajuti la elimina- rea mai rapid a lichidelor din or- ganism, dar duc gi la pierderea mine- ralelor, mai ales sodiu si potasiu. Tar cum potasiul este unul dintre cele mai importante minerale din orga- nism, cei care iau diuretice in exces se pot confrunta cu aritmii, pentru ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ ‘are Ii se vor recomanda ulterior be- tablocante, care scad si mai mult ten- siunea, iar de multe ori, prin astfel de asocieri medicamentoase, unele per- soane ajung si aiba tensiunea arte- rial foarte mica — 0 alti cauzi de tinitus, manifestat prin fasdieli in uureche. Antiinflamatoarele nesteroidiene (paracetamol, ibuprofen, aulin, fla- mexin etc.), chiar gi banala aspirin& = foarte populara printre cardiaci, uate perioade indelungate, pot da ‘manifestiri de tinitus! = O afectiune care ne pandeste la orice pas.. = Oricdnd ne putem confrunta cu un episod de tinitus: daca ne creste sauu ne scade ten- siunea arteriali; ac nu mancim mai_mult timp; act ne creste sau ne scade gli- cemia; dac& ne € foarte sete; daci ne este frig si tremurim; dact ne speriem, daci ne enerviim foar- te tare etc. $i migrenele dau tinitus, pentru c& perturba tot sistemul elec- tric al creierului. La fel se intampli fn cazul amefelilor si al vertijului, pentru ci se modificl ceva in urechea interna. fn toate aceste situatii vor- bim insa de episoade pasagere, care nu ar trebui sii ne sperie. Dar daci zgomotele sunt persistente ca durati si ca intensitate gi nu sc’ptim de ele, trebuie sii consultim un medic. DinDOSAR MEDICAL ire, atunci cAnd au pentru prima datit astfel de episoade, bolnavii vin singuri la control, pentru ci mani festirile par teribile: nu se pot con- centra, nu pot citi, nu pot gandi, nu pot vorbi Ia telefon, nu pot purta 0 conversatie, le apar migrene, stiti de ~ Catre ce specialitate medical ar trebui st ne indreptim prima daid, cand apar astfel de fenomene ? Cel mai bine ar fi si ne adresim medicului de familie, care in functie de simptomatologia tinitusului (ce fel de zgomote auzim, cfind au apiirut, dact sunt de frecvent inalti sau joesi, dac& sunt permanente, repe- titive etc.) ne va indruma citre un specialist — cardiolog, neurolog sau. ORL-ist, dupa caz. Important este sii dim medicului informatii cat mai exacte, care si-l ajute fa diagnos- ticare. Pe baza zgomotului pereeput de pacient, el igi poate face 0 idee despre o posibili cauzt. De exemplu, daci tinitusul este pe fond vascular, boinavul aude un galgait intermitent, cu aceeasi frecventi ca a pulsului sanguin, cauzat de circulatia defici- tari, si nu zgomote inalte — suieraturi, fivituri, bazait sau zbarndiali. Dac sunetul e inalt si constant, cauza mai degrabai neuronalit. Asadar,tipul, frecventa si intensitatea sunctul sunt informafii importante pentru stabilirea specialititii medicale spre recomandare, iar cheia unui tratament corect este un diegnostic corect! Zgomotele in urechi nu sunt “mofturi”, cum crede multi lume. De AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 6 cele mai multe ori destabilizeaza_ viata bolnavului, prin efec- tele pe care le au asu- pra psihicului. De asemenea, tinitusul mascheazi boli po- tengial grave gi poate sii fie primul avertis- ment al unei afectiuni foarte _periculoase! Identificarea cauzei este de maxima im- portangi gi afectiunea trebuie luati foarte in serios, mai ales dack Zgomotele percepute sunt perma- nente ori dacii se agraveaza in timp! ~ Se poate depista cauza exactit 4 iuiturilor printr-un simplu con- trol ORL: ~Tinitusul trebuie investigat se- rios, deoarece uni pacienti aud dou sau mai multe tipuri de sunete, care ‘nu pot orienta medicul ciitre un diag- nostic corect — un vajait de bazi si un fiuit care apare gi dispare, mai multe {ivituri de frecvente diferite, pictineli $i pArdieli sau alte combinatii de Sunete pe care nici nu vi le putefi in- chipui! Ei bine, in aceste situa nici bolnavul nu mai stie cu ce se con- frunti si fi este greu si-i spund medi- cului cam cu ce seamini (unii zie c& aud tiuituri ca de greier, afi un zg0- mot ascufit ca mira de la televizor, alii an bazait — fiecare fl catalo- gheazi dup propria imaginatie!). Acufenometria este 0 analiza care ne ‘jut si diferentiem fiecare tip de sunet si si-l ineadraim intr-o anumiti categorie. Masurdnd sunetul, vedem daci audiograma tonal e normalé, Cu ajutorul acestei analize putem ugura mult diagnosticarea cauzeitini- tusului multiplu. = Existd tratamente eficiente impotriva acestor zgomote nesufe- rite? functie de cauza declangarii tinitu- sului, Noi trebuie si fim atenti in special la posibilele cauze grave: ac- cidente vasculare, tumori, anevrisme, stenoze, boli neurologice etc. Dac suspectim 0 problema neurologici, pacientul va fi indrumat cdtre un specialist neurolog (tinitusul e primul semn al unor boli neurologice grave, de exemplu scleroza multiplat), Daca descoperim tumori, trimitem bolna- vul la medicul neurochirurg, care-i va face investigafii suplimentare (exist 0 serie de tumori craniene periculoase, inclusiv pe nervul au tiv, care se manifest in faza de debut printr-un fiuit in ureche). Daci de- pistiim 0 cauzi vasculard il trimitem Ia consult cardiovascular, pentru a turmna un tratament adecvat (de exem- plu, in cazul plicilor de aterom care stenozeaza carotidele, pacientul tre- buie operat de urgentii!). De aseme- nea, putem depista anevrisme (tu- mori vasculare) — zone fn care vasul devine lax, se produce 0 giilmi care pulseazi si devine periculos. Prin angio-RMN putem si ne dim seama daci este de cauzii cardiac sau vas- cular, iar cu un tratament medica- mentos ori chirurgical rezolvim problema, Dac tinitusul are 0 cauzii ORL, mai intai incerciim rezolyarea pro- blemei fair medicamente. Foarte im- portant este dac sunetele percepute sunt mascabile. Fiecare persoani care se confruntii cu tinitus trebuie si fie atenti la acest aspect. Mai aude {iuitul ori vajaiala dac urmareste 0 emisiune TV sau ascult& muzica? fl ‘mai deranjeazii sau nu? Este sau nu mascat sunetul supiritor de zgomo- tul de fond? Raspunsul e important, deoarece putem face céteva gedinfe de stimulri auditive cu sunete de anumite frecvenfe, care pot estompa definitiy zgomotul In cazul bolii Méniére, putem fa- cem aplicatii cu gentamicing chea interna, sau le dim bolnar medicatie care le distruge efectiv urechea interna gi auzul (din piicate, nu existd tratamente eficiente pentru aceasti afectiune), dar macar nu mai ‘amefesc si rman cu cealalté ureche functional. fn cazurile mai ugoare putem aplica tratamente cu medica- mente calmante, care scad presiunea ‘endolimfatici din urechea intern’. Daca depistiim un tinitus func- fional, mai ales la pacientii tineri, atunci putem aplica un tratament pentru inhibarea hiperexcitabilitafii corticale. Le dim un vasodilatator cerebral si le recomandim repaus ‘uditiv, cu linigte, plimbari in parcuri (fra muzici Ta casti gi expunere la zgomote puternice), cu somn lung gi ilor B6 ~ foarte bune neurotrofice, even- tual gi ginkgo biloba — ca vasodilata- tor natural.Dacit tratamentul nu merge, pu- tem fncerca mascarea zgomotelor fantomi prin meloterapie: ascultim in surdini muzict relaxant, la un volum acceptabil, astfel incdt si mas- ‘iim zgomotul dat de tinitus, ador- mim cu televizorul sau cu CD playerul pomnite (le programm si se opreasci dup un anumit timp, end ‘etedem ci putem adormi) Daci niciunul din aceste trata- mente usoare nu are efect, putem re- comanda medicamente ‘calmante, care si inhibe hiperexcitabilitatea cortical: anxiolitice care scad ner- vozitatea si excitabilitatea, medica- mente care se folosesc uzuial in tra- tarea epilepsiei — afectiune ce se ma- nifesti tot prin hiperexcitabilitatea tune: zone (deci nu trebuie si ne spe- riem daci primim un asemenea tratement!) “Boala afecteazé foarte mult calitatea vietii” ~ Ce grupe de varstii sunt afec- tate cel mai frecvent? ~Tinitusul se manifestit la orice varsti, dar batranii sunt cei mai afec- tati, pe fondul problemelor degene- rative vasculare si auditive. Dac intervenim cu vasodilatatoare blande, naturale (Ginkgo biloba are efecte foarie bune) si cu vitamine care si le susfina sistemul nervos, fiuiturile si celelalte zgomote se estompeazit cu timpul. Desigur, le facem mai intai toate analizele, pentru a nu fi vorba de ¢ problemi mai serioasi, ti sfi- tuim Si nu fack eforturi gi incercim sii indrumiim citre un mod de viagi sindtos. La celilalt pol intalnim tinerii, care au un stil de via dezastruos: nu dorm suficient, petrec nopti la rand {n cluburi si discoteci, asculta muzica in cigti, la volum maxim, stau toati ziua cu ochii in calculator, vorbese ore in gir la telefon, nu miindinc’ si- niitos, nu se hidrateazi, nu fac sufi- cient migcare etc. Expusi zilnic la fel de fel de zgomote, multe de frec~ venti foarte inalt, e normal si ajun- ‘ga sii sufere de tinitus, Din fericire, tinerii se refac mult mai repede, iar manifestirile neplicute inceteazi destul de rapid dupa un tratament de susfinere cu vitamine, minerale $i plante, care-i ajuti foarte mult. Exista si complica ale tinitu- sului? ~ Tinitusul afecteazit foarte mult calitatea viefii. Deoarece sunetele par bruse, flr un motiv evident, pa- cienfii sunt stresafi, obositi, suferai de insomnii, au probleme de concen- trare si de memorare. Deseori ajung la iritabilitate, la anxietate, chiar gi la depresie, pentru c& un fiuit perma- nent, de inalti frecventi, este foarte deranjant — 0 adevarati “piciturd chinezeasc&” ce duce pacientii la ‘exasperare! De multe ofi, acesti oa- meni ajung Ia psihiatrie si iau me- dicamente antidepresive, care accen- tueazi tinitusul — si iat cum intr cercul vicios! = Tinitusul poate fi prevenit? ~Dacii tinitusul de origine vas- cular sau nervoasi, trebuie tratate bolile care-I provoaca, iar pacientul sai renunge la viciis fumatul si con- sumul de alcool sunt foarte toxice pentru sistemul nervos. De aseme- nea, 2-3 cure anuale cu antioxidanyi si vitamine din grupa B pot avea Tezultate benefice, pentru cii singele ‘nue oxigenat, iar creierul si sistemul nervos nu functioneazi corespun- Zitor in prezenta radicalilor liberi in exces. Chiar gi celulele ciliate sufers modificari in absenfa oxigenului! S- a observat ci lipsa unor minerale din organism (zine, cupru si magneziu) poate conduce la de- clansarea tinitusului. In aceste cazuri, putem da suplimente cu mine- rale, corect dozate, pen- tru a preveni aparitia fiuiturilor. Melatonina € la fel de importanta in preventie. Persoanele sensibile, c&rora li. se ‘infunda uyor urechile gi care au avut deja tinitus pasager la traume so- nore accidentale (aud jiuituri dup’: zgomote puternice), au niveluri mai sciizute de mela- toninit, chiar daci nu au somnul alterat, Dar sctiderea continu a nive- lutui de melatonin duce ta anxietate, la stiri depresive si la insomnie — cereul vicios de care aminteam mai devreme. Administrarea de melato- rind poate si diminueze foarte mult simptomele tinitusului, iar pacientul nu va mai ajunge Ia tulburari psihice Multi oameni (alergicii, astmatic etc.) urmeazi tratamente indelungate cu cortizol, care actioneazit la nivelul sinapselor gi stried echilibrul neu- ronal, dar rejine gi apa in organism, DOSAR MEDICAL ceea ce duce la aparitia hipertensiunii arteriale — mecanisme care dau tiu- iald si vajaial’ in urechi. Ar fi bine ca acesti pacienti si urmeze in paralel, preventiv, un tratament de sustinere a sistemului nervos cu vitamine § antioxidanfi, pentru a nu ajunge la tinitus. Ca reguli generale, tofi cei care au © sensibilitate auditiva trebuie si evite sunetele de fond, si nu asculte muzici la volum maxim, s& nu mear- ‘gi in cluburi i discoteci, sa stea de- parte de boxe, si nu utilizeze cistile, sii prevind zgomotele puternice prin purtarea de antifoane. Tinerii care lucreazd in medii cu zgomote pu- ternice (baruri, cluburi, discoteci) tre- buie si-si fact preventiv audiograme de doua ori pe an, iar la primul semn de hipoacuzie ar fi de preferat si-gi schimbe locul de munci. Ce sfaturi avefi pentru persoa- nele care se confrunta deja cu aces- te zgomote chinuitoare? ‘Ar fi bine ca paciengii cu tinitus si-si paistreze calmul gi si nu dispere, tru a evita anxietatea si depresia. sfituiesc si-si faci investigatii complete (ORL, cardiologie gi neu- rologie), pentru ci exist solugii ca- re-i ajutd si scape de zgomotele deranjante. Important ¢ sii desco- ere cauza afectiunii gi si respecte sfaturile ‘medicilor. In paralel, € bine si mindnce sin’ 105, si se odihneasca, si fack migcare in aer fiber, pentru ci in tim- pul efortului fizic mo- derat se elibereazii en- dorfine si alti mediatori care ne scapi de stres gi ne ajuta si dormim mai bine. Viafa-i frumoasé, soarele ne zimbeste, iar primi ghiocei au apirut prin piiduri Uitati de zgomotele din ureche! Auziti cum vine primivara! FLORENTIN POPA. D-na dr. IOANA ALEXANDRA VODA poate fi contactata la Clinica ORL “NOVA” din Bucuresti, Str. Pictor Gh. Tattarascu nr. 2, sector 3, tel. 021/325.44.22, 031/105.25.75, www.elinicanova.ro ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 7"a ultimele decenii, tot_mai multe persoane au ajuns sit su- fere de aceasti boali, ale cirei simp- tome pot piirea la o prima vedere bi- zare, dar care, pentru cei care suferdi nul zecilor de milioane) se trezesc, ste noapte, c& aud in urechi practic, sunete ti? Medici ridic’ neput umeri la aceasta intrebare, dar stu- diile statistice ne ofera cateva infor- mati pretioase. De pilda, mai mult de 200 de feluri de medicamente prescrise in Statele Unite si in Euro- pa au printre efectele adverse men- fionate si aparifia tinitusului. Apoi, ‘cei care asculta frecvent muzicd la cisti, mai ales la volume mari, au un rise de 5 pAni la 10 ori mai mare si se confrunte cu tinitusul gi cu surdi- tatea. Nu in ultimul rand, s-a demon- strat statistic faptul ci’ persoanele care triiesc in mediul urban, cu mult poluare fonica, sunt cele mai expuse Ia aparitia acestei afectiuni. Ce poate face, concret, medicina naturist pentru ameliorarea acestei suferinge vom afla in continuare: Tratamente interne cu plante © Ginkgo biloba (Ginkgo bi- Joba) —este cel mai freevent prescris remediu natural contra acestei afec- fiuni, si pe bund dreptate, deoarece _/ lun numair insemnat de pacienti care au fiicut cure de 4-8 sip- ttimani cu aceasta plantt au raportat diminuarea sau chiar disparitia sune- telor deranjante din urechi. Cum actioneazi frunzele de ginkgo biloba in aceasti afectiune? Nu se stie, doar se presupune: se pare ci aceastii planti actioneazA direct asupra siste- AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 8 DOSAR MEDICAL Tratamentul naturist al tinitusului mului nervos, normalizind trans- miterea impulsurilor venite de la divergi receptori ciitre creier. Apoi, acest remediu normalizeazii ten- siunea arterial’, banuiti afi printre factorii favorizanti in multe cazuri de tinitus, imbundtiteste circulayia sanguini la nivelul cutiei craniene, ceea ce conduce la eliminarea unor infectii sau inflamatii ale urechii. Se recomandé capsulele cu extract de Ginkgo biloba, 160 mg, luate de 2 ori pe zi, in cure de pand la opt sdipta- ‘mani, urmate de alte dowd sdiptiimani de pauza. @ Sundtoarea (Hypericum per- foratum)— poate parea ciudat, dar ex- tractul din aceasti plant banal va deveni, in scurt timp, cel mai prescr medicament in aceasti afectiune. Motivul e simplu: are un efect anti- depresiv foarte puternic. Da, ati citit bine, efectul antidepresiv este foarte important pentru a reduce implica- fille acestei afectiuni, si chiar pentru a-i stopa agravarea. Se administreazd extractul de sundtoare (pastile), cate 800-1200 miligrame pe zi, in cure de 28 de zile, urmate de 14 zile de pau- 24. Acest tratament reduce excitabi- litatea nervoasi, redi pacientului, greu incercat psihic de cdtre “ilu ziile” auditive cu care se confrunti, increderea in el si in posibilitatea de a conviejui sau chiar de a se vindeca. © Griffonia (Griffonia simplici- folia) — este o plantié exotic de care ‘efi mai auzi, deoarece efectele sale de calmare a anxietifii, de reglare a activita actiunii somnifere sunt uluitoare Majoritatea paciengilor care iau 400 miligrame din extractul din aceasta planté au noaptea un somn profund si re- confortant, “imun” la zgomotele imaginare numite acufene sau tinitus, care pe multi fi fin treji ore in sir. Apoi, aceastii planta reduce $3 excitabilitatea nervoasa, care poate amplifica de 2-3 ori tinitusul si dis- confortul psiho-emotional produs de acesta. @ Salcia (Salix alba) — salicilay din scoarta de salcie sunt un remedit antiinflamator mai bun decat aspirina de sintezi. Se recomanda cura cu capsulele de salcie mai ales persoa- nelor la care tinitusul este agravat de curentii de aer reci, de umezeali, de ricirile bruste ale climei, de venirea primaiverii sau toamnei, de campurile atmésferice de joast presiune. Daci urmairim obfinerea de efecte mai ra- pide, atunci se ia extractul de scoarfat de salcie, cdte 1800 mg zilnic, sub formit de capsule. Plantele medicinale folosite extern © Coada-goricelului (Achilea millefolium) ~este un foarte puternic antialergic si antiinflamator, in spe- cial datoriti azulenelor, o clasi de principii active cu efecte exceptio- nale in reducerea inflamatiilor, cu cele mai diverse localiziiri. Se folo- seste sub forma de aspiratie nazali, meniti si elibereze cdile respiratorii superioare gi si favorizeze deconges- tionarea spatiului oto-rino-laringian. Tati cum se face procedura: se opi- resc doud lingurife de plant, cu 0 candi de api clocotitd, se last si se iceasci se filtreazii, apoi se adaugi © lingurif de sare grunjoasi, ameste- cAndu-se. Solutia salina caldufi re~ zaultat se pune in c&ugul palmei gi se trage pe nara sting cu putere (nu creeazii o senzatie foarte neplicuti); se repetii procedura de mai multe ori si apoi se va face la fel si cu nara dreapti. Este un procedeu de elibe- rare, de curitare a c&ilor nazale, care se face mai ales dimineata, la trezire, putndu-se repeta si pe parcursul zi- lei, daca simfim ci nasul ni se infun- di, Apiterapi Administrarea de propolis are efecte excelente in tratamentul tinitu- sului care apare pe fondul infectiilor inflamatiilor urechii. Se fin cure de cate 4 sdptamani, timp in care se administreaza cate 50 de picituri de tinctur sau de extract glicolic, de trei ori pe zi, cu putind miere. Are efecte stimulente imunitare gi antiin-fecjioase foarte puternice, are efect ant inflamator asupra urechii, sinusu- rilor gi cdilor nazale Cura cu laptisor de mated se re- comandii in cazurile in care tinitusul apare pe fondul selerozirii nervului auditiv, al unor afectiuni degene- rative etc. Acest tratament are efecte tonice, ajut la refacerea echilibrului sistemului nervos, imunitar i endo- crin. In plus, are efecte puternic anti- depresive, necesare bolnavilor epui- zati de sunetele care nu fi last si se relaxeze, si-si desfagoare activitatea sau sk comunice normal. Se ia cate un gram de lptisor de mate’, zilnic, ‘in cure de 30 de zile. Acupunctura Di adesea rezultate spectaculoase mai ales la persoanele la care tini- tusul apare pe fondul unor afectiuni reumatice, al unor alergii sau al meteosensibilititi. Aceasti terapie va fi fi cutii doar de un medic specialist, avizat de Mi- nisterul Sanatatii. Atunci cfind este corect fiicuti, poate avea efecte de el mainare a sunetelor nepli- cute din urechi, cu adevi- rat spectaculoase. De re- ‘este bine sii nu se faci doar 2-3 trerupan- ‘atunci cfind apare ameliorarea sau disparitia simptomelor, ci mini- mum 12 sedinfe, aga incat efectele de echilibrare energetic sii fie stabi- lizate. Intre altele, aceasti forma de tratament este foarte eficientd pentru prevenirea si combaterea tinitusului la persoanele supuse la un stres psi- hic intens, care stau in medii cu mul- te noxe (cu efect alergen, iritant pen- tru piele si mucoase etc.). De aseme- nea. este excelent pentru sustinerea altor terapii, cum ar fi administrarea plantelor medicinale, climatoterapia sau homeopati Se bazeazi pe remedii homeo- patice, obfinute prin diluarea de mii ori, chiar de milioane de ori sau mai mult, a unor substante care, in con- centratii normale, ar fi i reste a fi tratatl. Este o terapie de ma- re subtilitate, care va fi practicath cunoasci foarte bine simptomele gi tabloul clinic al pacientului. In mo- mentul de fat, exist céteva medi- ‘camente ficute din remedii homeo- pate, care nu se administreazi\ indi dualizat, dupa preceptele clasice ale sestei forme de terapie, ci genera- pentru tofi cei care sufera de tinitus. Aproape toate aceste medica- mente homeopate folosese céteva substante comune: © Carbon Calcar- este un car- bonat de calciu impur, objinut din stratul de mijloc al scoicilor. Aceast substan este adecvata pentru cei care suferd frecvent de frig si au probleme cu aceasti afectiune atunci nd vine frigul. © Lycopodium — se objine din planta inferioari Lycopodium clava- tum sau Lycopodium selago, care se giiseste in pdurile de conifere, in asociere cu muschii care cresc la ba- za tulpinii arborilor. Se ia mai ales de citre cei la care tinitusul apare si se agraveazi pe fond de anxietate gi atacuri de panici. © Cinchona Officinalis = Cinchona sau Chinina este scoarti de copac, fiind unul dintre cele mai cunoscute re- medii ale pidurii tropicale. Ca remediu homeopatic, are un ‘fect calmant psihic in cazul tinitusului, © Salicylicium Acidum —este un remediu obtinut din acidul salicilic, principiul activ de bazii din aspirin’, fiind folosit aproa- pe exclusiv pentru urechi, pentru pre- venirea imbolnvirii si pentru elimi- narea zgomotelor de tip tinitus. rea tinitusului Rareori se poate intalni o afectiu- ne mai... capricioast si cu o evel mai impredictibil& decat tinitusul ‘Aceasti boaki poate dura de la citeva Juni, cAfiva ani sau toati viata. Pe u mii, poate dispirea pentru cateva zile sau siptiimani, pentru ca apoi si pari din nou, rispunzéind la cele m neasteptate sau chiar ciudate de- mersuri terapeutice. De pild, multe persoane au raportat dispa- ritia tinitusului in climatul marin, care — se stie — are un puternic efect antialer- gic, antiinflamator si imu- nosupresor. Exist’ ins gi cazuri de pacienti care au observat, fericii, disparitia zgomotelor din urechi du- pi cateva zile de gedere in climat montan, cu o puter~ nici ionizare negativa, care are remarcabile efecte relaxante psihice, somnife- re gi favorizeazii refacerea rapid a epiteliilor. La per- DOSAR MEDICAL soanele in varsti, curele de reintine- rire cu regim vegetarian cu multe ccruditii, cu remedii cum ar fi lipti orul de mated, in combinatie cu ri- icin de plante medicinale (ginseng, ginseng siberian, lemn-dulce), au paritia sau miicar dimi nuarea tinitusului. Intre procedurile la care raispunde, uneori, excelent ti- nitusul, mai menfiondm acupunetura si homeopatia, fficute cu ajutorul medicilor specialist. Gestionarea acestei afectiuni im- plicit doi pasi: © Si ne acomodam cu a, sii infelegem ci se poate trai nor- mal, chiar gi atunci cdnd percepem acele zgomote deranjante in urechi. © Si ciutiim cu calm gi tenacitate re- mediul sau remediile care ajuta la di- minuarea sau chiar disparitia acestei boli. Echilibrarea emotionala,, prin ad- ministrarea de remedii cu efect anti- depresiv (sundtoarea, griffonia si kip- tisorul de mated sunt uluitor de efi ciente in acest domeniu), prin auditia Ta un volum rezonabil a unor sunete din natura sau a unei muzici pe o frecventi care si acopere tinitusul, prin efortul de a socializa normal este, asadar, primul si cel mai impor- tant pas. Apoi, odatii ce am invaat si convietuim cu aceastit boali, putem sine angrendm cu rabdare pentru © depisi. Iar paleta larg de remedi prezentati, de la plantele medicinale, la climatoterapie sau acupunctura, ne i posibilitatea si ne gisim cele mai eficiente remedii, dupi metoda nu prea savant, dar eficientd: “pe incer- cate”. Nu uitati ci fiinta noastra nu este exclusiv materiald, afectiunile imposibil de rezolvat cu mijloacele medicinii clasice putind rispunde nesperat de bine la rugiciune, la me~ ditatie, la autosugestie pozitiva sau la izualizarea creatoare. ILIE TUDOR ‘AS verde ~ Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @DOSAR MEDICAL Aparatul auditiv + Desi devin infirmi pe plan social, pentru ca nu aud si nu inteleg ce se vorbeste in jurul lor, doar o persoana hipoacuzica din trei apeleaza la aparatul auditiv. Pacat, pentru ca purtat in ureche, acesta amelioreaza calitatea vietil $i protejeaza ci Dementa $i mai grav este ci stu- diile medicale arati ci 0 sca dere netratatii a auzului spo- reste probabilitatea aparitiei BME) Geine hci. Cercetitorii ame- ZGOMOTUL Organizatia Mondiala a Sinatiii (OMS) a publicat o list cu cele ma grave probleme de mediu din Europa, Pe Tocul 2 se afl zgomo- tul, un adeviirat de- clangator de boli. Su- nevele prelungite, de la 85 de decibeli in sus, ameningi si distrugd celulele senzoriale, cexirem de sensibile, de Ia nivelul urechii. tn plus, predispozitia ereditara contri- buie, sie, Ia sciderea auzului unor persoane odati cu inaintarea in vast Daca Mh cher va bucurati de viata, Depresia Conform. statisticilor, sute de milioane de europeni aud din ce in ce mai greu. Jumiitate sunt persoane active, cu un loc de munca. Dact acestea nu fac apel la un aparat auditiv, care si le “sonorizeze” viata, riscurile devin din ce in ce mai mari. ‘Auzul deteriorat duce adeseori la confuzii si, de aceea, multi dintre cei afectasi evita contactele sociale, se reirag in singurditate, ceea ce poate duce la depresii”, avertizeazi me- ricani de la Us au demonstrat ci fiecare reducere a auzului cu 10 decibeli maireste acest risc de 27 de ori. Fiinde& auzul in- seamna mai mult decat o legituri cu lumea inconjuri- toare. El presu- pune numeroase procese cognitive. Tar dacti acestea nu sunt “antrenate”, foarte multe punc- te de conexiune din creier pot fi suprimate. Revenirea brusca a auzului poate stresa, la inceput Exist, deci, motive intemeiate / pentru a folosi un aparat auditi. Si-atunci, de ce ezitii aga de multi Gameni si-1 poarte? Cu ochelarit de vedere ne-mprietenim repede, dar aparatele auditive ne fac si ne simim mult mai bitrani. p* Unii se tem gi de stigmatizare, spun expertii. Pe de alt par- te, folosirea acestui aparat ru este la fel de simpli ca cea a ochelarilor: fi pui_@ pe nas si vezi. Mai ales fiindcd cei ce au trait multi vreme cu au- zul redus, percep su- netele " devenite, AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 10 ersitatea Baltimore 4¢ rull * bruse, mai puternice, ca fiind deran- jante. Acesti oameni sunt foarte sensibili la zgomote. Creierul lor a “uitat”, pur si simplu, auzul, si nu mai filtreaz ca inainte zgomotele supiritoare. lar lucruri importante, ld vocile, rimin neaudibile. astfel de cazuri, specialigtii re~ ‘comanda un antrenament zilnic pen- tru auz, de cel putin 30 de minute. “Batet spun ei. Ascultati, de exemplu, 0 ‘emisiune radiofonici la un nivel so- nor mai redus decat ar piirea confor- tabil. $i nu va pierdeti rabdarea, pen- tru cf ar putea dura gi jumiitate de an pnd ce prelucrarea auditiva de la ni- velul creierului va functiona mai bine.DOSAR MEDICAL TORSER- y STARUL MEDICINII & BIOENERGETICE 4 Elaborat de cercetatorii Cat de bine auziti? ine auzit in care dintre afirm jos va recunoasteti? © Am senzafia ca partenerii mei de discutie vorbesc din ce in ce mai eee eee es 50-60 decibell: Discujia nor- © Fac un efort pentru a urmdari 0 mpals discugie mai lunga. 55 decibell: Zgomotul masini- © Dacé mai multe persoane vor- jor prezent pe o artera circulaté, besc in acelasi timp, abia mai noaptea, in timpul somnului. ingeleg cate ceva. Pragul peste care zgomotele © Nu pot localiza sunetele decat reprezintdi un rise de crestere a ten- foarte greu. siunii arteriale si poate duce la le de mai liderii: mondiali de top in do- meniul energoinformational sunt cen- trele de cercetare si productie din Fe- /deratia Rus. Dispozitivele rusesti sunt realizate in centrele militare de cerce- are stiintifica de traditie, efectele bene- fice fiindu-le recunoscute de milioane }de persoane, dupit zeci de ani de utili zare. Vi prezentim dispozitivul rusesc| TORSER, care a fost studiat indelung| de mai multe colective de cercetitori stiintifici. Dispozitivul TORSER este| considerat de majoritatea expertilor © Prietenii si membrii familie tinitus, pentru orice om. “tratamentul viitorului”, pentru ci sustin cai dau prea tare televizorul, 70 decibell: Aspiratorul. inglobeaza trei tehnologii de top din © Uncori se-ntdmpla si nu aud 80-85 decibell: Circulaia ma- | domeniul militar $i oferd utilizatorlor Seer aca talaired sinilor, perceputa de pe marginea | eficiengél maximd tmpotriva durerilor;| Strizilor sau_fondul de 7gomote existent in avion Incepdind cu cifrele care ur- ‘bs % sile copiilor, Med Zgomotele prelungite pot @ Injeleg foarte rdu vocilecopiilor. Arecia celulele senzorlale din ure- © Abia mai aud consoanele C-S-F-Z. Chea interna. © Uneori, sunetele joase mi se par“ 100 decibel: Masina de tuns foarte puternice. iarba sau feristrdul circular. Dacii rispunsul la jumitate din 105 decibeli $/ peste: Concer- {ntrebiti este afirmativ, adresafi-va tele rock. unui medic specialist. W Incepand cu cifrele care ur- Evaluarea sunetelor —meazi, zgomotul poate afecta celu- Ce inseamni, de fapt, tare? Side _lele auditive dupat doar 5 minute. lace nivel in sus diuneazi zgomo- _ 120 decibell: Ciocanul pneu- tele auzului nostru? O arati lista matic. ‘Gnasinare: ¥ Punctul de plecare pentru reproducerea frecventei interactiunilor| informarionale ale unui organism per- fect sdindtos; médrirea, echilibrarea si (protectia campului energetic wman. © Urmdrese cu mare greutate un film sau 0 pies de tearru la televizor. SEW deste TEODORESCU AR tics 10 decibeli: Fosnetul frunzelor _Péricolul de lezare gravét a auzului. | TORSER este singurul aparat portabill in padure. 130 decibeli: Avion care deco- | 4¢ biorezonanja care functioneaza 8} 20 decibell: Tictitul unui ceas eazi. Jani férd baterit sau dlimentare elec-| de mani. 140 decibeli: Avion cu reactie, eae Se aan ed ee 30 decibell: Vorbitul in goapts. 12 30 m distant. pozitive extstente pe piafd. Utilizatori 'TORSER (un mare numar de persoane de varste diferite) au fost monitorizati ‘continu timp de ani de zile. iar cei mai uli rau declarat inedntaji de rezal- tatele objinute, cea ce il recomandi, 0 dati in plus, drept “starul medicinii bioenergetice” la aceasta ord. Expert internafionali din domeniul bioenergo- informational vai recomanda cu toati cildura si increderea dispozitivul| 'TORSER’ pentru diferite tratamente bioenergetice prin biorezonanta si pro-| teotia zilnicd\ la radiafii! Comenzi TORSER 0733.595.162 _ 0740.364.243 0720.134.685 ® 0754.257.988 DPE a) ‘AS verde ~ Anul XIV, nr. 151, marie 2017 @ 11 Sunt numai urechi! = Ne folositi sop gi sie ‘care Cu ajutorul acestor misuri sim- S* introduc in ureche, vreme de mai le, vA put multe ore la rind. Ambele prejudi- ple vip proeiauzul pedut, Tue te a: be pr > Renuntati la igiena mare, acolo se formeazil apii, care exigpeentien trechillor fols. nu face decat si netezeasct drumul ind bet infectiilor. sind betisoare cu vat. in cel i mai rit caz, va putefi rini > in cazul unor simptome pre- timpenul, " cum: dureri, sctiderea bruscit > Cand sunteti riciti, su- vena! sau tinnitus, con- flati-vt nasul eu “blandeje”, altfel Swltati ct mai repede un medic este posibil ca virusii din spatiul ri ORL-ist. Tratamentul efectuat din nofaringian sd fie Impingiin urechi. MP poate ajuta la evitarea unor Apare pericolul unei otite medii,ca- Preiudicii mai grave. teers rectcanie Cee sisal ee n te sporeyterisul de hipoacuzie§1 yn suns fou uncle agomo- > Nu ascultafi acasi muzica '©2S¢) Sau pe gantier, folositi dopu- ‘dati ta maximom, rile speciale pentru protectia urechi- cu c&stile pe urechi. lor.unt un fel de rude vitrege ale merelor, privite mereu cu in- giduing’, desi atat originea, cat gi fora lor de timiduire le dau dreptul Ja un rang mai inalt, Nascut la poalele Muntilor Himalaia, pairul s-a Hispandit cu o repeziciune nentaipo- ‘menit in lume, fiind ce- lebrat, deopotriva, de ‘mari scriitori gi invaagi ai Antichitiii. Oare ce sisi fi apucat? De ce si-1 “cinte” batranul Homer in nemuritoarea lui “O- disee”? De ce s&-1 nemu- reagc& in scrieri Cato, Varro $i Pliniu, daci. nu pentru fructele ui mi nunate, bune la gust gi exceptionale la stinatate? Tar alaturi de fructe, sii punem la socotealai $i florile, scoarta i frunzele, care toate au utiliziiti medicina traditional’. $i pentru ci lista insusirilor sale € nesfarsiti, sa trecem, mai bine, la céteva din vir- tutile terapeutice ale perelor, ignorate ‘aproape complet. Tratamente interne © Artrita — puneti la fiert, intr-o jumitate de litru de apii, vreme de 20 de minute, intr-un vas acoperit, 15 grame de coaji de pere bine spiilat. Beti 0 candi dimineafa, pe stomacul gol, una dup’ masa, la ora 17, si alta seara, inainte de a’ vi culea. Putefi adiuga si putin miere. @ Afectiuni urinare (cistite, prostatite, probleme renale) ~se pre~ A] FARMACIA NATURII PERELE pari 0 infuzie din 100 grame frunze verzi, zdrobite, sau 25 g frunze uscate, care se oplresc cu un litru de apa clocotitd. Se las 6 jumitate de ori, apoi se stre- coari. Se bea ceaiul treptat, de-a lungul zilei. Favorizeaza diureza si. reglementeaz contractiile sfincterului vezical. © Cistita — se ia cate 0 Ii guriti de pulbere de flori de pir, uscate si micinate, la doua ore Se amestec cu putind miere. Se infuzeazai vreme de 20 de minute 100 g frunze tinere de pit, intr-un litru de apa clocotita. Se bea cite o canis, de trei ori pe zi, ‘ntre mese © Calcull — bei de tei oti pe zi infuzia preparati dintr-un litru de ap i 100 de grame parti egale de frunze de pir si coaji uscata © Diaree —o lingurita de pulbere de scoarji de pir se fierbe 5 minute, pe foc mic, in 250 ml apa. Se last si se riceasci, se strecoari. Se beau trei clini © Diabet — puncti la macerat, vreme de 10 zile, 100 grame coaji de par, intr-un litra de vin fiert. Strecurafi si befi trei pic hele de lichior pe zi, cat ‘mai la distant de mesele principale. © Digestie dificilé - punefi la uscat coji de pere fn cuptor sau la soare, fir si se atin- ‘24. Preparati o infuzie din cojile us- cate $i pisate,o lingurigé la o cant de api clocotiti. Se bea dup mesele principale. © Guta — zdrobiti in mixer 200 g pere bine coapte, cu un pahar de lapte degre- sat. Se consumi peste © Retentie de u- rind — mancati la masa de searii 0 para bine spilt, cu coaja cu tot Befi o infuzie pre- parat din cojile de la dou pere, opiirite cu 300 mi de apa. Lasati ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 © 12 se infuzeze vreme de un sfert de ora, Beti ceaiul inainte de a vi culca. © Tensiune arteriala — ineti vvreme de trei zile 0 cur cu un kilo- ‘gram gi jumatate de pere pe zi. Dou le maneagi dimineata, celelalte ina- inte de a servi mesele de peste zi Evitati mAncirurile prea grele. Ex- cludefi carnea Tratamente externe © Amigdalité, infectil faringie- ne — 14 linguri de frunze maruntite se pun la macerat intr-un litru de apii rece. Se last 12 ore, in vas acoperit. Cu lichidul obfinut se fac mai multe gargare pe zi din care ultima inainte de culcare: RETETA DE POST Pere coapte, glasate cu miere Ingrediente: 4 pere, 4 linguri miere, unt, 1/2 ceased apa cal- | da, cuisoare. ‘Mod de preparare: Se curl pe- rele de coaji, se taic in jumitagi gi li se scot seminfele. Scobitura rimas& din scoaterea seminjelor se umple cu miere, cuigoare $i cate o bucati de unt, Se ageaziiintr-un vas, pentru a le coace. Se prepari un sirop dintr-o gurli de miere si 1/2 ceagca de fierbinte. Acesta se toarn’ in vasul in care se afl perele. Se coace la foc mic 25 de minute. fn timpul coacerii, vasul se scuturi din cand fn cand.Leacuri din lumea larga Inflamatiile FARMACIA NATURII J inflamatie” vine din latinescul “flammatio”, care inseamna “caldura mare’ Fierbinteala, roseata si durerea sunt reactii ale organismului fata de o invazie bacteriana sau un traumatism. Inflamatiile pot atinge toate fesuturile si toate organele corpului. In medicina popoarelor exista zeci de remedii pentru zeci de tipuri de nflamatii care ating pielea, articulatlile, glandel si alte pa Bf OBFRANTA Tinctura de gentiana Planta poarti nu- mele unui rege an- ‘gevin, primul care i-a descoperit pro- prietatile antiinfla- matoare. De-a-lungul secolelor, francezii si alsa- cienii au utilizat tinctura de genfiand pentru a usura inflamati vezicii biliare. Se pun 3 picituri de tinctura intr-o lingura de api. Se iau de trei ori pe zi. Tinctura de gentiana se giiseste in magazinele naturiste sau farmacii. BIR ANGLIA Suc de telina pentru inflamatiile urinare ferboristii britanici recomanda prepararea unei licori din intreaga felind. Se cura bulbul, se spali bine frunzele gi se pune totul in mixer sau intr-un aparat de extras sucul de fructe. Se bea de-a lungul zilei, ase- zonat, la nevoie, cu un praf de Scor- tisoari sau nucsoara (si ele, antiin- flamatoare). le corpului + Ml ALBANIA Patepineme ¢ cu ulei Redue in ave simtitor infla- matiile articulatiilor. Se in- moaie 0 bucati de panzi in ulei de ricin. Se stoarce usor gi se infgoar’ tn jurul articulatiei dureroase. Apli- cati deasupra 0 folie de c si fixati cu un Presirafi curcuma in mancdruri sau Iuafi-o sub formi de capsule sau comprimate, pe care le gs mer. Pentru inflamatiile rit de sare marin intr-o dizolve complet. Puneti apoi lichid 4 gi suflati-l afara sinusuritor, ames cegcupii de apt vreme ce respi- tecati o lingu- si Tisagi sti se a rafi pe gue, = AMERICA Alifie de trifoi contra Pears la gang In America, trifoiul rogu a fost descoperit ca planti medicinal de triburile de indieni. Ulterior, primii herboristi americani au transformat planta in unguent topic pentru gan- Se acoperit frunzele de trifoi osu cu api gi se lasi sii mijoteasct pe foc foarte mic, vreme de dou ile, Se filtreazi lichidul si se pune din nou pe flacdira mica pa- ni ce se evaporit aproape complet. Cea ce ramane se combini cu o cantitate egali de alifie (lanolina sau vvaselina) gi se aplicit pe locul infla- mat, == GRECIA Macerat mucilaginos de nalba Numele plantei (Althaea offici- nalis) inseamné in limba greaci “a vindeca”. Pus in api, planta se um- fli si produce un mucilagiu apreciat {inci din vechiul Egipt pentru felul in care vindeci inflamatiile interne si externe. Pliniu, ma- rele botanist din se- colul unu al erei noas- Pas tre elogia nalba, a cire utilizare era _urmatoarea: # “Cine bea o jumdtate de ceased de macerat de nalbai pe zi va fi apiirat de toa- te bolile”.Nalba se pune la inmuiat in api rece, de seara pnd dimi- neafa, Se strecoari gi se bea. Foto: DREAMSTIE @) ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 13MEDICINA LA DOMICILIU CONJUNCTIVITA Primele simptome ale acestei afectiuni curente sunt senzatia de iritare, impresia ci avem nisip in ‘chi, Albul ochiului se inflameazii si devine rogu la culoare. fn unele cazuri, se intémpli ca pleoapele si fie lipite cu puroi, mai ales dimineafa, dupi 0 noapte de somn. Daci majoritatea con- junctivitelor sunt cauzate de tunele infectii virale sau bac- teriéne, alfi factori, cum ar fi alergiile, prezenta unui corp striin in ochi sau substanfe iritante, precum tutunul, de asemenea induc aceasta afectiune. La bebelusi, apa- rifia conjunctivitei este cauzatii de obstructia canalulut lacrimal Consultati cit mai repede_un doctor, dac binuiti c& aveti o afec- fiune mai grava: daci ochiul vi doare foarte tare, daci iritatia nu a trecut dup doui-trei zile sau dacd tocmai ati revenit dintr-o cAlatorie intr-o {ard tropical, unde afi putut contacta un virus. Remedii naturale ‘@ Albastrele — dou’ lingurife de flori de albistrele se opiiresc cu 0 canii (250 ml) de api clocotita (nu api de la robinet, ci apa plat), se acoperi si se Iasi sit infuzeze vreme de 20 de minute, dupa care se stre- lile primaverii * Se intorc an de an, odata cu pasarile, si imbobocesc odata cu florile. De ce? Nu se stie prea bine. Pana ce stiinfa va da raspunsul, e bine sa aflam ce avem de facut + coarii. Se adaugi o lingu- rif rast de sare la 0 cand din aceasta infuzie si se amestect foarte bine. Cu aceasta solutie se fac spit- Vituri si se pun comprese pe ochi, de 1-2 ori pe zi, de preferingi dimineata gi seara, Pentru. rezultate stabile, se face tratamen- tul extern cu infuzie de albistrele zilnic, vreme de 7-10 zile, dupa care aplicatiile se fac cu 0 frecventi tot mai redusa, panit se intrerup complet. fn cazul in care conjunetivita apare pe un fond aler- gic, la infuzia de albistrele vom adiuga gi o lingurita de mugeel (un antialergic bland si eficient), apli- catiile flicdndu-se in /~ aceeasi maniera descrisi mai sus. Amestec de plante depurative — cresterea alar- mantii a frecvenjei conjunc: tivitei gi a altor afectiuni oculare inflamatorii din ultimii ani nu este cauzatii doar de unii agenti micro- bieni externi, ci este favorizata gi de un organism intoxicat, cu un sistem imunitar slibit sau cu o activitate perturbati, De aceea, se recomandi pentru tratarea eficient a conjunc tivitei, mai ales a formelor croni zate sau recidivante, folosirea unui amestec de plante cu efecte puternic depurative si antialergice. formula simpli gi foarte efi cient este alcdtuiti trei-frati-patagi (Viola tricolor), coa- da-soricelului (Achilea millefolium) si sintaurd (Centaurea umbellatum) Fiecare plant se macina fin cu ra- nifa electric& de cafea, dupa care se combini in proportii egale pulberile astfel objinute. Se administreazi cate 0 linguriti din acest amestec de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pul- AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 14 berea se fine sub limba vreme de 10 minute, dup care se inghite cu putin’ apii. O curt cu acest amestec de plante depurative dureazit mini- mum 45 de zile gi se reia lao jumi- tate de an, pentru prevenirea reci- divelor. Ce trebuie facut pentru a evita conjunctivita # Incercati si evitati locurile cu prea mult fum sau praf si feriti-va de iarba proaspiit tunsii sau de orice alti substanfi alergizanti sau iritanti pentru ochi. 2 Evitati si imprumutagi batista cuiva, ‘t7 Incercati si desfundagi canalul lacrimal al bebelusului dvs. masfn- du-i ugor colful intern al pleoapei inferioare. ‘% Evitati si acoperiti ochiul bolnav cu un pansament, lucru ce poate favoriza dezvoltarea infectiei. ‘@ Evitati utilizarea piciturilor pentru ochi, daci nu aveti absolut nevoie de cle, pentru c& vi pot produce iritati @ Daca aveti conjunctivita, nu ‘va atingeti ochii decft atunci cand este absolut necesar $i spilati-va pe ‘maini inainte gi dupa aceea pentru a evita propagarea infectiei.ULCERUL GASTRO-DUODENAL Ulcerele gastrice (ale stomacu- Iui), ale duodenului (intestinul sub- fire), ale esofagului sunt cauzate de lun exces de aciditate sau de pepsini, enzimi de origine digestiva. Ulcerul esofagului provoaca dureri in partea de sus a abdomenului gi varsituri Ulcerul duodenal apare de cele mai multe ori la tinerii expusi la stres. El provoaci dureri surde in partea de sus iin central abdomenului. Dure- rea apare dupa mese, iar regiunea de sub stern este foarte sensibili. Uleerul_ gastroduodenal poate sfngera, provocand varsituri cu singe si emisie de siruri negre. El poste uneori si perforeze, lisand atunci si treac& conginutul intesti- nului, inclusiv bacteriile, in cavitatea abdominal, cauzénd 0 peritoniti, ‘nsofitd de o durere acuta gi uneori 0 stare de soc gi de o rigidizare a pere- telui abdominal. Pentru orice durere abdominalit intensi trebuie consultat un medic. Un ulcer perforat necesitt un trata- ment de urgentii. Remedii naturale ‘® Obligeana (Acorus calamus) — este, fir indoiali, ‘campioana absolut’ in ‘tratamentul —_acestei boli. Ea are un efect calmant gastric gi cicatri- zant, neutralizeaz& partial aciditatea si regleazi se- cretia de sucuri gastrice. Mai mult, ea are efecte antibiotice puternice (neutralizind inclusiv He- licobacter pylori), fiind un substitut pentru medicamentele de sintezii administrate in mod uzual pentru combaterea acestor microorganis- me, In plan psihic, este.un remediu puternic contra stirilor de nervozi- tate, team, anxietate, stiri care ade~ sea declangeazi si intretin crizele de gastrita. Se administreazii, de regula, sub forma de macerat la rece: | lingurit de pulbere de ridiicini se pune in- ‘r-un pahar (200 mi) de apa, unde se lasi\ si macereze 8-10 ore. Se fil- treazii si se bea, de preferinfi pe stomacul gol, in mai multe re- prize, pe parcursul unei ile. Doza zilnici este de 2-3 pa- hare, iar trata- mentul durea- zi minimum douk — stipta- mani si maxi mum dowd luni dupa care se fac 10 zile de pauza $i se poate relua, ‘& Musefelul— se face o infuzie combi- natii de musefel, astfel 2-3 linguri de flori (fara tulpini, care au un efect de stimulare a se- asi sii macereze in ju- mitate de litru de apa de seara pandi dimineafa, cfind se fil- treazii. Se pune maceratul deoparte, iar florile riimase dupi fil- We rare se opiresc cu inci 0 [~~ gp jumitate de litru de api, se acoperi gi se lasil si se raceascii. Se filtreazat infuzia astfel ‘obfimutd si se combina cu maceratul la rece, objindndu-se un litru de Preparat, care se consumi pe parcursul unei zile (de preferinti in locul apei de biut). Cel mai bine rispund la tratament cu acest remediu persoanele cu un tem- perament fierbinte, care se enervea- 2 ugor, sunt sensibile la cilduri, eventual prezinti predispozitii spre febri, singeriiri ale gingiilor etc. ‘ Apa de Valcele — este 0 api mineral medicinal (aproape singura care se @ mai giseste acum in co- 7 ‘merqul nostru) foarte bogatii in magneziu, fier si caleiu, care are efecte calmante gastrice miraculoase si de reglare a digestici. Pentru prevenirea si tra- tarea gastritei si ulce- rului se face 0 cura de cel putin patru siiptiimani, perioada in care se consumi zilnic minimum un litra pe zi din aceasti api (in locul apei de biut obignuite). MEDICINA LA DOMICILIU ‘® Gastrovit — produs natural, cu efect imediat, apartinand firm PLANTAVOREL — Piatra-Neamt. ‘ Trebuie urmat un regim al mentar cat mai variat si mai echili brat. ‘® Relaxatea este, de asemenea, tun factor important, ‘ Somnul suficient. Practicarea regulati a exerci- fillor fizice. Evitarea fumatului. 7 Evitarea cafelelor, ceaiului, al- coolului, bauturilor acide. ‘@ Evitarea zahirului rafinat, a fiinii albe (sau a produselor derivate din ea), a dulciurilor. ‘% Evitarea alimen- telor piperate si foarte acide, ‘ Evitarea aspiri- nei si a medicamente- lor _ antiinflamatorii: cle irita mucoasa. Un sfat: mancati putin si des. La regimul calmant de ta inceput adiugati legume, mai ales fierte, precum gi cereale. Evi- tai alcoolul, dulciurite ILIE TUDOR DREAMSTIME (4) ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 15prima fazi, postul de sinitate inscamni un stres pentru organism. El trebuie si schimbe comportamen- tul alimentar de la hrana abundenti, Ja“ apa si posmagi”, fiind presat sit se reorienteze rapid "spre consumul rezervelor proprii de energie, aflate in chi, iar mai tarziu, gi a ‘in depozitele adipoase {Insi, in medie, dup 24-26 de ore, am. trecut hopul. Corpul s-a adaptat la noul situ mod de aprovizionare, astfel incat functiile organelor se norma- izeaz si foamea devine un bun prie- ten al sinatatii noastre. Milioane de oameni renuntit regu- Jat — mai ales acum, in pragul primai- verii— la alimentele solide, pentru a se hrini preponderent cu sucuri de fructe, supe de legume, ceaiuri si apa. 0 tortura autoimpusi? Catusi de pu- in, declara categoric fanii postului.. Ei vorbesc, in schimb, despre magia renunfirii voluntare, despre o mulfu- mire profundai i sentimente inalte, despre o infuzie de energie si un ran- dament superior, atat mental, ct gi fizic. Poate tocmai de aceea, biologia Infometiritplanificate trezeyte tot ‘mai mult interesul cercetitorilor. Tar ei descopera mereu noi efecte tera- peutice, absolut uimitoare, indiferent daci e vorba de un post neintrerupt, de trei siptimani, de sapte zile sau doar de o pauziialimentari de 16 ore, ca parte a unei scheme bazate pe alternanga. Cel care a conceput aceastii me- tod ce include zile de refacere gi detoxifiere, migca re lejeri si exercitii de relaxare, este dr. Otto Buchinger (1878-1966), A- portul energetic zilnic nu trebuie sit depaseased 250 de calorii, provenite doar din alimente lichide: multi api, ceaiuri de plante indulcite cu putin’ miere, supe proaspete de legume, sucuri de fructe gi legume, diluate eu apit fierbinte. S& nu uitim insi c postul are totodata menirea de a eli- ‘mina gi balastul sufletesc, De aceea, este nevoie si se acorde 0 atentie deosebiti linisti gi relaxtirii pe toati perioada cure Ajuta la realiza- rea balante acido- optime. In acest scop, se re- nung complet in tim- pul curei la alimen- tele acidifiante gi se consum’ — exclusiv unele bazice: multe legume si fructe proaspete, zarzava- turi, seminte si ule- iuri vegetale de cali- tate, in vreme ce carnea, mezelurile i lactatele sunt tabu. Ca adjuvant, Sunt binevenite suplimentele cu mi- nerale. Se iau trei mese pe zi, iar can- titatea necesar de lichide const din api plati si ceaiuri de plante. In tipul de post. practicat de cilugitita benedictina Hildegard van Bingen (1098-1179), corpul primeste zilnic pani la 800 de calorii. Se ma- rndncdi una sau doudl supe de legume ‘cu arpacas de grau pe zi. Sunt, de asemenea, permise verdeturile proas- pete, merele coapte gi ceaiul de fe- nicul. Nu trebuie neglijate exerciiul fizic, calmul si meditatia. AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 16 + La origini se afla postul crestin. Benefic, deopotriva, atat pentru minte, cat si pentru trup, intr-o cura anuala de sanatate + a fost transformat ‘Cand se vorbeste despre cura me- dicului austriac Franz Xaver Mayr (1875-1965), ea este numit adesea “postul cu lapte si chifle”. Fiindea prevede pentru dimineata si seara, Cte o chifli uscati, impreund cu 1/4 pani la 1/2 | de lapte. Exist si o re- ‘gull inflexibilf: fiecare imbucdturd se mestecii de 40 de ori. Cura se com- pleteazii cu supe de legume gi ceaiuri de plante. Pentru 0 curatare blnda a intestinului se fac clisme, iar abdo- ‘menul este masat energic, cu scopul uunei stimuliri corespunziitoare a or- ganelor digestive: intestinul, colecis- tul, ficatul, splina, precum gi vezica urinara, E greu de imaginat tun post mai aspru: se beau zilnic numai api, ceaiuri de plante, 1/2 1 de sucuri de fructe respectiv legume, i/sau 1/2 | de supa fierbinte de legume. Onganis- ‘mul percepe situatia ca pe una de pericol ma- xim, semnalizati cu i cod’ rogu. in conse- inf’, igi reduce metabolismul aproa- pe de zero, apeleazi la rezervele de energie din depozitele de grisime si consumi proteinele din’ muschi. Problema este ci, dup incheierea postului, el nu va uita experienta prin care a trecut si va stoea precaut gri- sime, pentru a se pune la adapost in eventualitatea unei viitoare perioade de penurie, Este ceea ce numim efec- tul jo-jo. Acesta este, de fapt,o alti forma 1 postului zero, Se bea un lita de 2er pe zi, impiiit in cinei port Tn plus, Sunt permise sucurile de fructe, zea. ‘ma de varzi murat si apa cu conti- nut redus de sodiu.Postul intermitent Exist libertatea de a alege intre pauze alimentare mai lungi gi zile intregi de post. Cea mai frecvent in- trebuinfata este formula 5:2. Cinci zile de alimentaie obisnuita, dar cu grja la numarul de calorii, apoi dowd zile de post, in care sunt interzise total carbohidratii ca: painea, pastele, cartofii si zahiirul. Se beau mult apii i ceaiuri neindulcite. Dar sunt posi bile gi alte variante. De exemplu, 0 pauzi alimentard prelungita la 16 ore (Se miindne’ o data pe zi, dimineata sau la prfinz). Sau renunfarea la doar una dintre mesele de peste zi (metodi cunoscutii sub denumirea de “dinner- cancelling”). Marele avantaj const in lipsa efectului jo-jo. Postul combinat cu drumetii Un mary voinicese pani la 25 de kilometri parcu © zi ) amplificd efectul postului tera- peutic. fn rucsac se pot lua api, ceai de plante netnduleit, sucuri. In ulti- ‘mul timp, a aparut o idee nou ~ se onganizeazi gi tururi cu bicicleta. Dar atengie: acest tip de post ar trebui sit fie abordat_numai_ de oamenii ‘Un control prealabil la este neapiirat necesar. Cura Schroth Ea poarti numele autorului ei, najuropatul Johann Schroth (1798 - 1856). Dureazi 21 de zile si se com- une din patru elemente. © Dieta alcalina, de exemplu cu fructe gi legume fierte, terci de grig sau ovaz, chifle uscate. © Api plata, sucuri, ceai, vin alb. © Impachetiri cu comprese reci © Intervale alternative de odihni si migcare. GILDA FILDAN DREAMSTIME (3) CUM SA REZISTAM? — 10 intrebari frecvente - © Cét de des putem posti si pe ce perioada? Incepitorii, o singura dati pe an, cinci pana la sapte zile. Cei deja antrenati igi pot permite 10-14 zile, {ns cu un control medical inainte. Postal intermitent nu ridici niciun fel de probleme, este posibil si-l finegi de mai multe ori fn cursul unui an gi pe o durati mai lung’, © Cum ne pregatim pentru post gi ce facem dupa aceea? Orice post ar trebui pregatit cu douii-trei zile de alimentatie ugoari. Find alcool, cafea, came gi dulciuri, ‘Sunt permise, de pilda, 2 kilograme de fructe, imparjite in 4-5 portii de-a Tungul zilei, de trei ori pe zi cate 35 g fulgi de ovaz cu lapte, 100 g legume. {n prima zi dupa terminarea postul hhrana ar trebui si totalizeze circa 800 de calorii, in a doua zi 1000, iar in a treia 1200, pentru o revenire treptat& 1a alimentafia normal, © Cum impacém postul cu serviciul? {In aceasta privingi este ideal pos- tul intermitent, deoarece persoanele active profesional pot respecta fara dificultati pauzele alimentare. Tar pauza nocturni poate fi extinsa foar- te usor, dac luati masa de sear mai devreme. Important: incepeti postul ‘ntotdeauna la sfarsit de siptimand, © Cum izbutim sé rezistam? Luati cfteva inghigituri de apa, atunci cand vi se face foame. Sau ie- siti lao plimbare. De asemenea, util este si ideea de a stabili un plan de recompense. Dup& ce afi trecut cu bine de o zi de post, acordati-vai un bonus de 100 de puncte. Cand s-au adunat 400 sau 500 de puncte in acest “cont al rezistenfei”, doamnele ‘au Voie si-si cumpere, si zicem, 0 pereche de pantofi eleganti sau un parfum. $i distrageti-va mereu aten- fia: dacit vi inceared o foame de lup, telefonati repede unui prieten sau dansafi prin casi pe melodia dvs. preferatd. © Cum gestionam atacurile de foame? {in asemenea situafii, vi ajutd gus- Lrile pentru cazuri de fort’ majoras 200 g de brinzii de vaci degresatit, amestecati cu verdequri, 5 nuci bra- ziliene sau migdale, o portie de cru- ditii, o cana de supa de legume sau tun suc de legume diluat cu api fier- binte. © Trebule sa renungam la tigari u la. guma de mestecat? Renunfarea la fumat ar fi sal tari, fiinded, la urma urmei, unul din scopurile postului este si detoxifie- rea. Guma de mestecat stimuleaza\ salivatia $i provoacd senzatia de foa- me ~ la fel ca mierea gi ca indulci torii sintetici. Asadar, mai bine nu. @ Ce anume poate mari eficienta postului? Un antrenament usor de rezis- tenfii, mersul pe bicicletd, inotul sau nordic walking activeaz suplimen- tar metabolismul si impiedicd redu- cerea masei musculare in timpul pos- tului. Pentru a va proteja impotriva unui deficit de nutrienti esentiali este bine si vii administrati un supl ‘ment cu minerale si zinc. © Ce ne ajuta, in momentele nd observam ca ne scade randamentul? ‘Aga ceva se intampl extrem de rar. Dimpotrivai, multe persoane care postesc se simt de parca ar prinde ripi. Inst dacd avefi senzafia c& tot capul vi este impachetat in vati, 0 mic abatere de la post vi se va trece cu vederea: ajutati-vi cu niste carbo- hidrati cu asimilare rapid, cum ar fi © bucdticit de glucozii sau mai putin de un pumn de paste. Dintr-o “pani” de energie vi poate salva gi un elixir din plante (cutati in, magazinele aturiste gi veti gsi). © Ct ar trebui sé bem zilnic? ‘Aproximativ 2-3 litri de apa pla-| 18, ceai verde, negru sau de plante, neindulcit, si supa de legume. Hidra- tarea vi fereste si de problemele ti- pice ale sistemului circulator, de con- stipatie si dureri de cap. Veti sti dact aveti in organism un nivel corespun- zitor de lichid, observand culoarea urinei, Cu cat e mai deschisi, cu atit ‘mai bine. © Ce ne ajuta contra durerilor de cap? O compresi fierbinte la ceaf’ sau uleiul de menti, aplicat pe tample, printr-un masaj cu migciri circulare. ‘0 baie cu rozmarin va linisteste sis- temul circulator. Tulburirile de somn cedeazii dacit veti readuce in echi- ibru centrul termoregulator din cre- ier, prin spaliri cu api rece. ‘AS verde ~ Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 17TERAPII ALTERNATIVE Cane clinice demon- streazi faptul ca sub- ‘stangele aromate naturale pot calma, efectiv, atat nelinistea psihicd, cat si durerile fi- zice, dar si actiunea bac- teriilor neprietenoase. Nofiunea de “eteric” (ulei eteric) provine, de altfel, de la cuvantul grecesc “aither”, si tnseamnd un fel de aer pur, cer liber. Uleiurile eterice sunt usor volatile gi aproape deloc soiubile in apa. Moleculele péttrund lesne prin fesutul uman, ajungdnd, ast- fel, in circulagia sanguind. Ra- ‘man acolo panda la 80 de mi- nute (fapt detectabil), iar in aerul respirat chiar mai multe ore. Pe plan psihologic si su- fletesc, numeroase arome au 0 actiune relaxantd, calmantat $i influenteaza pozitiv dispo- zifia, de indatd ce sunt inspi- rate. Efectul se face simgit, in- diferent de cum patrunde aro- ‘ma — pe nas sau prin piele. verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 18 i E MICA FARMACIE AROMATERAPEUTICA |__caile respiratorii = contaminare Sanatate cu miresme * Aroma gingaga a unui ghiocel de padure sau parfumul invadator al unui trandafir inflorit ‘au mult mai multe virtuti decat placerea $i relaxarea pe care le daruiesc. Miresmele binecuvantate ale naturii domolesc chiar $i suferinele fizice si biruie boli» Cu urmettoarele 7 uleiuri vat putefi amenaja o mica farmacie la domiciliu, ca sao aveti la indemdnd, in orice situatie.Cumpdtragi doar uleiuri pure, esengiale, cu destinagie internd, si urmdrifi instructiunile de la “modul de folosire’ 3. MENTA - impotriva Qi ate) 1. EUCALIPT - pentru Limpezime, prospetime ~ menta ne menti ne treji si ageri Diluat, uleiul de ment’ aplicat pe ‘imple calmeazt pe dati durerile de cap produse de starea de incordare. Linistes- te, de asemenea, bufeurile peri- ‘oadei de menopauzi (picurat pe un burete ud, cu care se maseaz brajele). Utilizat intern, calmea- £ 2A durerile abdominale, datorita cantitagii mari de acid choleic pe £ care il produce. Cineolul, uleiul eteric al ar. borelui de eucalipt, actioneazit intens in caz de brongiti, im- potriva inflamatiei si blocirii cu mucus a cdilor respiratorii Superioare. El intra si in compozitia unor _remedii existente in farmacii. Folosit in spray-ul pentru interior, ne usureazii respiratia gi, in plus, reduce incircittura bacteriani din aer, micsorand pericolul de Pee rer) Pr ee ml Limonenul, componenta principal a uleiului pur de 1i- miie, este puternic an- tioxidant, antimicro- bian gi ajuti sis- temele lim- | fatic gi nitar. In jorii, uleiul de Kimaie este un remediu de prima urgent potriva diareei. Cateva picituri puse pe limba anihileazi bac- terile gi calmenzt nervi i- | gestivi iritagi | “pan eked aed Levaintica este foarte eficienti i caz de iritatii ale pieli Jeziuni ugoare, tAieturi si zgérieturi. fh acelasi timp, efectul cal- mant alin spaimele gi sta- agitatie. rea de “Multi folosesc le- viinfica pentru dormi mai bine si pentru relaxare. Cy aren al bunei dispoziti Influenfa ei pozitiva in cazul ;paimelor si depresiilor a fost cercetatii incepaind de prin anii 70. Uleiul de bergamotit actio- neazai benefic asupra dispoziti sufletesti, dar rezultate bune s-au observat gi in combaterea lipsei poftei de mancare si a problemelor de concentrare, TERAPII ALTERNATIVE SxS arc) Cede es Indiferent ce ne chinuie, ceafa infepeniti, spatele sau problemele reumatice, aplicand pe in| locurile dureroase ulei de ir (Buxus sempervirens), ne vom simti imediat mai bine. ¥ Confine substanfa activa Metylsalicilat, care intra in 1} Componenta a numeroase alifii anti-reumatice. Are un efect calmant gi antiinflamator gi, in plus, stimuleaza irigarea # sanguind. Deci: un remediu fierbinte pentru picioare reci. Se maseazai pe tipi, si gata cu senzatia de frig! peer ey POnenrcs ‘Incii din Biblie se vorbeste despre darul infelep- tilor din Orient care foloseau timaia gi ca medi- cament, despre ungerea pielii regilor cu ulei de ‘imaie. Tamaia ne inarmeaza pentru orice situatii neplicute ale viefii, att fizice, cét si psihice. Ea ne stabilizeaz emotional, ne echilibreazi gi ne ajuti si rima- nem cu picioarele pe piimant dar, fotodati, ea insufla si zboruri spi- rituale inalte. Pe plan fizic, are proprietiti imunostimulatoare calmante, antiinflamatoare si intretine pielea. Administrarea uleiurilor eterice @ Dozati-le cu grija {in functie de felul in care se utili- 5 RE l I DE Al R zeazi, in uleiul de baz procentul de diluare ar trebui sa fie de 0,3-1 pro- cent, iar in cazuri exceptionale, de ind grisime, deci, in cazul biilor, 5% ulei eteric. Dac vreti si-1 folo- turnafi in cad impreund cu uleiul _ siti pentru “parfumarea” unei incd- putin Japte sau puyini peri, c@teva picituri sunt frigcd lichida. suficiente. Atentie: la per- © Nu aplicati soanele sensibile pot api- uleiul eteric rea reactiialergice. lar be- pur pe piele belusilor si copiilor mici Uleiurile — eterice Seis Ee confin substante active i }, recomandate. ‘superconcentrate $i pot © Depozitati-! irita, partial, pielea. De corect aceea, ar trebui folosite Produeitorii pun uleiu- doar in forma diluata, rile esentiale in sticlute de cu exceptia ulejului de cculoare inchisé, pentru a le arbore de ceai, de tran- proteja de lumin’. in plus, dafir, de lemn de santal fiind sensibile la tempe- si de levantic’, care Sunt mai putin iritante. Pentru a masa uleiurile ratura, ar trebui finute in Jocuri mai_reci, dar nu la eterice pe piele, aveti nevoie de un agecoumitulei. purtktor:, In, acct frigider. Orientati-va. in functie de data expiririi inscrisi pe scop. cele mai adecvate sunt uleiu- rile vegetale grase, precum cele de cetichet, Unele uleiuri ar trebui con- miisline, migdale si susan. © Cumparati produse de calitate Uleiurile aromate gi parfumurile sinietice din comert nu au niciun fel de efect terapeutic, ba sunt chiar to- xice, desi poart# adeseori nume fantastice, precum “Vis de primi- varit” sau ““Simfonia fericirii”. Cand Je cumparati, fii atenti la informatia “Ulei eteric natural 100%”. $i no- tafiile “genuin” sau “autentic” indi- cio calitate nefalsificati. Pe etichet& trebuie si apara intotdeauna denu- mirea botanic complet, metoda de producere, fara unde a fost produs gi data expiririi. © Folositi un emulgator Dacit turnati cAteva picituri de ulei eterie direct in apa din cadii, ule- iul va pluti la suprafati si nu se va dizolva. Uleiurile eterice sunt lipo- file, adic se dizolvit in griisime. Ceca ce inseamni ci pentru a se pu- tea “lega” cu apa, au nevoie de pu- sumate intr-un interval de 6 luni, al- tele pot fi piistrate multi ani. RODICA DEMIAN ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 19FRUMUSETE fomparate adesea cu zAnele, femeile din rile scandinave sunt framoase de la naturi, prin pairul lor blond ca iarba silbatica si talia fnalt& gi zvelta, dar au gi mici secrete de ingrijire. Pe Minga alimentagia sinitoast, simpli, pur biologic’, $i multi migcare in aer liber, nordicele folosesc $i retete vechi, mostenite de la stribunicele lor vikinge, prin care harurile lor inniscute sporesc. Ulei de afine contra ridurilor Face parte din ingrijirea zilnicit a femeilor scandinave gi este un ingre~ dient important pentru paistrarea tine- re{ii. Folosit zilnic (cateva picdituri a- plicate cu masaj usor), pielea igi recapata stralucirea, ridu- rile fine dispar, iar cele adanci se estompeazi. Datoriti proprie- r sale, uleiul de afine ‘actioneazi excelent, mai ales in ca- zal pielii uscate § ofilite. Se giisegte ‘in magazinele cu produse din plante. Masca cu iaurt pentru decolteu si sani Pe pielea proaspat spiilati a sani- lor, decolteului si gatului, se aplict prin masaj delicat iaurt care se las Si se usuce. Se clitegte cu apa cil- uf’, apoi rece. AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 20 din tonus si vitalitate ‘Atat ceaiul gi preparatele din micese pe care le con- suma scandinavele, cit gi cosmeticele cu. micese pe care le aplicd pe piele, au un rol important in sporirea frumusefii lor. Explicagia e simpli: macegele sunt “am- balate” cu un concentrat de vitamine, in special vitamina C, ce au efect puternic de regenerare, tonifiere gi netezire a ridurilor. Se prepari un ceai din 2 linguri de ey mica, ct sl obfineti o past. Amestecafi icese zdrobite, pes- a T ‘Adiugati te care se toarna o Siam cana de api clocoti- 18, Se acoperd, se lasit (© jumitate de or’, apoi se strecoari Este un tonic facial redutabil, ce im- prospiteazi gi red suplejea gi clas- ticitatea pielit. Uleiul de macese Este cunoscut pentru efectul siu de intinerire. Se giseste in comert, dar se poate prepara si acasé, din mi- cege proaspete, zdrobite gi puse la macerat in ulei de misline. Se poate folosi ca atare sau se combina (cAte- va piciituri) cu crema de noapte. Pie- Jea igi regiiseste suplejea gi tonusul, iar ridurile se estompeaza. Suc de afine, pentru par roscat Pentru a da reflexe rogcate piru- lui, se aplict sue proaspit de afine in apa de clitit. Pin sau stejar pentru corp Pielea trupului devine frumoas& ack adiugim la apa din cada 2 litri de decoct de coajii de pin sau stejar. ‘Acesta are darul de a curifa cogurile, de a potoli iritatiile gi de a lisa pielea supld gi catifelata. TULIA VLAD aina zanelor Nord CP Me Cai Masca pentru fata, cu argila si ulei de morcovi + Improspateaza obrazul si ii da stralucire * Ingrediente: 0 lingurd de argilé ‘cosmeticX (comer) 1/2 lingurislapte praf, 1/2 lingurité ulei de morcovi (comer), api mineralii Mod de preparare: puneti argila ‘intr-o casolet de portelan sau cera- ‘tumafi peste ea api mineral, laptele praf si uleiul de morcov. Amestecati iarisi bine. Mai adaugaji pujini ap mineralii daca preparatul ‘este prea gros. ‘Aplicare: se intinde in strat sub- tire, pe fafa, pe gat gi pe decolteu. Li- Safi si actioneze 5 minute. Cltii-va ‘cu api cilduti, apoi minerald. Fote: DREAMSTME 2)RETETE DE SLABIT Regimul prin detoxifiere + Repede puse, repede pierdute: kilogramele in plus dispar, iar energia revine + ‘© bucatii de cArnaji, mai cateva bomboane de’ cio- colati... Strbitorile au fost fatale pentru ‘silueta dvs. Solufia?: Puri- ficarea organismului pentru a scipa mai lesne de kilogramele in plug, fa felu acesta, veti intimpina primavara, u- soare si vesele. Obiectivul: vit recs- tigati supletea corpului, gratie nei “epurdri” Nu uitafi, de asemenea, si befi regulat, lichide pe tot parcursul zi- lei: cel putin 5 pahare (mici) de apa fn total, sau supa dys. de legume, daci simi nevoia. upa curd: Reveniti, in- cet, la o alimentatie nor- ‘mali, Continuati si evi- tai zahairul gi grisimile industrial i favo- rizafi vegetalele gi pro- teinele slabe — peste, blénde, de aproximatiy 0 carne alba (pasire). siptimdni. Pentru ca organismul dis. sii functioneze trebuie si-l s Pati de toxine gi de reziduuri. fa felul acesta, “depozitele” de griisimi acu- malate in lunile de iarna se topesc gi va vefi regisi forma optima, veti avea un tonus mai bun si veti fi mai bine inarmate impotriva microbilor. Principiul: legume si fructe cat de multe, pentru a stimula sistemul igestiv 5i pentru aportul lor de fibre, vitamine gi minerale de care duceti lips. Veyi consuma, de asemenea, 0 supa obligatorie, a clrei refetii o gi- siti mai jos. $i, nu in ultimul rand, 0 portie suficienta de proteine, pentru a impiedica slabirea musculaturii gi pentru a nu suferi de foame! Grisi- mile sunt limitate la maximum, iar 5 intercalagi mini-cure de 0 zi sau dowd, imediat dupa ce faceti excese: esenfial pentru a nu va in- = cate nesirate (migdale, alune, nuci) zahiirul care nu provine din fructe este complet suprimat. Se accept doar o linguriti de miere la micul dejun fn fine, portiile vor fi reduse, pentru a ajuta stomacul si-si revini: dar mesele suficient de numeroase ca stinu vi fie foame gi si fii tentate si “rontaiti” ractic: Este ideal si incepeti cura de detoxifiere in weekend, Ast- fel veti avea timp si va preparati su- pa si si va odihnigi in primele 24 sau 48 de ore, pentru ci organismul dvs. va reactiona la aceasti schimbare brusci de regim. Si, mai ales, veti avea timp si mergeti des la toaleti... Tineti regimul intre 6-10 zile. Variati legumele, fructele, pestele sau carnea albi, pentru a evita mono- tonia (portocalal) + cantitatea echi Jenta de fructe @ 3 caise sau Pranzul © | bol de supa de legume © (preparati de dvs.) © 150 g peste sau de piept de pui, cu zeama unei limai_ gi verdejuri la alegere © Legume fierte (cele din sup) dupa bunul plac: == Pe pareursul =< dupa-amiezei congelate. prune uscate AS verde ~ © 1 bol de supi de legume (preparati de dvs.) © 172 farfurie cu legume fierte (din supa) ‘© 1/2 farfurie de orez com- plet cu | tinguri de ulei de mistine © | compot de fructe (fri cura gi stimuleazit sistemul di- gestiv: morcov, felina, praz, cea- pai fenicul... La care puteti adaty- eh ake tapas fecu- Eanes ‘hiati egumele buciti mai mari. Adiugati api, pufina sare, piper de Cayenne gi rrodenl a lege aoa ge simi. Tinefi supa fiarti la rece. {ns nu mai mult de 2zile. Consu- ‘Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 21NUTRITIE Ingrediente (pentru 4 persoane): 200 g orez cu booul lung, sare, 1 conservd mica cu boabe de porumb, 1 conserva cu ton tn ulei, 2 cepe rogii, 100 g castraveri muragi. Pentru sos: I lingurd mustar, 4 linguri ofet de mere, sare, piper, zahar, 7 linguri ulei de misline, 2 linguri codige de ceapa verde tdiate rondele, 30 g capere Mancaruri cu orez Salata cu orez si ton (la pahar) Mod de preparare: > Se fierbe orezul in api cu sare (conform indica- {illor de pe ambalaj). Intre timp, se las s& se scurgi boa- bele de porumb si tonul. Se curatd ceapa, se taie mai intdi ‘in doua gi pe urmi fsii gi se taie felii castraveyii murati. > Pentru sos: Se bate ofetul cu mustarul, sarea, piperul si o prizai de zahir, se adaugi uleiul, pufin cate Dutin gi se incorporeaza rondelele de ceap verde (co- dite) si caperele, > Se strecoari orezul fier, se fine putin sub jetul de apit rece gi se last si se scurga bine de tot. Se adaugi sosul gi se Iasi si se patrunda 10 minute. > Se incorporeazai rondelele de ceapa, castravetii muragi si boabele de porumb, se adaug’ tonul (eventual rupt bucifele), se mai gust o data salata de sare gi piper si se serveste in 4 pahare inalte > Se ia pe rand céte putin din compozitie si ™ Chiftelute de orez, cu sos Ingrediente (pentru 4 persoane): * Pentru chifteluge: 150 g orez cu bobul lung, sare, © 100 g morcovi, 100 g praz, 1/2 legdtura de // patrunjel verde, 30 parmezan (cascaval) ras, 2 oud, 2 linguri find, piper, 1 priza nuc- |, yoard proaspat rast, 3 linguriulei. + Pentru _» 808: 80 g bacon, 20 g unt, I lingurd faind, 100 ml zeama concentraté de legume (Knorr+apa), 100 ml lapte, 2 linguri mustar (potrivit de iute), 100 g frigea lichida, sare, piper, zahéir, 2 linguri codite de ceapa verde, téiate rondele. Mod de preparare: > Chiftelutele. Se fierbe orezul jn apa cu sare, conform indicatiilor de pe ambala Se curt moreovii gi pra- zul, se spali, se taie cubulefe gi se las si fiarbi, lang orez, in ultimele 10 mi- mite, > Se scurg orezul gi legumele gi se tin putin sub jetul de api rece. Se spal pitrunjelul, se toaci si se ames- teil cu parmezanul, oudle si fina / Se pun toate ingredientele intr-un ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 22 se formeaza, intre palmele ude, 8 chiftele Se-ncinge uleiul intr-o tigaie gi se prijesc chif- telele, cate 3-4 minute, pe fiecare parte, dupt care se fin la cald, in cuptorul incins la 80°. > Sosul. Se taie baconul bucifele gi se rijeste in unt. Se cerne deasupra fina, se pri- {este putin si ea si se stinge cu zeama de legume si laptele. Se adaug& mustarul i frigca lichida $i se lasd si fiarbi 2 minute la foc mic. Se gust de sare, piper si zahiir, se presari deasupra pltrunjelul tocat gi se serveste sosul impreund cu chiftelele de orez,Ingrediente (pentru 4 persoane): 150 g orez cu bobul lung, sare, 100 § linte rosie, 1 legéturdt de ceapd ver- de, 500 g piept de pui (fileuri), 3 lin- guri ulei, piper, 30 g unt, 1/2 lega- i turd de pattrunjel verde, 100 g branza de oaie (telemea), 200 g branza de vaci cu verdeara (facultativ). ‘Mod de preparare: Se fierbe orezul in api cu sare. conform indicatiilor de pe ambalaj. Cu 10 minute inainte de expirarea timpului de fiert, se adaugi lintea si se fierbe gi ea, impreund cu orezul. Se spalii ceapa verde, se cura gi se taie felii oblice. Se taie carnea de pui fii late de 1 cm gi se prjeste in uleiul incins, NUTRITIE pani ce se rumeneste pe toate par file. Se adaugi ceapa verde si se Cilleste, si ea, pani ce devine sti- cloasii. Se condimenteazi carnea apa cu sare i piper gi se scot dintigaie, ‘Se scurg orezul si lintea, se adaug& untul Ia uleiul raimas in tigaie gi se prijesc in el, pe toate piirtile. Se incorporeaza carnea si se mai last 3 minute pe foc. Se slireazit gi se pipereazi. Se spalt pitrunjelul verde, se zvantii, 6 toact ceva mai mare si se presar peste carne, impreunit cu brinza. Se serveste, eventual, cu branza de vaci amestecata cu verdepuri fn apa in care au fiert se pune orezul gi se fierbe conform indicafilor Ingrediente (pentru 0 forma ro- tunda, cu diametrul: 24 cm): 200 g gulii, 150 g praz, 150 g broccoli, 750 UR + apd), 250 g orez cu bobul lung, 1/2 f} tegeitura pattrunjel verde, 4 feliijambon ‘gcascaval ras, 150 g smantand groasé, sare. piper, 1 pris nucpodr rsd proas, pat. * In plus: ulei pentru uns forma, 2 linguri pesmet, pentru presdirat in for FY ma, 4 feli de bacon, piper mécinat. || Mod de preparare: ‘Se cura guliile gi se taie mai in- ‘ai felii gi apoi, cubulete, Prazul curdat si spilat se taie rondele. Se desface broccoli in buchefele. Se pune zeama de Tegume pe foc, se fierb in ea toate legu- mele, cca 5 minute, dupa care se strecoa- 1 (pistrind zeama) 4 se pun, din nou, Ia fiert, intr-o alti oa (cu alti apa. de pe ambalaj. Se scurge bine, se pune intr-un castron cu legumele fierte gi strecurate gi se amesteci. Se spalii patrunjelul verde, se zvAinta si se toaca. Se taie jambonul felii si se amesteci ambele cu ouiile, frigca, 100 g de cascaval ras si sméntdna. Se condimenteazi cu sare, piper si nucgoa- 14 gi se amesteci cu orezul si legumele. Se unge forma gi se presard cu pes- met. Se toarni compozitia in ea, se ne- tezeste la suprafatd, se presard deasupra 50 g de cascaval ras si se coace 25-30 de minute, in cuptorul incins la 180° ‘Se rumeneste baconul 2-3 minute {ntr-o tigaie fairé grisime, pani ce de- vine crocant, se pun feliile peste tortul scos din forma si se condimenteazai cu Putin piper micinat Ingrediente (pentru 4 persoane): 20 g ciuperci uscate (eventual mand- tirci), 400 ml zeamd concentrata de legume (Knorr-+apa), 1 ceapa, 1 ca- fel de usturoi, 150 g ciuperci proas- pete (maronii), 2 linguri ulei de mals- line, 50 g unt, 150 g orez pentru ri- ‘$0110, 100 ml vin alb, 50 g parmezan , 1/2 legeiturdl patrunjel verde. ‘Mod de eee Se inmoaie uuscate in 100 mil de aps ealdi Se incinge zea ma de legume si se mentine fierbinte Se curitd ceapa $i usturoiul gi se toa- c& marunt. Se curd ciupercile crude si se taie felii. Se scurg ciupercile in- ‘muiate gi se taie miirunt, pistrind apa si adiiugand-o la zeama de legume. Se incing intr-o cratiga I lingu- 1 de ulei si 20 g de unt gi se dunstu- iesc in ele, 2-3 minute, ceapa, ustu- roiul si ciupercile scurse si tiate ma- runt. Se adauga orezul si se prifjeste siel2 minute, amestecfind incontinuu, Se sting cu vinul alb, dupa care se toarnii peste ele zeama fier- binte de legume, pujin cate putin, doar edt si acopere orezul. Se las si fiarba, far capac, circa 20 de minute, la foc potrivit, amestecdnd des. Se adaugi mereu cfte putin zeamii fierbinte, pind ce este aproape absorbitii de orez. Dupii 13 minute se ‘incorporeaza ciupercile crude tiiate felii, care se lasd si ele s& flarbi gi se ‘mai adauga jumatate din parmezan si restul de unt (30 g). Se spali pitrunjelul verde, se zvanta gi se toacd. Se presara impre- uni cu restul de parmezan, peste r- sotto, care se stropeste, apoi, cu 1 lin- suri de ulei de misline RODICA DEMIAN ‘AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 23‘ind ma gandesc la primi- vari, imi vine tn minte mai intai zgomotul zipezilor care se to- pese. Cu trosnete de turturi, sovaieli, susure, soapte gi alune- cari, Tot mai mult, de la © zi 1a alta, firigoarele B] de api care ies de sub niimeti se prefac in riage si-apoi crese rate migcitoare, ce curg in devalmisie, pan cind, de la un capat Ia altul, tot pimantul musteste, acoperit de o piinzi migcitoare Céiteodati, daci plous in astfel de zile, imprimavararea se face mult mai repede, pentru ci ploaia spala si ultimele urme de omit. Dupa prima ploaie de primiivari, oricat ai fi de nepisitor la cele ce te inconjoari, nu oii si nu simgi in aer bucuria care € gala s& izbucneasci gi care creste de Ia zi la alta, fiind tot mai prezentii si mai puternici. La inceput, e ca 0 adiere, care trece timid printre 1u- ccruri si oameni,, aducéind cu ea miros crud de muguri, gata si se desfact in frunze, gata sd plesneasca in pocnete mute sub razele tot mai calde. Dupii aceea, bucuria aceasta noua se im- plineste intr-o cascada de gusturi si de parfumuri care vin de la piman- tul reavain ce se zvanta incet, intre- mat, de la crengile subtiri de matigori care se mise ugurel in aerul tremu- rat, de la gizele ametite de lumina blind’, de la pasirile care par inne- bunite de fericire. Dupi mirosul miret al zipezilor, primavara vine fntotdeauna cu o descitusare a sim- {urilor gi a stitilor inefabile, nekimu- rite, strivezii. Nicicind mirosu- rile, gusturile si culorile nu sunt ‘mai intens asteptate, incercate si trite. Lumea intreagi se dez- viiluie, dintr-o dati, prin ele, in fiecare dimineafa in care se naste noul anotimp. Bravi ghiocei inc’ipatanati siti ca o armati firava s dingii ascutiti ai ingheturilor incd domnitoare, brebenei delicati, rusi- nati parci de indrizneala de a-si ridica obrazul in lumini, dezinvolte plipidii, cu flori rupte din soare, mu- guri scimosi de podbal, crescuti in nisipuri sttule de ape, banutei albi si albastri, esiti victorios la margine de luneii, coroane albe, regale, de leurdi uusturoiata, ascunsa in umbra copaci- lor batrani, macrigul-iepurelui, cu gust acrut si ricoritor si cu flori alb- rozalii, untigor aspru, verzui, frun- zute _zemoase de iarba vintu- lui, violete dis- tinse, muguri piperati de brad sialtiiricoritori de fag, paralute vesele gi nepii- sitoare, toate acestea si multe altele ined imi vin in minte ind mi gindesc la primivar’. Dar mai presus de toate acestea, laolalti cu amintirile ca nigte ferestre vii ce se deschid cu mult peste inclircitura unei zile obignuite, se afl o dimi nea in care am descoperit iarba. Modesti si nebiigati in seam: pentru cdi, nu-i aga, florile au inta- ietate, iarba aceea obignuiti, banali, aceea care creste pe marginea dru- murilor, cileat& in picioare fara re- muscéri, fra si te gandesti prea mult 1a ea, fird s-o bagi in seami in iure- sul zilnic, iarba mi-a dat cea mai frumoasi lectie, mi-a aritat cel mai neasteptat chip al primiverii AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 24 DOSAR SENTIMENTAL Ziua cand am descoperit iarba Soarele n-avea inci atdta putere ca sii opreasci tremuratul i fri mantarea din aerul crud, care parc n-avea astimpir. Putini pomi era infloriti, cei mai multi igi inaltau doar mugurii umflati, asteptind cu neriibdare clipa aceea magica in care sf se transforme in frunze. Pandeam piisirle si cerul, stiind c& de la soare vin primele semne sigure de prima- vara. Cu mintea la nori gi 1a cia toriile lor firk sfargit am ajuns atunci, in dimineata aceea, la mar- ginea dinspre pidure a gridinii. De acolo, de lingi gardul vechi de Jemn, innegrit de ploi si vremuri, am viizut cum soarele aprindea viata peste tot, pe unde pana nu de mult stipdneau troiene uriase. legeau in care nu ajungea umbra copacilor, tremura aerul incAlzit deasupra piméntului ?, ap si-atunci, in Iu- migcati, care ageza protector peste pimint, am descoperit, oarecum cu mi- rare, iarba. Fire subtiri, verzul firave jucau in lumina, purtind d cu semetie ci tre inalt broboane de api. Oriunde te uitai, le vedeai hotirdrea de anu mai da inapoi, bucuria nestivilitt de-a pune ‘stipdnire peste tot si de-a aci peri rinile pamantului mai imbi tranit cu o iam. Cat pare de neaju- torat un simplu fir de iarbii si incipitanati putere de a rizbi se ascunde ca un talisman in gingis ui! Aceasta este lectia de primavari pe care n-o pot uita si mi-o repet fiecare an, asteptind piisirile care aduc primiivara pe aripile lor. OTILIA TEPOSUUn buchet de urzicute ¢ apropie, din nou, prima- vara. Mai ciitinel decat 0 asteapti sufletul nostru, dar to- tusi, vine! Semnele ei se vid pes- ca tatele caprelor gi abia as- teapti si explo- deze, pisarile sunt mai guralive gi in- foiate si incep si se pupe in cioc, cerul igi alege albastrul care si se potriveascd cel mai bine cu iarba... Dar cel mai ade- menitor se vede primavara la pia- pi! Doamne, ce bucurie sii desco- peri primele urzicute agezate in grimajoare, leurda lunguiata si iute, untisorul cel sclipicios, pai- trunjelul salbatic, stevia recu- easa si monahali, micrigul ie- purelui si primele frunze tremu- nitoare de ppidie... Strecurate cu sfiala ici-colo, prin opulenta de import a piefelor, primele verdeturi de primavar figiinci de prin cranguri si din piduri, sunt de o proaspete, expre- sive, adevarate, forme nemo- icate genetic, orate in verde nai si numai clorofila gi anand miresme itoare, de urd curata. Cat gust pre ai manca cu ii, inainte si nga in farfu- alunecand, cu DOSAR SENTIMENTAL fiecare imbuctitur’, Inapoi, in ani copiliriei, cand Postul Pastilor era frate cu fasolea, cartofii si varza acrii, dar gi cu buruienile de pidure, care te scoteau din ‘minfi cu aromele lor. Or fi ghioceii si pasarile vesti torii clasici ai primaverii, dar si urzicile frecate bine cu usturoi, mancarea de stevie si leurda transfor- mati-n salata! Ne plangem mereu: “Unde sunt ziipezile de-altdidata?”, dar oare pri maverile de-altidata ma exist pe undeva? Vremurile ace- lea de o simplitate divin’, cand fruntea piefelor era ocupati de ierburile pidurii, de fructele legumele din gospodiiiile fi nesti, de brinza ciobanilor de la munte, Hrana siintoasi, ade- rat, fara adaosuri otravitoare, fir rotunjimi expandate cu in- Jectii estetice. $titi ceva? Anul sta, eu imi doresc de ziua femeii ‘AS verde ~ Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 25 (fiindc& Martigorul deja a trecut) un buchet de urzicute proaspete, de piidure, legate cu rogu, ca nu mi deochi. $i ca si nu fiu singur& in nostalgiile mele pa- triotarde, va propun si pornim in primavara asta 0 acfiune comu- ink, “Fit cx ochal a patra plalane ce-i romdnesc!" Indiferent unde ne facem proviziile alimentare, s& favorizdm urzicile, telemeaua, Sry laptele de vaci la bY sticl’, ouile van- dute 1a giletugt gi uica infundata cu ocean de porumb. In felul acesta vom regisi nu doar pri- miverile de-alta- data, ci ne vom re- Bisi si. pe noi Greu de erezut, dar pana si mancarea din farfurie te ajuta si ti cine estSTIL DE VIATA w Weegee Pacaliti oboseala = w w de primavara + Poate ca astenia de primavara e pretul pe care il platim pentru bucuria anotimpului. Va simtiti epuizati, deprimati si fara chef de viata? Mobilizati-va si porniti la atac pentru a va regasi echilibrul « Dormiti suficient si profund Preparati-va o cina Ocina ee din belsug cu alcool, pare si favorizeze somnul. Temporar, doar, pentru ci . pe grele, cscat succesiy, min- te amorfit.., Liisdind si treact acest moment, riscafi sii mai asteptai in medie cam o or’ gi patruzeci de minute pand si Samenaia Te iteectal produce desciiréri de adre- nalind care exciti organismul si dere- gleazi somnul. Persoanele care se chinuie sit adoarma sau se trezese — fn mod constant — in toiul nopy simt extenuate. In cele ce urmeazii, vii prezentim cAteva reguli a clror eficientd a fost confirmati de-a lun- gul timpului Asct organismul Organismal aflat in faza de ador- mire transmite niste semnale: pleoa- adormiti din nou. Reperati ora la care adormifi in mod firese gi respectati-o pe cat posibil. Creati-va o ambianta propice Trageti draperiile sau inchidetija- luzelele, reducefi cildura la minimun si decorati-va camera de dormit culori bldnde, linistitoare. Sunt c4- teva conditii esentiale pentru un somn profund $i odihnitor. activarea functiilor digestive intre- rupe destul de repede sommnul, Miin- Ccafi cu cel putin doud ore inainte de culcare si nu faceti abuz de alcool, Nu uitafi plantele Beti un ceai de plante (tei, ma- ese, hamei, yerbin’) indulcit cu miere. $i uitaji nervozitatea acumu- lati pe parcursul zilei facand o baie cu api cildufi, in care adaugai ule- iuri esenfiale relaxante (levantici, mugcat sau lemn de trandafir). © Energie prin stretching olicitirile intense si stresul provoacd tensiuni musculare care blocheazi fluxul de energie. Efectuafi exercitiile pe care vi le prezentiim mai jos $i, ‘va veti simfi destingi gi relaxat Relaxati coloana vertebral Depirtati picioarele (cu talpile paralele), ridicati brafele deasupra capului si incrucigati-vi_ degetele, isucind palmele in sus. In timp ce inspiraji, impingeti mAinile spre cer cit se poate de mult, simfind cum se intind mugchii brajelor. Apoi relaxafi-va, expirind. Repetati de zece or zona lombai 1n pozitic agezat, cu picioarele n- tinse, inclinafi bustul inainte incer- ‘nd si atingeti cu mainile varfurile picioarelor sau — cel putin — gleznele, fiird si indoiti genunchii. AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 26 Inspiragi adine gi expirati mult trunchiul de genunc! =de minimum cinci ori “Deschideti” plexul solar In pozitie asezat, cu picioarele {ncrucigate, prindefi-va mainile la spate, cu palmele risucite spre po- dea. Impingefi brafele cat mai mult inapoi, flird si aplecafi trun- chiul in faa, deschizindu-vitast- fel zona toracelui. Respirati addin. de trei-cinei ori Relaxafi-va tot corpul ‘in pozitie de drepti, cu picioa- rele drepte, ridicafi brafele gi in- tindefi-le cat mai sus. Corpul este intins la maximum. Re- laxafi-va, lisdnd bustul si “ca- di” peste coapse. Bratele gi pi- cioarele sunt complet destinse, la fel si spatele, Repetati exercitiul de trei ori. \cet, apropiind cat mai Repetayi — fairl sii forjati Repetati migcarea 7 amSTIL DE VIATA © Antrenati-va conditia fizica ‘Pesmpenomele exon de obosite si stresate, ‘gurl un masaj intern foarte relaxant. ima etapa de revenire la 0 @ Nu reusiti si vi “deco- orm maxima corespunzitoare nectaji” sau sti vi stipaniti ste eliminarea tensiunilor cu emofiile? Practicati exercitii jutorul unor metode de rela- de respiratie, dimineata i du- are usoard pa-amiaza. In fata ferestrei © Respirafi greu, vi simfifi deschise inspirati - retineti a nima batand puternic la cea rul, expirafi— va tineti respira- nai mic emotie, sunteti incor- fia, numfirand, pentru fiecare iafi? Optafi pentru Yoga. A- etapa in parte, pani la sase sau east disciplina vA poate ajuta opt. Dacli nu sunt practicate cu A vi simtiti bine, efectudind e- consecventii, exercitile de res- cercifii de respiratie care asi-pirafie n-au nici un efect. @ Cura cu polen es eure pian! in compozitia lui fabuloas’, po- Ne ee heslamaalcneneee i ees a Pesce cele | | Zant natural. Adeviiratti minune dumneze- senzaja de sfiryeall spar — de cele | 72SCq) micul bob adunat de pe flor, de mai mult or In timpul iemi-Cer- | stbne, contne protein, aminosciz, pie. cetlirile stiinfifice au demonstrat ci) | saruri minerale de-o varietate extrema, fla- lipsa de lumini ne epuizeaza rezer- | | Sonoide ga, Nu © de mirare, deci, cl spe- vele energetice si ne “macini cialisti il recomandii ca pe un tonifiant de dispozitie. Pentru a combate scide- | | Exceptie al organismului, o veritabila bom- | rea de forma, faceti plimbiri pe jos |_| bx vegetal, care conferi’ nu doar energie gi 8 sau alergafi i expuneti-vala cea mai | onus vial dar io stare beneficd de eufo- buna 1 putin o| | rie, o senzatie plicutd de plenitudine, de sa- jumitate de ori zilnic. Chiar daca | | tisfactie. El mareste dinamismal, spiritul de ‘vremea este inchis’, lumina este su- | | inigiativd, optimismul atat de necesar pentru ficientd pentru a distruge excesul de | | a reugi in viata. Inlitura oboseala ca prin melatonina si a fixa “celebra” vita- | | minune. El contribuie intr-o mare misuri mind D, un fortifiant natural 1a limpezirea gandurilor, fertilizeaza ideile, finlesneste munca de asimilare. Creierul parca intinereste i este in stare de un efort pe care nici cafeaua si nici tutunul nu ar putea si-I sustin’. Administrarea polenului Amine saiaiie oe @ Faceti una sau mai multe cure anuale rentueze starea de oboseali. de polen. ‘ste cazul alcoolului care, in doze © Consumati polen uscat, ronpiind nici, este un fel de dopping. Un pahar griunfele ca atare sau dupa ce-I miicinati 1u vin la mask este excelent pentru Luafi o dati cu polenul apa indulcitit sau istemul cardiovascular, dar in canti- miere, dac& gustul lui amar vi displace. pee niaiaiiie vitale Meee ae a © Consumati polenul pe nemincate, 0 peice vituhina gti; Atigientle data pe zi, inaintea uneia dintre mesele are confin'zahir (prijitur; boniboans, principale, imonade) sunt resimfite ca stimulente, © Doza normala pentru un adult este de lar ele provoaci o secrejie puternica 4 20 de grame pe 2i (pentru copiii sub trei Jc insuling, obositoare peat orga fl ani, doza se reduce cu o treime); ‘@ Pentru ca nu aveti la indemand un cantar de farmacie, ¢ bine si stiti ct 20 ‘grame de polen = doua lingurite rase. Cura de polen trebuie si dureze 0 luni, Ea trebuie repetatd in cursul anului, {n pragul schimbirilor de anotimp. DREAMSTIVE ‘AS verde —Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 27 sm. Cofeina si teina (cafeaua, ceaiul, ocolata $i Coca-Cola) au un efect excitant asupra sistemului ervos, dar afecteaza rezervele in substante minerale (magneziu, ‘ine, fier). in fine, tutunul distruge 0 parte din cantitatea de vita- nina CVIATA iN DOI deseori, dragostea se potic- neste de aminute pe care nici nu le bagim in seam. Sunt gre- seli pe care le puteti evita citind cu atenfie “lista” pe care v-o prezentiim EI vrea si experimenteze 0 noud variant de amor, dar ea ‘este categoric impotriva. Parerea expertului: “In felul acesta, ea ti inhibd fantezia, si fardt fantezie, frumusefea se- xului se reduce la ju- mdtate”. Deci: “Puneti in aplicare dorinele lui (si ale dvs.!) si daca nu va place, spuneti pur si acasi doar in pan- taloni de trening gi tri couri lilai. Este super-cc mod, e-adevatrat, dar gi moartea dorintei. Patrerea expertului: “Daca vreti ca el sit val doreased, in ciuda anilor de cdsnicie mulfi la numdt, trebuie st i-o arataji. Cu haine frumoase, de- suuri noi sau parfumuri bune ti putepi «transmite» cd v-ati lisa sedusit cu pliicere”’ Ea vorbeste cu prietena ei cea ‘mai bunii despre tot si toate. Inclusiv despre lucrurile cele mai in- time ale cuplului. Pe el il deranjeazi, i se pare penibil. ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 28 Parerea expertu- lui: “El se simte ex- pus. Orice relatie tre- buie sa-si aiba zonele ei intime, la care ni- ‘meni altcineva nu are acces. Beirbatul are nevoie sci simtal cd lo- ialitatea faja de el este mai mare decdt ya de o prie- Se planificd: maine — viziti la ‘matusa X, poimaine cina cu Y si Z, iar smbata sosesc paring. Tar €l trebuie si-i ia de la gard gi si-i duc acasi. Totul este organizat, si el trebuie s& se supund. Parerea expertului: “Niciun bar- bat nu suport sd fie .” capanile de pul aban- Dumnezeu ne-a gisit fieciruia “Dac ai un singur ban, s1 | donati.Cel mal adesea, eras ht ate pane cence ret | Pedal ec injeleaga legile firii, in jeb, nu poti zice Pe Deck puiul caver Shee res- coca eed = eee y (sirac).” | $i asezati-l intr-un loc Credinte i " Dest ti oe mai ferit de trecitori si © “Toate pisirile . Folk ae nde | de vant. : - = si mariti in 24 fe- ori de moarte; | @ Observati de la mare distanpi daca pi- bruarie, numa cucu trebe si-fi cfinte in aflate prin preajma se preocupi de si uliu, nu. Aieste — Fatt. micul nefericit. ‘bati-le ‘Dosmie — “Daci auzi cucu @ Daca dupa o ori nu se intimpla nimic, uk phele alte pa p& flimand, flémind | 1uati puisorul in casi si puneti-lintr-o cutie de Te Pt {thi tit anu, dacd iesti | carton, tapetatd cu gervetele. Deasupra cuibu- eee . situl, i bi situl.” "| 1ui astfel confectionat, aprindeti o lamp’ cu a aNeok “Cand auzi pri- | un bec de 40 de wati. Pastirea are nevoie de o 1h peanarenonos ‘ma dati cucu, zAci: | temperatura cuprinsa intre 35 si 37 de grade. frunzii de fag, pind nu crap Cyce, cuce, mindru glas ai/ | Mancarea lui: pusin malai umezit cu apa. Da- muguru la fag. Numa atunci isi chine mi, Afi ani imi dai?». $i | ci nu poate bea singur, ridicaji-i ciocul cu ma- dezieaga limba. de cAte ori cAntii, atdia ani fi mai | Te grija si picuraji-i apa cu pipeta. Nu mai © “Creanga piicare cintacucu fr4i mult de 2-3 picdturi. Cand incepe si zboare daca o poti lua, apoi fi bun “cucu nu trabii siti cAnte | Prin camera, redati-i libertatea. Ducefi-I in de leac. Si se imbilieze cocont Gyicind. Sunt $i hore: «Cui ti | Preajma locului unde lati gisit. Va va fi recu- Pica, si aibd glas ca gicucu. a an vara) Suptratet tt | BOSCH. = creanga pi care o cAntat Varay Cui fi céntd dimineata/ Aduceti fluturii inapoi cuca prima dati, s-o iei si meri SUPratui pe vain.” ‘Va mai amintifi, oare, de timpurile ta ting, si-apoi ai noroc la tirguil- “acl doi tineri vid cfntand frumoase cand primaverile noastre ~ daci\o fatiio pune sub peri- is : rau strabitute de roiuri de fluturi multi nd, ii Viseazi oranda (Ursa) eee eee re mios | colori? Ei bine, sei se alld pe cale de di ce sey avy Dari: pence, garoanel uns seu, No- inte rile prea mari, cultivate in gridinile din orase, museca Plecarea cucului |fivinoase la vedere darlipsite complet de cucul “Cucu ni pleacd ‘pan’ nu | niiros gi nectar, au fScut ca neamul fAlfaitor al ““Cfind auzi cfintind cucu pri- vede stoguri de grau gi de oviz. | fluturilor si fie ameninfat. Se poate oare face ma dat fntr-un an, si ai bani in_Atunci nu mai cfnti. De plecat, | ceva? Bineinfeles! Intrucat nu existi fluture 7 ‘nu pleacd el de aici. | fara floare, e important ca in grdinile noastre Numa ci nu. mai | S& readucem florile modeste si parfumate pe cfnti. Rimane sisi | care fluturii le indrgesc: trifoi, lucerni, nu- Scoati puii, si si | Miuita, ochiul-boului, salvie gi urzici, mar- srijeascd. Ii afld in | 88rete si clopotei. Si, bineinfeles, plantele Euiburile strline, pa | *fomate: levainticd, cimbru, nde ie pus. Dapa | menti si musetel. Important: Unde ko pus: Rupe | cultivati plante cu corolele as ; | cat mai simple, astfel ca flu- ‘cucu-i uliu pisiresc! | turii si ajungit ugor Ia nec~ Prinde piiséri si le | tarul lor. Primaiverile copi- miindncd. Ct ent, | tjriej se vor intoarce la dvs, odati mindnca numa frun- | cy ei, ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 35ANTOLOGIE © Vi recomand un tratament cu ceziuri, apiterapie si comprese. Gealuri. + Paipdidie: se beau 2-3 clini de ceai pe zi, dupi mesele principale. Se prepari o infuzie cu oud lingurite de planta la 250 ml api clocotit’. * Salvie: se beau doud clini pe zi dintr-o infuzie din doud lingurige de frunze, la 200 ml clocotita. © Alunul (frunze si amenfi): cAte o lingura la o canai.cu api. Se beau 2 ciini pe zi. Ceaiurile dintr-o singura planta se beau in aceeagi Zi. Apiterapie: suc de ceapa cu ‘miere. 600 ml suc de ceapai rosie se amesteci cu 300 g miere de sal- cm, Sucul se obtine cu un storcai- tor de legume. Se strecoari prin tifon gi se pune intr-o sticli curatit, apoi se pune mierea. Se amestecd bine prin agitare si se fine la frigider. Se iau cate 50 g inaintea celor trei mese principale, timp de (© luni. Se face 0 pauzit de o luni, dupa care se poate repeta, pani la Antologia Leacurilor - LITERA V - disparitia _varicelor. ‘Va recomand cura de doua oi pe an: pi mivara si toamna. Preparatul este con- traindicat in gasn tele hiperacide $i ulcerele de sto- mac si duoden. ATENTIE: ptepa- ratul, dac nu se fine la frigider, devine toxic! Comprese. Va recomand argila albastra de Raciuy, jud. Mures. Are calititi deosebite, este untoasa, fin’ si are multe minerale. Se face 0 past de consistenta sménténei, din argila, cu apa plata sau mi- nerali, care se aplict de la glezna pana la genunchi, in strat sub- fire. Se acoper’ cu celofan si pansament. Procedura se face sea- ra, de doua ori saptii- manal, pana la vinde- care. Spiilarea picioa- relor se face cu infu- zie rece de pelin (la un litru de api se pune o linguri de frunze uscate si m&runfite), Din suflet pentru su- flet. Multa sinatate! PERIANU ARTEMIE - Brasov @ Un preparat exceptional pentru vindecarea varicelor este ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 38 faina de castane amestecatt cu iqurt. Se objine 0 pasti care se pune pe o bucati de panzi si se aplic& pe varice. Deasupra se pune © bucati de nailon gi se poate pansa cu fasit elastic, pentru dua ore. Se spali apoi cu api cilduta. Proce- deul se repetii zilnic, pana Ia tre- cerea afeciunii, preferabil seara. Faina de castane silbatice se obfine din fructele cojite gi apoi date pe riziitoarea mare. EUGENIA BARBAT - Dej @ Fierbeti 40 g de scoaryat de aalun intr-un titra de ap’ Urzle’) 5 beti zilnic 4-5 cesti de decoct. Scoarta trebuie recoltatii de pe ramurile tinere, la sfargitul iernii, si Risatit st se usuce la umbra. Frunzele au i cele virtuti benefice cir- culatiei sanguine, de aceea se foloseste ex- tractul din frunze in tratamentul varicelor gi edemelor la picioare; se vor lua zilnic 60 de picdturi, in ceai, in doud reprize. + Compresele fiicute cu infuzie de frunze (30 g la 1 1 de apa) se pot utiliza gi in cazul ulcerelor varicoase. + Este indicat, de asemenea, si aplicati pe ulceraii pansamenteimpregnate cu lichidul obginut dac& + Ofetul de mere — medicul ame- ANTOLOGIE dup& masa. Ghimpe (Fayisan): 1 Tasafi si se infuzeze scoarfade alun rican D.C. Jarvis recomanda apli- x 3 comprimate pe zi. * Coenzima (50 g) in apa gi in vin, in cantititi carea ofetului de mere dimineata si QJ0, in ulei de céttindt de 60 mg: 1 egale (1/2 I din fiecare). ELIZA FILIP - Alba-Lulia ® in combaterea varicelor, singura me- todi de gimnastic’ efi- cienti este aceea preco- nizat& de medicul ger- man dr. Rudolf Breuss, pe care v-o recomand: culcafi-va pe spate pe podea; ridicati piciorul rept $i fineti-l asa nu- marand pnd la opt; scuturafi-l aga ridicat si numarafi din nou pana la opt; lisati apoi pi- ciorul pe podea $i numarafi pani la opt Ridicafi apoi_ piciorul stang $i faceti aceleasi migciri de 3x8: sus, scuturat, sus, jos. Apoi repetafi exercitiul, dar cu aman- dou’ picioarele. Dupi ce lsati pi- ciosrele pe podea, ridicafi-vé doar dupa ce simgifi c& s-au umplut din nou cu singe. Cu cat mai des se repeti exercifiul zilnic, cu atat mai repede dispar varicele. Explicatia consti in faptul c& golirea si um- plerea cu sfnge a venelor le inti- rest2 acestora perefii leneviti si une sngele in migcare. ELEONORA CLUCERU - Constanta @ Vi recomand cateva metode de watare a varicelor, pe care le-am aplicat cu rezultate deosebite si ag dori si le fie gi altora de folos: + Plaman de pore ~ se aplic& pe locurile afectate pliman de pore tiar in felii. Se leagit pe deasupra cu un pansament si se lasi pe toatit Gurata nopfii. Tratamentul se repetit vreme de zece zile consecutiv. + Réiddicind de feriga ~ se toack mirunt un sfert de kilogram de ridicind de ferigi, apoi se fierb in cinci litri de apa, vreme de 5 mi- nute. Se fac seara bai calde la picioare. seara pe zona varicoas\. Se masea- zi usor cu palma, de la genunchi pana la degetul mare de Ja picior. in plus, pe cale intern, se iau céte doud ingurite de ofet de mere {ntr-un pahar de api, de doua ori pe zi. Rezul- tatul se vede dupa o Juni. Printre alimentele re- comandate in bolile de vene se afl: varza, co- nopida, hreanul gi mai ales salata din ceapi rosie (de Figiras). Ca fructe: castanele coapte, strugurii gi citricele. Atentie: se doarme ‘ira perni, iar picioarele trebuie sii fie mai sus de- ct capul. + Inainte de a ‘cobort din pat, masiim picioarele gi Je inffigurtim pani la genunchi cu fese elastice. « Evitati statul inde- lungat in picioare, iar, cand vi agezati, nu stati picior peste picior, cici se ingreuneazi circulatia singelui. N. STANCOV — Bucuresti © Din experienta pe care 0 am Jegati de aceasti suferinti, va recomand citeva remedii eficiente, pe bazii de plante: Intern: + Amestec din urmd- toarele tincturi: castan + sul- find + afin (se a- ‘mesteci toate in cantitafi egale, iar din produ- sul rezultat se ad- ministreaza o lin- gurifd diluata in 100 mi api, de 3 ori pe zi, dupa mesele prin- cipale). * Vita- ‘mina C de 1000 mg (Secom): 1 capsulii dimineaga, 1 capsul la pranz si 1 capsuli seara, capsuli de doua ori pe zi. Extern: Gel Ruscoven (Aboca) — se aplict de dou’ ori pe zi, ma- sfindu-se piciorul de la glezni spre articulatia soldului. Alimentatia: « Se evita zahirul si preparatele care-I contin, fina albii, prajelile, sucurile carboga- zoase, uleiurile rafinate, margarina, mancirurile fierte prea mult. + Se recomanda: mierea, indulcitorul pe bazi de stevie, painea integral, legumele crude (sub forma de salata — contin antioxidanti), pes- tele, uleiurile presate la rece, fruc~ tele de sezon. Alte indicafil: * Purtati haine care nu impiedica circulatia san gelui. * Tinefi picioarele ridicate deasupra nivelului inimii, timp de 20 de minute pe zi. * Evitati si stai picior peste picior, si cirati greu- tati. © Tineti picioarele ridicate in timp ce stati jos. Tratamentul se fine timp de 6 luni. Dupi fiecare lund, se face pauza 7 zile, apoi se reia. Dupa 6 luni de tratament se face pauzi dou luni, iar cura se poate relua, dacii mai este necesar. Multa siinatate! ADRIAN UDREA- ‘Timisoara ‘AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 © 39ANTOLOGIE VARICE ESOFAGIENE ‘@ Pentru varicele esofagiene, tratamentul cu comprese cu infuzie de marul-lupului dé rezultate de exceptie. La fel de eficienta este si baia cu infuzie de mérul-lupului. Procedafi astfel: Iuati 0 farfurie adanea plind cu planta bine mi- unfit, din care jumiitate o puneti fntr-un vas de sticli, peste care turnafi api rece pani se umple vasul. Lasati- pana dimineata la macerat, cfind se scurge maceratul ntr-un alt vas. Planta maceratit se amesteci cu restul de planta rlima- si in farfurie gi se fierbe timp de 4- 5 minute, se strecoara si se adaugi {n apa de baie. Se sti in vand timp de,20-30 de minute. Plantele ri- mase de la fiertura pentru apa de baie se pun intr-o panza de bumbac moale $i se aplici la 0 temperaturi suportabild pe abdomen, torace gi biirbie. Se acoperi cu o folie de plastic, apoi cu un flanel mai gros Se lasi compresa toati noaptea. Procedeul se repetii in fiecare sear, VIRGINIA - Brasov VASCULITA PERIFERICA © Tratamentul pentru vasculit& perifericd inseamna administrarea_ ‘a3 produse care intiiresc vasele ca- pilare, si anume: Tarosin, Acid folic si vitamina B6, cite 3 capsule pe zi din fiecare. Va doresc sinitate! ALEXANDRINA S$ISCAN — Brasov AS verde — Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 40 VIERMI INTESTINALI @ lao masi de peste zi se consumai 4-5 ciifei de usturoi. Se bea apoi 0 canii cu lapte de vaci cildut (firs zahir). Dupi 0 ord, beti 30 ml quick curaté (de 35°). Cura se fine 3 zile, dar se poate prelungi dacii boala e veche. Urmitriti seau- nul. Se vor elimina toti parazi intestinali. Eu asa’ mi-am scipat copiii de ei cAnd erau mici. Ustu- roiul il pisam fn lapte si dupa 1/2 ord il strecuram, iar quick puneam si acopere fundul paharului de 25 ml. Daci puteti, dupa tratament, seara, befi si un pahar de vin din strugure curat, fiir zahir. $i vinul da afar dusma- nii din corp. Cu mult respect, ILIE LUPEAN ~ Brasov vrnozA PULMONARA De asemenea, inainte de cul- care, va puteti pune gi in urechi tampoane imbibate in bitter suedez. Urechile sunt in strénsi legaturai cu infectiile respiratorii *+ Propolis. in acelasi timp cu tampoanele, ¢ bine si mestecati propolis solid (in prealabil spailati dinfii). O portie de propolis si fie de miirimea unei boabe de porumb. Ebine sii mestecati propolis si cind faceti efort, fiinde’ prin accelerarea respiratiei, aromele volatile din propolis ajung mai bine in plimani Propolisul luat seara ¢ cel mai important, Se mestecii cel putin 15 minute (in acelagi timp aveti si tampoanele cu bitter in ni). Nu conteaza daca propolisul vi se li este printre dinti, puteti adormi aga. * Mierea de albine. Luati din Tlevamics pT] cand in cfind efte 0 Ii guritd. Incercati sa finet mierea in gur cat puteti de mult, Acest tratament e bun {n toate cazurile de infec- {ii ale cdilor respiratorii, indiferent c& sunt cauzate de virusi, bacterii, ciu- peri. Va doresc multi si- niitate! @ Cu deosebit succes, intr-o proble- ma aseminitoare, am folosit urmitoarele: * Bitterul suedez marca Dr. Theiss (si cele autohtone sunt bune) sub forma de compresii nazalii. Adi- ii, se fac mici tam- CONSTANTIN ~ Olanda © Vi recomand pro- dusul Interferonat com- primate (cite 1 compri- mat, administrat de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, cu 30 de minute inaintea mesei). Interferonat con- fine un amestec de 7 plan- te cu actiune puternic poane imbibate in bitter suedez care se introduc in niiri, incercand si trageti aer prin ele. Striduifi-vi sie fineti cat puteti de mult. Sau, eventual, daci nu suportati ca in amAndou’ nirile si aveti tam- oane, astupati cite o nara prin rotatie. Repriza si fie de cel pugin 15 minute si aplicayi tampoanele de trei ori pe zi imunostimulenti si detoxifiant ( special la nivel hepatic), care creste rezistenta organismului, regenerea- 7 ficatul, imbundtaeste circulatia cerebralii si perifericd, ajutd la oxi ‘genarea celulelor, fiind recomandat {n special in cazul infectiilor virale si persoanelor cu imunitate scitzut. Dr. CALIN GIRLEAVITILIGO @ Tratamentele pentru vitiligo urmiiresc incetinirea depigmentiirii sau redarea culorii pielii in anumite zone afectate, ins nu existit un tratament care si restabileasc in totalitate colorarea Puteti fncerca un tratament continand cre- me cu cortizon potent aplicat zil nic, 3-4 luni, sau imunomodula- toare locale, ca Dai- [§apte-degete vonex sau Protopi cure repetate cu ultra- violete A sau B bandit scurti sau transfer chirurgical de me- lanocite, stimularea pigmentarii cu lumi- ni fotodinamic’ sau cu lumina fractionati sau cu laser. Dac doriti un tra- tament naturist, folositi Aloe First pentru curiijare, dezinfectie gi cica- trizere, pulverizat de 3-4 ori pe zi, dupi care ungeti zona cu Aloe Vera Gelly sau cu Aloe Propolis Creme. Se obtin rezultate foarte bune dup cure de minimum 6 luni. ADRIAN @ intr-o cronic& siseasci din secolul XVI, este trecut urmiitorul tratament, recomandat impotriva “zonelor de piele depigmentate, albe,'a tuturor tulburirilor de pig- ment”: frunze de cedru sau chi- paros (arborele vietii) se spal, se rup mirunt si se bagi into stick de lapte, pani la gura ei; deasupra se toarni rachiu de secari (se- cried) de 38-40 de grade gi se last preparatul zece zile la soare. Cu aceesti tinctur& se ung locurile bolnave de mai multe ori pe zi. © $i sucul plantei numiti urechelnifa este recomandat; se taie tulpina de-a Iungul, in dou’, si se tampo- neazl locurile albe cu zeama ei; + la fel, sucul de gdlbenele (calendu- Je) ~ in cazul lor, se bagi planta intreagii, dupii ce a fost spilati, in centrifuga, si se foloseste lichidul obinut. $i tamponirile cu bitter suedez sunt recomandabile. Plan- tele de mai sus au actiune puternicit gi in combaterea ciupercilor de piele. EDITH - Targu-Mures © Am vitiligo de 12 ani si am inceput si infeleg ci pentru aceas- 1 boal nu prea exist’ tratamente, de aceea nu am incercat nimic pani ‘in urmi cu gase luni, cnd am gisit un tratament pe Internet gi vi rog si mi credefi, intr-adevar face minuni. inainte de a ‘incepe tratamentul, vreau si vi spun cl trebuie si figi foarte optimisti gi sit cre- defi cu adevitrat ci Dum- nezeu va poate vindeca. Nu witagi ci multe trata- mente nu dau rezultatele dorite deoarece noi nu avem credint, iar credinta noastrit in Domnul lisus Hristos poate si fac minuni. Nu uitafi ci la Dom- nul totul este posibil, ins noi trebuie si-L lisiim pe El si lucreze mai intai de toate. Toti cei care doresc rezultate bune $i rapide in tratarea de vitiligo trebuie si re- nunfe la cafea, zahiir, alcool gi in mare parte la paine. + Se iau in fiecare zi: Acid folic - 10 mg/zi, vitamina B12 — 1000 meg injec- tabil pe siptiiman’; usturoi — 0 capsulii dimineata, pe stomacul gol, si Beta Caroten — o tablet pe zi. ° Puteti si luati din cand in cind multivitamine, dar trebuie si evitati toate produsele care contin acid ci- tric. « Se beau cel pugin 8 pahare de api pe zi gi se mai poate folosi si ceaiul verde, care este foarte eficient. * De asemenea, se frictio- neazi pata de vitiligo, de douti ori pe zi, cu usturoi, Se ia usturoiul si se piseaza, dupii care se pune intr-o bu- catii de tifon si se aplici pasta de usturoi pe pielea bol- navi. Nu va faceti pro- bleme daci pielea se inro- geste, pentru ci aga trebuie si fie. ¢ Daci aveti timp, peste zi ANTOLOGIE uteti si masaji aceste pete bolnave cu ulei de masline. Rezultatele vor incepe si apari dup’ 3-4 sipti- mani, cand veti putea observa ci pielea va incepe si se repigmen- teze. Trebuie si aveti ribdare, pen- tru ci acest tratament este de du- ratii, insii cu foarte bune rezultate. Daca doriti cu adevarat si vi vin- decafi, nu intrerupeti tratamentul. LUCRETIA ~ Sangeorz-Bai @ Mi confrunt cu aceasti boali de o viapi. Am avut “noroc” ci petele mi-au iesit din copilirie, deci pot spune ci am crescut odati cu ele, obisnuindu-ma gi eu, si cei din jurul meu. V-ag recomanda céteva sfaturi pe care eu insdimi le-am ur- ‘mat, dar nu stiu ce efecte ar avea in alte cazuri: * nu vit expuneti raze- lor solare, vara purtati intotdeauna ‘© pilirie cu boruri largi, care si vi acopere fata; * faceti analizele gi, daca este posibil, urmati un trat ment cu complexul de vitamine B; ‘+ mancafi la discretie mere ionatan si pe ct posibil introduceti felina fn méncare; * dafi-va pe fata cu liptigor de mated (emulsie “Doi- na”, fabricat’. de “Farmec”); * doamnele si nu foloseascd sub nicio forma pilule contraceptive: pe cat posibil, nu faceti raze la pli- ‘mani sau coloani - radiatiile pro- voact o “eruptie” a boli. Urmand toate aceste sfaturi, si nu vi ‘AS verde = Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 41ANTOLOGIE asteptafi la 0 stopare bruscd a boli dar procesul de extindere a petelor va fi mai lent. Sper c& am putut s& le fiu de ajutor si celorlalti boInavi de vitiligo. ELENA ~ Suceava VOMISMENTE @ Ani de zile m-am confruntat cu stiri de vomi repetate, balontiri gi un rau in tot organismul, Ce-i rept, nu mi se intampla dupa fie- care masa, ci doar atunci cand ZONA ZOSTER @ Este o afectiune localizata pe traiectul unui nery. * Pentru calmarea durerilor, se pun com- [prese locale cu apa foarte rece sau cu sue de morcovi. * Cata- plasme locale cu faind de in, bai cu tairdge (2-3 kg tarde la 0 cad de baie, se sti 5-10 minute). « Bai cdlduge cu decoct de flori de tei (50-100 g la 2 I apa). Se sti 5-10 minute. * Cataplasme cu frunze de varzd: se spal& varza, se taie nervurile gi se preseazi cu un ficiilet. Se pun 2-3 straturi, care se vor schimba de 3-4 ori in timp de 24 de ore. * Ungefi locul cu ulei de sundtoare. * Se va folosi ure- AS verde = Anul XIV, nr. 151, martie 2017 @ 42 mancam anumite alimente. Doc- torii mi-au recomandat si-mi scot vezica biliar’, iar eu i-am as- cultat, cu speranga ci imi voi recipiita sinitatea. Din picate, nu s-a intamplat chiar aga, desi, trebuie si recunose, am cunoscut 0 anumiti ameliorare. Cri- zele erau mai rare, dar mai intense, si erau/asociate cu dureri de cap si hiperten- siune arterial’. Am luat tot felul de medicamente si produse naturiste, cu spe- anja ci ma voi face bine. Dup& lungi céutiiri $i inceredri, am dat de tratamentul care mi se potriveste de minune gi pe care vi Irecomand si dvs. ‘Timp de 14 zile se ia, inainte cu 10 minute de fiecare masit, cate 0 linguriga de pulbere de pelin negru, iar imediat dupa maséi se ia cate o lingurité de pulbere de salvie. Eu m-am simfit alt om doar dupa teva zile de tratament: nu mai aveam. ‘grefuri gi stiri de vomi, nu mi mai durea capul, iar tensiunea arterial a revenit la normal. Am prins curaj si am verificat eficienta tratamen- tului, in cazul unor manciiruri care chelnifa (Sempervivum tectorum) fn stare proaspatd, storcdind sucul, cu care se va tampona locul afec- tat, Dumnezeu sa va ajut ANA COSA - Sibiu @ Din 10 gutui se scoate mijlocul tare, impreuna cu semin- tele; fructele se pun la macerat 7 zile, dupa care se strecoarii, iar cu sucul rezultat se sterg zonele afec- tate. Dupa o stiptimana, durerile dispar complet, fairl niciun alt tra- tament, Vi doresc si- niitate! M. G. ~ Bucuresti © Vi recomand si luati o frunzd de aloe vera si si-i_aplicati sucul pe piele. Lichidul respectiv ajutd la vin- altidati imi dideau o stare ingrozi toare. Rezultatul m-a flicut si jubi- lez, Astfel, am ajuns si mindne fir probleme slinin’i afumati, fa- sole cu ciolan, zacusc&, cartofi cu ceapa si ulei etc. Nu sftituiesc pe nimeni si urmeze exemplul meu culinar. Nici eu nu minéne aga ce- va decat foarte rar, si anume, atunci cAnd pofticioasele papile gustative inving conceptul de alimentatie inteligent. Pistrez, pentru orice eventualitate, in buciitirie, un bor- can cu pulbere de pelin negru gi un borean cu pulbere de salvie. inainte de a ménca ceva (care altidati. mi ficea sii-mi dau duhul), iau o lingu- rij de pulbere de pelin negru, iar dupa ce mindne, iau o lingurig’ de pulbere de salvie. Mi-am comandat pulberile de pelin negru gi de salvie pe internet (wwwalimente-geria- trice.r0, tel. 0729166.81.08), deoa- rece m-am documentat gi am aflat i pulberile flicute in casi, cu raig- nita de cafea, pot deveni toxice daci nu stim s& verificim plantele din care provin si daci nu stpanim modul de prelucrare si pistrare. Domnul si vi binecuvanteze cu slnitate i bucurii! CAMPEAN TUDOR ‘decarea veziculelor. * De aseme- nea, se va tampona zona cu ceai de roiniféi sau melisd, preparat sub forma de infuzie. (Planta are pro- prietiti antivirale.) Se va amesteca, fet cu miere, pentru a forma o pastii cu care se tamponeaza\ leziu- nile. + Gheara-pisicii, 0 planti folositi in America de Sud, di rezultate gi in caz de Zona Zoster. *Unul din remediile cele mai ante este echinacea, care se administreaza sub forma de tincturi. Se adminis- ‘treaz intern, conform indicagiilor din prospect, dar si extern, prin tam- ontiri repetate ale zonei. CONSTANTA - SibiuNOUTATI MEDICALE De ce traiesc femeile mai mult decat barbatii? Conform unei statistic recente, in medie, femeile din mileniul trei traiesc Cirea 84 de ani, in vreme ce barbati, cu 11 ani mai pufin: 73. Studiul intreprins motiveazi astel: pentru cf birbatit dau mai puting importangl alimentafii $i Beau mai mult, fumeazd mai mult, nu bagi in seam semnele bol and cnd li se-nfund4. Dar chiar gi 1a Goctor se duc mai rar ca femeile, uneori tind e deja prea tirziu, Sfatul e unul Alergie la pisici? Spalatite! Cu toate ci multi iubitori de pi- sici sunt alergici la pArul lor, ei nu vor s se desparti de animalele iu- bite. Cercetitorii americani le aduc ‘acum 0 speranti: imbiiate din dou in dowd sip- ‘imani, matele nu mai provoa- ct alergii. Vi- novat de stri- nuturi si man- ciirimi nu e pi- rul pisicii, ci al- bumina emana- ti de glandele din pielea feli- singur: si nu creada c& sunt eterni. nelor. la cremele cu cortizon! Cremele cu conjinut re- |dus de cortizon (care se vand fair retet) ajuta la vin- decarea eczemelor, iritatiilor gi arsurilor solare. Dar nu- mai cu conditia de a fi util zate just. Lat patru sfaturi importante: Nu ungeti niciodaté cu ele copiii sub 6 ani. Pielea lor este prea subjire si pot ‘aplirea reactii secundare. [ Atentie Ardibloticele acti 3 mai puternic cu ceai verde Cine ia antibiotice si le inghiti cu ceai verde, afirma ci cetitorii de 1a Univer- sitatea din Alexandria Treburile casnice ne fac sanatosi Doar 20 de minute pe siptiimand de muncd in g poditrie sunt suficiente pen- tru a ne tine creierul activ gi Egipt. Un experiment] | pentru a ne « | fiicut pe 28 de agengi pa-| | feri de bolile r togeni adovedit cA efec-| | civilizatiei tul antibioticelor asupra} | tehnice. Fap- | lor a fost dublu atunci | | tul a fost do- cdind pastilele au fost in- | | vedit intr-un | ghitite cu infuzie de ceai verde studiu, de cercetitorii scotieni. De- | Sunteti si s-a vorbit mult vreme hipotensivi? Sus mainile! ‘in caz de amefeli sau pierdere de cunostinyz din cauza presiunii prea sciizute a sdngelui, ridi- cati imediat mAinile sus. Se creeazi o noui pre- siune in singe, care sta- bilizeaza circuiatia, despre legiitura cesar pentru un plus de si- nitate. Efecte pozitive are gi ‘grddinritul si mersul zilnic la plimbare, extrem de sti- mulative pentru neuroni. | 2. Cremele cu cortizon nu Jau efect cfnd © vorba de yperci, acne. sunt aplicate pe fafa, ocrotiti-vé ochii cu tampoane de vata. Cortizo- nul provoaca glaucom gi cé taract, Nu folositi cremele mé mult de patru_ siptimani. Alltfel cortizonul pitrunde in organism gi atacd oasele — ne avertizeazi revista britanicd “Medical Mirror”. Aspirina sporeste fer jatea femeilor Femeile care recurg la fertilizare arti- ficial au ganse mai mari si duct sarci- nile la bun sfargit, dact recurg la aspirin’. Un studiu realizat in Argentina pe 1400 de femei a dovedit ci femeile care luau zilnic, pe Hing hormoni, si 100 mg de aspiring, au devenit insircinate in proportie de 45%, fap de ) care nu luau, Cauza probabila: / aspirina favorizeaz’ o mai bund irigare cu singe a zonei genitale oto: DREAMSTIME 2)