PREZENTAREA MATRICEI DE SPECIFICAŢII

Matricea de specificaţii este un tabel de distribuţie şi relaţionare, cu două intrări: arii de

conţinut şi comportamente observabile, itemi propriu-zişi şi obiective corespunzătoare.
Scopul acestuia este de a construi un test solid şi logic, capabil să ofere informaţii despre
eşantionul testat.
Matricea pe care am realizat-o relaţionează elementele de conţinut ale unităţii de
învăţare ,, Popoare în Antichitate’’şi categorii de competenţe specifice acestei unităţi, care se
studiază la clasa a IX-a. Aceasta are un rol major în standardizarea instrumentelor de
evaluare; instrument flexibil, adaptabil fiecărei situaţii în parte.
Realizarea matricei a pornit de la taxonomia cognitivă a lui Bloom, care are drept criteriu
de ierarhizare a comportamentelor complexitatea acestora: achiziţia informaţiei, înţelegerea,
aplicarea, analiza.
Primul subiect are în vedere înţelegerea şi aplicaţiile. Pentru fiecare am acordat 15 puncte,
unui item semiobiectiv, de completare. Totalul este de 30 de puncte.
Al doilea subiect vizează înţelegerea şi analiza. Am acordat 5 puncte pentru fiecare , cu un
item obiectiv. La fel am procedat la subiectul 3, însă pentru înţelegere şi aplicaţii, cu un total
de 10 puncte pentru un item semiobiectiv.
Pentru achiziţia informaţiei am realizat subiectul 4 , cu trei 3 itemi, pentru care am acordat
40 de puncte. De fapt, numai 10 puncte au fost acordate pentru achiziţia informaţiei; 10 pentru
înţelegere şi 20 pentru analiză, aceasta din urmă punând mai multe probleme elevilor. Itemii
acestui subiect au fost subiectivi, mai dificil de abordat pentru elevii claselor mici de liceu.
La totalul punctajului pentru fiecare dintre cele patru componente, s-au acordat:10 puncte
pentru 3 itemi la - achiziţia informaţiei, 35 puncte pentru 6 itemi la – înţelegere, 20 de puncte
pentru 2 itemi la – aplicaţii şi 25 de puncte pentru 4 itemi la – analiză. Totalul însumează 90
de puncte pentru 15itemi. !0 puncte au fost acordate din oficiu.
Pe verticală, cele 4 subiecte au avut următorul punctaj: 30 puncte pentru 1 item la primul
subiect, 10 puncte cu 1 item la al doilea; tot cu 10 puncte pentru 1 item la subiectul al treilea,
iar la ultimul subiect, 40 de puncte, cu 3 itemi. Totalul pe verticală corespunde celui pe
orizontală.
Am încercat să realizez o creştere gradată a dificultăţii subiectelor, de asemenea am
urmărit să existe un echilibru în ponderea taxonomiilor a tipurilor de itemi. Am observat că
achiziţia informaţiei, înţelegerea, aplicaţiile şi analiza nu au întotdeauna o delimitare foarte
clară, manifestându-se destul de eterogen şi completându-se în alcătuirea subiectelor.
Acest instrument de evaluare este un test de diagnosticare cu următoarele caracteristici:
validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate.
Validitatea se referă la faptul că testul trebuie să măsoare ceea ce este destinat şi nu
trebuie conceput într-un limbaj inaccesibil nivelului de cunoştinţe, conform programei
şcolare. Fidelitatea se referă la obţinerea unor rezultate constante în cursul aplicării succesive
a testului. Obiectivitatea are în vedere standardizarea testelor. Aplicabilitatea vizează calitatea
unui test de a fi interpretat cu uşurinţă.
Rezultatele obţinute de elevi – media clasei : 6.60 – se explică , pe lângă observaţiile
făcute, şi prin faptul că am punctat mai mult itemii subiectivi, care pun mai multe probleme
elevilor.