Finalitatile educatiei

Actiunea educativa, indiferent de amploarea sau de nivelul la care se

desfasoara , se orienteaza in functie de anumite finalitati. Fie ca avem in vedere

idealul de om al unei societati si epoci istorice determinate, fie ca ne referim la
obiectivele operatioanale de realizat intr-o lectie, in toate aceste situatii
prefiguram in plan imaginar o realitate dezirabila. Pentru ca aceasta imagine sa
fie consistenta si sa existe cu adevarat,educatorii pun in practica un arsenal
considerabil de continuturi, o mare varietate de metode, munca, talent, pasiune.

Finalitatea este dorinta sau intentie rationalizata,expusa/supusa ,,vremurilor,,

,astfel incat proiectiile educative se afla mai putin in sfera stiintificului, ele
apartinand mai curand retoricului; obiectivele se propun, se sustin
ideologic,valoric,nu se explica si nici nu se demonstreaza experimental.

Finalitatile educatiei se ordoneaza dupa criteriul complexitatii si generalitatii, de

la ideal, prin scopuri, la obiectivele educationale concrete.

Idealul educativ al unei societati reprezinta chintesenta valorilor acelei societati

la un moment dat si o ,,matrice generativa,, pentru scopuri educative. De-a
lungul timpului au existat mai multe idealuri: kalokagathia (ideea dezvoltarii
armonioase si depline a trupului si sufletului) in Grecia Antica, formarea omului
religios, a cavalerului, a gentelmanului in Evul Mediu.Idealurile educative nu
sunt stabilite de pedagogi,ci de regimul politic,uneori de aspiratiile celor mai
multi sau mai influenti membri ai unei societati.

Scopul (scopurile) educatiei se constituie intr-o instanta intermediara intre ideal

si obiectivele educationale.Principala lui functie este de a traduce, de a detalia
idealul educativ, astfel incat acesta din urma sa devina comprehensibil si
accesibil educatorilor.

Exista mai multe scopuri ale educatiei.In functie de situatie, identificam scopul
unei dimensiun ale educatiei, scopul unui cicl sau al unei forme de invatamant,
al unei lectii etc. In legatura cu scopul(scopurile) educatiei , se impun
urmatoarele remarci:
-vorbim despre ,,scop,, al educatiei cand idealul educativ este prea abstract si
necesita explicitari si concretizari pentru a deveni operativ;idealul educativ se
transforma in aceasta situatie in ,,scop al educatiei,,

-formularea mai precisa a scopului educatiei,comparativ cu idealul,usureaza

intelegerea si realizarea lui in practica educativa;

-situarea intr-o propozitie intermediara in ierarhia finalitatilor educatiei permite

formularea in grade variabile de generalitate:de la scopul unei lectii , la scopul
unei componente a educatiei.

Scopurile unei discipline sau ale unei lectii pot fi formulate in termeni de
scheme cognitive, de reguli si de scenarii cognitive, sporindu-si, prin
aceasta,dimensiunea operationala in practica educativa.

Psihologia cognitiva a demonstrat ca ,pentru reprezenatrea obiectelor sau a

categoriilor de obiecte,subiectul uman recurge la concepte si prototipuri. Pentru
reprezentarea scenelor (starilor de lucru complexe) ,sistemul cognitiv apeleaza
la imagini mintale sau la schme cognitive sau secventele de reguli.

Obiectivele educationale concrete sunt finalitati ale educatiei cu cel mai scazut
nivel de generalitate. Ele desemneaza tipuri de schimbari pe care procesul de
invatamant le asteapta (anticipeaza) si le realizeaza.Obiectivele educationale la
nivel micro (obiectivele operationalizabile) sunt ,,invocabile in fiecare lectie sau
secventa de educatie similara lectiei,, (Moise,1996). Prin operationalizare, ele se
exprima in termeni de comportamente concrete,vizibile si masurabile.
Obiectivele concrete se deduc din finalitatile mai generale ale educatiei-ideal si
scopuri. Realizarea lor conduce implicit la implinirea acestora din urma.

Obiectivele definite in raport cu marile categorii

comportamentale:taxonomiile

a) Domeniul cognitiv
i)Taxonomia lui B. Bloom
Taxonomia obiectivelor cognitive este ordonata dupa criteriul
complexitatii crescande si cuprinde urmatoarele categorii si subcategorii:
1.Cunoasterea
-achizitia cunostintelor/cunoasterea datelor particulare,declarative si a
prototipurilor
-achizitia cunostintelor procedurale(care permit utilizarea cunostintelor
declarative)
-achizitia cunostintelor/cunoasterea reprezentarilor abstracte, a
conceptelor
2.Comprehensiunea(intelegerea)
-transpunerea,punerea in corespondenta a cunostintelor noi cu
cunostintele declarative si procedurale anterioare
-interpretarea:aplicarea (validarea,experimentarea) unor scheme sau
scenarii cognitive
-extrapolarea:producerea de reguli cognitive,scheme sau scenarii
cognitive
3. Aplicarea
-utilizarea cunostintelor declarative si procedurale in contexte variate de
invatare si/sau de rezolvare de probleme
4.Analiza
-procesare descendenta sau procesarea pe niveluri diferite de
profunzime(sintatic,sematic,etc.)
-procesare sematica:cautarea cuvintelor-cheie,a ideilor-ancora,a
principiilor,etc.
5.Sinteza
-generarea de scheme si scenarii cognitive
6.Evaluarea
- utilizarea/generarea de cunostinte conditionale(cand,in ce conditii,in ce
scop,etc.)
ii)Modelul tridimensional al intelectului elaborat de Guilford
Analiza factoriala l-a condus pe autor la concluzia ca o activitate
intelectuala este intotdeauna produsul mai multor factori.
I.Operatiile:
1.Capacitatea de
cunoastere:constiinta,percepere,recunoastere,intelegere
2.Memoria:retinerea informatiilor
3.Productia convergenta:generare de informatii unice,pornind de
la un dat. Uzanta
4.Productia divergenta:generare de informatii diverse pornind de
la acelasi dat. Originalitate
5.Evaluare:luarea unor decizii sau formularea unor judecati
privitoare la exactitate,adecvare,dezirabilitate etc. Conform unor
idealuri,obiective adoptate.
II.Continuturile:
 1.Figurative:informatia in forma sa comcreta,perceputa sau
amintita prin imagini.Inteligenta practica
2.Simbolice:informatii sub forma de semne lipsite de
semnificatie prin ele insele:litere,numere,note
muzicale.Inteligenta teoretica
3. Semantice:informatiile sub forma de semnificatii legate de
cuvinte.Inteligenta teoretica
4.Comportamentale:informatii esential nevrebale ce intervin in
interactiunile umane.Inteligenta sociala
III.Produsele:
1.Unitatile:portiuni de informatie relativ izolate si circumscrise
2.Clasele:unitati grupate pe temeiul proprietatilor comune
3.Relatiile:conexiuni recunoscute intre unitati
4.Sistemele:grupari de unitati organizate sau structurate
5. Transformarile:schimbarile adusein informatii sau in utilizarea
lor
6.Implicatiile:extrapolare de
informatii:previziune,consecinte,anticipare

iii)Modelul lui R. Gagne

Robert Gagne isi pune problema posibilitatii de a diviza obiectivele in

categorii in functie de implicatiile lor de invatare.El a diferentiat opt tipuri de
situatii in care apare invatarea,adica opt seturi de conditii in care se evidentiaza
schimbari in personalitatea elevului:

-invatarea de semnale

-invatarea stimul-raspuns:elevul invata un raspuns precis la un stimul discrimat

-inlantuirea:o succesiune de doua sau mai multe situatii stimul-raspuns

-asociatia verbala:inavatarea prin discriminare

-insusirea de notiuni:capacitatea de a da un raspuns comun la o clasa de stimuli

-invatarea de reguli:un lant de doua sau mai multe concepte

-rezolvarea de probleme:combinarea a doua sau mai multe reguli insusite

anterior.

Categoriile si subcategoriile taxonomiei lui Gagne:

 1. Comportamente emotionale

2. Comportamente psihomotrii
-comportamente topografice

-lanturi comportamentale

-comportamente exersate

3. Comportamente mnemonice

-comportament de atribuire a unui nume

-comportament de memorare a seriilor

-comportament de memorare a elementelor discrete(discriminare multipla)

4.Comportamente cognitive complexe

-comportament de clasificare(invatarea conceptelor)

-comportament analitic(invatarea principiilor)

-comportament de rezolvare a problemelor(sinteza)

b) Domeniul afectiv

Domeniul afectiv include obiectivele care descriu modificarile intereselor

,atitudinilor si valorilor,ca si progresul realizat in sfera rationamentului si
realizarii in societate.

Taxonomia lui Krathwohl

1. Recepatarea valorii
1.1.constiinta,cand atentia individului este atrasa de un stimul cu continut
valoric
1.2.dorinta de a primi cand individul este pregatit pentru a acorda atentie
unui stimul cu continut valoric
1.3.atentia dirijata sau preferentiala,cand individul insusi cauta stimuli
valorici si ii constientizeaza

2. Raspunsul afectiv

2.1.asentimentul
2.2.dorinta de raspuns

2.3.satisfactia raspunsului,aparitia unui raspuns in plan emotional

3. Valorizarea

3.1.acceptarea unor valori

3.2.preferinta pentru o valoare(cautarea unei anumite valori)

3.3.angajarea(ajunge la concluzia ca valoarea respectiva este benefica)

4.Organizarea,adica aranjarea valorilor acceptate intr-un sistem,care cuprinde:

4.1.conceptualizarea valorii(incercarea de a descoperi in ce consta specificul

unei norme valorice)

4.2.organizarea unui sistem de valori

5.Caracterizarea printr-o valoare sau printr-un sistem de valori

5.1.dispozitia generalizata(interpretarea tuturor problemelor din punctul de

vedere al valorii respective)

5.2.caracterizarea(inchegarea unei filosafii existentiale personale)

Psihologia cognitiva considera ca sistemul psihic uman proceseaza atat

informatii referitoare la fenomene afective,cat si de ordin cognitiv.Orice sarcina
de ordin cognitiv presupune o sustinere energetica de natura motivationala,o
tonaliatate afectiva etc. si invers,trairile afective,de la emotii si pana la
sentimente si pasiuni,contin in proportii diferite conceptualizari si procesari
variate de informatie care urmeaza niste reguli;exista o ,,logica a sentimentelor,,
(Theodule Ribot).

c)Domeniul psihomotor

i)Modelul lui E.J.Simpson

Aceasta taxonomie foloseste drept principiu ierarhic atat gradul de complexitate

a comportamentului motor,cat si gradul de insusire a acestuia.

1.Perceptia-se prezinat ca un proces de constientizare a actiunii pe care educatul

urmeaza sa o realizeze
1.1.stimularea senzoriala(efectul unui stimul asupra unuia sau mai multor
organe de simt)

1.2.selectia indicilor(semnanelor)

1.3.traducerea indicilor(stimulilor)

2.Dispozitia(pentru savarsirea unui anumit act motor)-se poate manifesta in

planuri multipe:in plan mintal(cunoasterea in amanunt a structuriii actului
psihomotor vizat),in plan fizic(concretizata in forta,structura atomica
potrivita,rezistenta necesara pentru inceperea insusirii sistematice a actiunii),in
plan afectiv(a avea dispozitia favorabila practicarii actiunii propuse)

2.1.dispozitia mintala

2.2.dispozitia fizica

2.3.dispozitia emotionala

3.Raspunsul ghidat-executia indrumata indeaproape de catre instructor

3.1.imitatia

3.2.incercari si erori

4.Raspunsul automatizat-rezultatul firesc al exersarii anuntate la nivel anterior

5. Raspunsul manifestat complex-complex de reactii unite in acelasi ansamblu

5.1.inlaturarea nesigurantei

5.2.performanta automata

6.Adaptarea-capacitatea de a-si transpune cele invatate,in situatii variabile si

diferite de contextul in care s-a produs invatarea

7.Creatia-modelarea actiunii invatate intr-o forma personala,originala,care il

reprezinta pe executant

ii)Modelul lui Harrow

Operationalizarea obiectivelor pedagogice

Operationalizarea semnifica transpunerea scopurilor procesului didactic in

obiective concrete prin precizarea unor comportamente cognitive sau
psihomotorii direct observabile si masurabile.
Problemele-cheie pe care le ridica operationalizzarea obiectivelor sunt:

1.raportarea actiunii de operationalizare la performanta si competenta

2.structura generala a actiunii de operationalizare

3.cunoasterea tehnicilor(algiritmilor) de operatioanlizare

1.Faptul ca precizeaza ceea ce va face elevul,performanta si/sau competenta de

care va fi capabil dupa anumite secvente ale procesului de predare-invatare este
esential pentru operationalizare.

a)criteriul performantei-un nivel determinat de realizare a sarcinii de catre elev

b)competenta-capacitatea de conservare si transfer superior

2.In privinta criteriilor operationalizarii,in literatura didactica apar trei astfel de

sisteme de referinta:

a)schimbare calitativa a capacitatilor elevilor-reprezinta noi achizitii si noi

capacitati pe care elevul nu le avea in momentul planificarii obiectivelor si pe
care profesorul incearca sa le formeze la elevi

b)situatiile de invatare

c)nivelul de realizare a unei performante

3.Printre cele mai cunoscute tehnici de operatioanalizare se regaseste cea

propusa de R.Mager.

a)denumirea comportamnetului observabil

b)enuntarea conditiilor in care elevii vor exersa si vor demonstra ca au atins

comportamentul(schimbarea) preconizat de obiectiv

c)criteriul de reusita,nivelul de performanta acceptabila

Demersul de operationalizare poate fi optimizat prin precizarea cat mai

completa a conditiilor interne ale invatarii,in termeni de cunostinte anterioare
declarative si procedurale,de prototipuri,de scheme si scenarii cognitive,de
operatii implicate si de rezultate intermediare ale acestor operatii interne.

Noile ipostaze ale finalitatilor educatioanle in Romania

Teoria curricumului,in virtutea unei noi conceptii,propune notiuni noi in privinta
finalitailor educatiei:

a)profilul de formare a absolventului de invatamant obligatoriu;absolventul de

liceu trebuie :

-sa dea dovada de o gandire creativa

-sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale

-sa inteleaga sensul apartentei la diverse tipuri de comunitati

-sa demonstreze o capacitate de adptare la situatii diferite

-sa contribuie la dezvoltarea unei vieti de calitate

-sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat

-sa-si dezvolte capacitatile de investigare si sa-si valorizeze propria experienta

-sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa-si orienteze

comportamentul si cariera in functie de acestea

b)finalitatile pe cicluri de invatamant:primar,gimnazial,liceal

-invatamantul primar urmareste

*asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii

*formarea personalitatii copilului,respectand nivelul si ritmul sau de dezvoltare

*inzestrarea copilului cu acele cunostinte,capaciati si atitudini care sa stimuleze

raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural sa permita continuarea
educatiei

-invatamantul gimnazial isi propune:

*asigurarea pentru toti elevii a unui standard de educatie comparabil cu cel

european

*formarea la elevi a capacitatiinde a comunica eficient in situatii

reale,folosindlimba romana,limba materna,limbile straine si diverse limbaje de
specialitate

*formarea capacitatii de adaptare si de integrare in comunitate

*formarea atitudinilor pozitive in relationarea cu mediul
social:toleranta,responsabilitate, solidaritate etc.

*asigurarea unei orientari scolare si profesionale optime,in raport cu aspiratiile

si aptitudinile elevilor

*formarea capacitatilor si motivatiilor necesare invatarii in conditiile unei

societati in schimbare

c)finalitatile pe cicluri curriculare-urmaresc etapele de dezvoltare a copilului

conform psihologiei varstei:

*asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje

conventionale(citit,scris,calcul aritmetic)

*stimularea copilului in vederea perceperii,cunoasterii si stapanirii mediului

apropiat

*stimularea potentialului creativ al copilului,a intuitiei si a imaginatiei

*formarea motivarii pentru invatare,inteleasa ca o activitate sociala

d)obiectivele-cadru- sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si

complexitate

e)obiectivele de referinta-cele care specifica rezultatele asteptate ale invatarii la

sfarsitul unui an de studiu si urmaresc progresia in formarea de capacitati si
achizitia de cunostinte de la un an la altul

f)competentele generale-se definesc la nivelul unei discipline de studiu si se

formeaza pe durata unui ciclu de invatamant;au un grad ridicat de generalitate

g)competentele specifice-se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe

parcursul unui an scolar