Trasarea suprafetelor

No description
by

Réka Kocsis
on 7 April 2017
18

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Trasarea suprafetelor

Trasarea suprafetelor
În scopul stabilirii verticalității (orizontalității) și planeității suprafeței tencuite, se execută
trasarea suprafețelor de tencuit.
1. Punctarea
2. Executarea stâlpișorilor (sau fixarea reperelor)
Punctarea constă în aplicarea pe suprafața de tencuit a unui numǎr de martori realizați din
mortar, astfel ca fața acestor martori sǎ corespundǎ cu fața grundului care urmeazǎ sǎ se aplice.
Între martori se executǎ stâlpișori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operații la pereti interiori, în partea de sus a acestora, la o distanță de
20 cm de la tavan și 20 cm de la peretele vecin, se bate în rostul de zidǎrie un cui, astfel ca
floarea lui sǎ rǎmânǎ în afara peretelui cu 1-1,5 cm.
Pe floarea acestui cui se ține lipitǎ sfoara firului cu plumb, lǎsând greutatea cumpenei sǎ atârne
aproape de pardosealǎ. Alǎturi de sfoarǎ, la 20 cm de pardosealǎ, se bate un al doilea cui, pânǎ ce
floarea lui atinge sfoara. Dupǎ baterea celor douǎ cuie, se controleazǎ grosimea tencuielii de-a
lungul sforii.

Dacǎ, din cauza neregularitǎții zidului, grosimea obținutǎ o depășește în multe locuri pe cea
normalǎ de 2 cm, se bate atât cuiul de sus cât și cel de jos, astfel încât sǎ se obținǎ o grosime de
tencuialǎ cât mai mica, mergând în unele locuri chiar pânǎ la 0,5 cm. Între aceste douǎ cuie, se
mai bate în același mod încǎ un cui la mijlocul distanței.

Se repetǎ operațiile și la cealaltǎ margine a peretelui. Între cuiele de lângǎ tavane se ține întinsǎ o
sfoarǎ de floarea cuiului și se bate în lungul sforii, la 1,2 m câte un cui pânǎ ce floarea acestuia
atinge sfoara. În același mod se procedeazǎ și între cuiele intermediare, precum și între cuiele de
lângǎ pardosealǎ.

În jurul tuturor acestor cuie se aplicǎ turte de mortar, nivelându-se pânǎ la floarea cuiului,
formând astfel așa numiții martori. Martorii se mai pot face lipind cu mortar lângǎ cui, în poziție
orizontalǎ, o bucatǎ de șipcǎ la nivelul florii lui. Între martorii astfel executați se aplicǎ fâșii
verticale de mortar de 8-12 cm lǎțime, nivelate cu un dreptar, prin mișcarea succesivǎ a acestuia
în sus și în jos, rezemat pe martori. Pe porțiunile de fâșie care formeazǎ goluri sub dreptar, se
aplicǎ mortar și se niveleazǎ din nou. Fâșiile astfel executate se numesc stâlpișori sau repere de
mortar. Este bine ca marginile stâlpișorilor sǎ fie neregulate, pentru a se face o mai bunǎ legǎturǎ
cu grundul.
Pentru a ușura munca tencuitorului, este mai bine ca dreptarul pentru nivelarea mortarului să fie
ținut în poziție vertical. Pentru aceasta,în mod descris mai înainte,se executǎ douǎ rânduri
orizontale de martori, la distanțe de 50-60 cm de la tavan și de la pardosealǎ. Între martorii astfel
fixați se realizeazǎ fâșii orizontale din mortar.
La pereții exteriori, trasarea se executǎ la fel ca la peretii interiori, însa pe toatǎ înǎlțimea clǎdirii
si nu separat pe fiecare etaj în parte, deoarece altfel nu se poate asigura o suprafață planǎ a
fațadei. Când fațada este prevǎzută cu elemente orizontale ieșite din planul peretelui, de exemplu
brâuri care împiedicǎ ținerea firului cu plumb la o distanțǎ de zid cât grosimea tencuielii, firul cu
plumb se ține depǎrtat de zid, astfel încât sǎ nu fie împiedicat de aceste elemente orizontale.
Apoi se mǎsoarǎ distanța dintre firul cu plumb și zid din 3 în 3 și se stabilește distanța de la fir la
fața tencuielii, astfel încât sǎ rezulte o grosime minimǎ a acesteia.
La pereții exteriori, trasarea se executǎ la fel ca la peretii interiori, însa pe toatǎ înǎlțimea clǎdirii
si nu separat pe fiecare etaj în parte, deoarece altfel nu se poate asigura o suprafață planǎ a
fațadei. Când fațada este prevǎzută cu elemente orizontale ieșite din planul peretelui, de exemplu
brâuri care împiedicǎ ținerea firului cu plumb la o distanțǎ de zid cât grosimea tencuielii, firul cu
plumb se ține depǎrtat de zid, astfel încât sǎ nu fie împiedicat de aceste elemente orizontale.
Apoi se mǎsoarǎ distanța dintre firul cu plumb și zid din 3 în 3 și se stabilește distanța de la fir la
fața tencuielii, astfel încât sǎ rezulte o grosime minimǎ a acesteia.
Mai departe se procedeazǎ ca la tencuielile pe pereți interiori.
La trasarea tavanului, în centrul lui se fixeazǎ un martor de ipsos gros de 1-1,5 cm. Pe acest
martor se ține paralel cu unul din pereți un dreptar lung, în general cât latura micǎ a încǎperii, și
cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta, se așeaza dreptarul în poziție orizontalǎ; la capetele lui
se fixeazǎ câte un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spațiului dintre dreptar și tavan.
Se întoarce apoi dreptarul în poziția perpendicularǎ și se procedeazǎ la fel, fixându-se alți doi
martori la capetele dreptarului în noua poziție. Folosind martorii astfel fixați se punctează în mod
analog linii lângǎ pereți.
Dacǎ suprafața tavanului este mare, se mai puncteazǎ și alte linii paralele, fixând martori în
prelungirea liniilor stabilite prin martorii executați anterior și ținând dreptarul pe doi martori
alǎturați.
Între martorii fixați se executǎ fâșii de mortar de grund paralele cu una din laturi, la fel ca la
trasarea pe pereți. La fixarea martorilor se urmǎrește sǎ nu se depǎșeascǎ grosimea normalǎ a
grundului.

More presentations by Réka Kocsis

 Analiza sistemului de învatamant clasic ...

 Untitled Prezi

 Duplex stainless steel bridges

More prezis by author

Popular presentations

See more popular or the latest prezis