Prietenii Fiscalitatii Nr. 32

Fiscul nu crede în lacrimi,
nici în faptele bune !
PF
Revistă electronică de excelență în
fiscalitate editată în fiecare luni
Ediție 2017
➢ Nr. 32 / 07 August 2017 ISSN–L 2344 – 5939
Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins
Cuprins
Revista Prietenii Fiscalității – Editie 2017
I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.
II. Speța zilei – raționamentul expertului

➢ Dividende încasate de la o societate înmatriculată în Cipru.
Obligația persoanei fizice rezidente în România pentru impozitarea
acestor dividende.
III. Praxis în taxe – calcule de impozite

➢ Deducere suplimentară pentru contribuția la pensia facultativă în
plafonul de 400 euro. Procedura de aplicare când suportă salariatul.
IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

➢ Darea în plată a unor clădiri de către o societate înregistrată în
scopuri de TVA în România către o societate din Germania
înregistrată în scopuri de TVA în acest stat.
V. Bine de știut – Statul săptămânii

➢ Nedeclarare la timp a facturilor de venituri realizate. Procedura de
corectare cu risc minim.
VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

➢ Leasing operațional extern. Aspecte contabile și fiscale.
VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

➢ Distribuiri de dividende către asociați persoane fizice rezidenți în
Germania. Aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri cu
Germania.
VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.
2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Capitolul I – Modificări legislative în domeniul financiar
Capitolul I – Modificări legislative
contabil în domeniul financiar
contabil
❖ Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte

❖
normative:
Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte
normative:
➢ OMFP nr. 703 din 16 Mai 2017 publicat în Monitorul Oficial nr.
468 din 28.06.2017
➢ OpANAF nr. 2152/2017 - Ordin
privindprivind încadrarea
publicarea în activitatea
în Monitorul Oficial
deRomâniei,
al creare de programe
Partea I, apentru calculator
Protocolului de colaborare în vederea
➢ schimbului
OMFP nr. 895dedin informaţii
16 Iunie 2017 publicat
dintre în Monitorul
Agenţia Oficial
Naţională de
nr. 463 din 21.06.2017
Administrare Fiscală şi- Ordin pentru
Institutul aprobarea
Naţional de Sistemului
Cercetare-
de raportare
Dezvoltare contabilă -laICI30
în Informatică iunie 2017 a operatorilor
Bucureşti
➢ economici,
OpANAF nr. precum și pentru
2309/2017 reglementarea
pentru modificarea unor Ordinului
aspecte
contabile
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.
3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu
❖ care România vanoutățile
Să parcurgem colabora fiscale!
în baza Acordului multilateral al
autorităţilor competente pentru schimb automat de
1. informaţii
Prin OMFPprivind conturile
nr. 703/2017 suntfinanciare,
modificate acondițiile
listei instituţiilor
prin care
financiare nonraportoare şi a listei conturilor
se acordă scutirea la impozitul pe venitul din salarii de excluse,
care
prevăzute în instrumentele juridice de drept
beneficiază persoanele fizice ce au ca obiect de activitate internaţional la
care România
crearea de programes-a angajat
pentru din perspectiva
calculator. schimbului
Scutirea automat
este prevăzuta
de informaţii
la art. 60 pct. 2 financiare
din Codul fiscal, iar condițiile de aprobare sunt
adoptate prin prezentul ordin.
❖ Să parcurgem noutățile fiscale!
2. Principala modificare constă în faptul ca se revine la o
1. Începând
situație cu data
existentă de 3 august
și în primii 2017, dea acestei
ani de aplicare la publicarea în
scutiri în
Monitorul Oficial, de
sensul ca scutirea intră în vigoare
impozit un protocol de
este condiționată de justificarea
colaborare
între ANAF
realizării şi Institutul
de venituri Naţional de
din cesionarea Cercetare-Dezvoltare
programelor de calculator, în
Informatică
pentru suma- ICIde Bucureşti.
minim 10.000 EUR, pentru fiecare persoana ce
beneficiază de scutire, cu excepția la angajatorii nou înființați ce
2.
suntScopul
scutițiacestui protocol
de această este de în
obligație a asigura către ANAF
anul înființării și înservicii
anul
de specialitate ale Registrului RoTLD din cadrul ICI București
următor.
3. În esență, ANAF dorește să afle informații cu privire la
utilizatorii unui domeniu de internet cu extensia
„numedomeniu.ro”. Transmiterea datelor se va face în formatul
deținut de ICI București folosindu-se o cale de comunicare

securizată.
4. Potrivit protocolului, această comunicare de date se realizează

în baza unei motivări temeinic justificate pentru îndeplinirea
unor măsuri de interes public național în scopul prevenirii și
combaterii evaziunii și fraudei fiscale sau vamale, precum și în
scopul creșterii gradului de colectare a impozitelor și taxelor.
5. Ambele instituții se angajează să respecte legislația privind

protecția datelor personale, respectiv prelucrarea datelor se va
face „cu respectarea drepturilor persoanei vizate” la informare,
acces și intervenție asupra datelor, de opoziție și dreptul de a se
adresa justiției.
6. Ambele instituții se obligă să aplice măsuri tehnice și

organizatorice împotriva distrugerii accidentale sau ilegale,
împotriva pierderii, modificării sau dezvăluirii neautorizate,
precum și împotriva oricărei forme de prelucrare ilegală.
7. Instituțiile se angajează ca începând cu data de 25 mai 2018

când intră în vigoare un nou regulament european privind
protecția datelor personale să facă demersurile necesare pentru
transpunerea practică a reglementărilor comunitare. Protocolul a
fost încheiat pentru o perioada de un an de zile și se reînnoiește
automat dacă niciuna dintre instituțiile semnatare nu îl denunță în
mod unilateral.
8. Actul normativ analizat astăzi reactualizează lista jurisdicțiilor
cu care România va colabora pentru schimbul automat de
informații fiscale. Acest lucru înseamnă că și jurisdicțiile cu care
sunt semnate aceste acorduri de colaborare vor comunica

autorităților fiscale din România informații de interes de natură
financiar contabilă.
9. Pentru anul 2017 sunt semnate un număr de 23 acorduri de

colaborare, cu jurisdicții din următoarele regiuni, ce vor produce
efecte și în viitor:
- BERMUDA;
- GIBRALTAR;
- INSULELE CAYMAN;
- INSULELE VIRGINE BRITANICE;
- SEYCHELLES.
10. Începând cu anul 2018 sunt semnate acorduri de colaborare

cu încă un număr de 50 de jurisdicții printre care și următoarele
regiuni:
- AUSTRALIA;
- BELIZE;
- BRAZILIA
- ELVEŢIA;
- ISRAEL;
- MONACO;
- PANAMA.
11. Desigur, aceste acorduri de colaborare se adaugă la acele

convenții de evitare a dublei impuneri unde deja era prevăzută
procedura schimbului de informații fiscale. În concluzie, unele
paradisuri fiscale devin mai transparente.
Capitolul II: Speța zilei - raționamentul expertului.
❖ Dividende încasate de la o societate înmatriculată în Cipru.

Obligația persoanei fizice rezidente în România pentru impozitarea
acestor dividende.
Domnul Popescu Protopopescu Pop este persoană fizică

rezidentă în România cu domiciliul în București. Acesta este asociat
unic al societății ROMÂNIA PITOREASCĂ SRL, persoană juridică
înmatriculată în Cipru. În data de 31 iulie 2017 persoana juridică din
Cipru plătește suma de 100.000 euro în contul persoanei fizice
reprezentând dividende distribuite pentru exercițiul 2016, după
respectarea procedurii prevăzute de legislația din Cipru. Având în
vedere că în Cipru plățile de dividende sunt scutite de impozit, ce
procedură va urma persoana fizică rezidentă în România cu privire la
aceste dividende încasate?
➢ Conform art. 10 din convenția de evitare a dublei impuneri

încheiate între România și Cipru prin Decretul nr. 261/1982,
dividendele distribuite de către societatea din Cipru către o
persoană rezidentă din România vor fi impozitate doar în România
deoarece în Cipru aceste dividende nu se impozitează.
➢ Ca și regulă generală, dacă o persoană fizică realizează venituri

din străinătate (cu excepția veniturilor din salarii când persoana
fizică română se află pe teritoriul celuilalt stat) atunci aceasta
datorează impozit pe venit pentru veniturile din străinătate în
același procent ca și veniturile realizate în România. Avem în vedere
respectarea acestui principiu prevederile de la art. 130 alin. (2) din
Codul fiscal, astfel:
✓ „(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin
aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate
după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de
natura acestuia”.
➢ Veniturile pe dividende sunt impozabile în România conform art.
91 lit. a) din Codul fiscal. Pentru aceste dividende se va plăti un
impozit de 5% conform art. 97 lit. b) din Codul fiscal, acesta fiind
impozit final. În acest sens, până în data de 25 mai 2018 persoana
fizică din România va depune Declarația 201 „Declarație privind

veniturile realizate din străinătate” bifând în căsuța corespunzătoare
veniturilor din dividende. Actul normativ ce reglementează
depunerea acestei declarații nu impune prezentarea unor
documente justificative. Cu toate acestea, este bine ca persoana
fizică să anexeze documentele din care să rezulte că sumele încasate
sunt dividende, cum ar fi situația financiară a societății din Cipru,
decizia AGA privind distribuirea de dividende, respectiv extrasele de
cont pentru justificarea sumei. Autoritatea fiscală va emite decizia de
impunere, iar persoana fizică are un termen de 60 zile de la
comunicare pentru plata impozitului pe venitul din dividende.
➢ Veniturile din dividende se clasifică fiscal în categoria veniturilor

din investiții ce sunt în sfera contribuției la asigurările de sănătate.
OUG nr. 3/2017 modifică procedura plății contribuției la sănătate
pentru veniturile din dividende începând cu data de 1 februarie 2017
în sensul:
- Dacă veniturile din dividende sunt singurele venituri ale persoanei
fizice atunci acestea sunt în sfera contribuției la sănătate, cu
procentul de 5,5%, cota contribuției individuale. În acest caz, plata
contribuției se va face ca urmare a emiterii deciziei de impunere
transmisă de ANAF ce are ca sursă de date Declarația 301 privind
veniturile din străinătate. Termenul de plată a contribuției de
sănătate este de 60 zile de la comunicarea deciziei de impunere.
- Dacă persoana fizică realizează în perioada în care a încasat
dividende venituri din salarii, venituri din activități independente sau
alte venituri pentru care se datorează contribuția la sănătate nu se
mai datorează contribuția la sănătate pentru veniturile din
dividende.
Capitolul III: Praxis în taxe – calcule de impozite
❖ Deducere suplimentară pentru contribuția la pensia facultativă

în plafonul de 400 euro. Procedura de aplicare când suportă

salariatul.
Domnul Costică Constantin Cutărescu este o persoană fizică

română cu rezidența în România. Persoana fizică este încadrată cu
contract de muncă cu durată normală de lucru de 8 ore la societatea
ANGAJATORUL SRL, persoană juridică română, unde salariatul
înregistrează funcția de bază. Acesta dorește să încheie un contract
cu un fond de pensii reprezentând o poliță de pensie pentru pilonul
III de pensii (pensia facultativă privată) în valoare de 400 euro anual,
valoare suportată de salariat. Care este procedura fiscală prin care
persoana fizică poate să-și deducă din impozitul pe venit polița de
pensie pentru pilonul III de pensii?
➢ Din punct de vedere normativ, legiuitorul acordă o reducere a

impozitului pe venitul din salarii pentru pensiile facultative
(reglementate de Legea nr. 204/2006 cu modificări ulterioare) într-
un plafon de 400 euro anual când pensia privată este suportată de
salariat.
➢ Procedura efectivă de calcul a reducerii de impozit este

reglementată de art. 78 alin. (1) – (2) lit. a) pct. iii) din Codul fiscal,
astfel:
✓ „(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit
lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către
plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de
16% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între
venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit
legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice
internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a
contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și

următoarele:
(iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr.
204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele la scheme
de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația
privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state
membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic
European, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu
se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro”.
➢ Din punct de vedere justificativ, sunt aplicabile prevederile de la

pct. 14 alin. (7) din HG nr. 1/2016 reprezentând normele de aplicare
pentru Codul fiscal, astfel:
✓ „(7) În cazul sumelor plătite direct de către angajat care are
calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru
determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din
salarii, contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii
nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și
la fondurile de pensii facultative calificate astfel în conformitate
cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de
Supraveghere Financiară și efectuate către entități autorizate,
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând
Spațiului Economic European, plătite se deduc din veniturile lunii
în care s-a efectuat plata contribuției, în limita venitului realizat,
pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii
facultative. Deducerea acestor contribuții se realizează numai pe
baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii
facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere
Financiară, la solicitarea angajatului”.
➢ Observăm, așadar, că sunt necesare documente justificative
privind plata pensiei facultative către fondul de pensii private și în
același timp o adresă de la ASF din care să rezulte că plățile făcute

sunt aferente unui contract ce se califică contract de pensie
facultativă.
➢ Pornind de la această ipoteză de lucru, salariatul ce dorește

reducerea impozitului pe venitul din salarii pentru pensia facultativă
va solicita un punct de vedere de la ASF cu privire la încadrarea
contractului de pensii semnat cu fondul de pensii în pensiile
facultative prevăzute de Legea nr. 204/2006. Acest punct de vedere
împreună cu dovada plății va conduce la acordarea deducerii
suplimentare. Practic, pe ștatul de salarii se va înregistra încă o
coloană cu deducerea pentru pensia privată.
➢ Extindem analiza noastră în situația în care pensia facultativă ar

fi fost suportată de către angajator. În acest caz, cheltuiala suportată
de angajator pentru pensia facultativă beneficiară a unui salariat al
acestuia în plafonul de 400 euro anual este considerată o cheltuială
deductibilă la calculul impozitului pe profit în cadrul cheltuielilor
sociale deductibile limitat în procentul de 5% din fondul de salarii
conform art. 25 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal.
➢ În același plafon de 400 euro anual pentru fiecare persoană,

această sumă de bani plătită la un fond de pensii facultative pentru
contribuție la pensii facultative nu reprezintă pentru persoana fizică
salariată un venit de natură salarială și nu este supusă impozitului pe
venit conform art. 76 alin. (4) lit. ș) din Codul fiscal.
➢ Să sperăm că toate aceste facilități fiscale vor conduce la

opțiune a persoanelor fizice pentru cotizația la aceste tipuri de pensii
având în vedere că sistemul public de pensii este unul greu încercat.
Capitolul IV: Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru
specialiști
❖ Darea în plată a unor clădiri de către o societate înregistrată în

scopuri de TVA în România către o societate din Germania

înregistrată în scopuri de TVA în acest stat.
O persoană juridică română, societatea URMAȘII LUI DECEBAL

SRL, este o societate înregistrată în scopuri de TVA în România
conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta deține un număr de trei
imobile formate din teren și construcție situate în România. În luna
august 2017 această societate dă în plată cele trei imobile către o
persoană juridică din Germania. Persoana juridică din Germania
este o societate înmatriculată în Germania și înregistrată în scopuri
de TVA în acest stat. Înainte de procedura preluării în plată a
imobilelor, societatea din Germania nu a avut tranzacții pe teritoriul
României și nu este înregistrată în scopuri de TVA în România,
respectiv nu a realizat un sediu fix în România. Ce procedură fiscală,
din punctul de vedere al TVA, urmărim în legătură cu această dare în
plată pentru ambele societăți?
➢ La analiza acestei situații pornim de la ipoteza că societate din

Romania este înregistrată în scopuri de TVA, deține un cod valid de
TVA la momentul darii în plată. De asemenea vom avea ca ipoteză
de lucru faptul ca societatea a achiziționat imobilele după data de
01.01.2007 data aderării României la Comunitatea Europeană și a
dedus TVA la achiziție. Vom presupune că imobilele sunt formate
din terenuri pe care sunt situate construcții la același număr
cadastral.
➢ Darea în plată este o tranzacție în sfera TVA, iar regimul fiscal

este reglementat de prevederile art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul
fiscal, ce stabilește faptul că sunt scutite de TVA livrările de
construcții vechi și terenuri neconstruibile, în regim de scutire de
TVA fără drept de deducere și sunt supuse TVA livrările de terenuri
construibile, respectiv livrările de construcții noi.
➢ Norma de aplicare pentru acest temei normativ, regăsită la

pct. 55 din HG nr. 1/2016 cu modificări ulterioare, dezvoltă
reglementarea în sensul că dacă se cesionează un imobil format din
teren construibil pe care se află o clădire veche (terenul este în
sfera TVA, clădirea este scutită de TVA), regimul TVA pentru
întreaga tranzacție este dat de activul cu valoarea cea mai mare
stabilită printr-un raport de evaluare. În acest sens, trebuie făcută
o analiză punctuală pentru fiecare imobil în parte.
➢ Dacă valoarea terenului este mai mare decât valoarea

construcției, atunci întreaga tranzacție este supusă TVA. Însă,
facturarea cu TVA va ține cont și de înregistrarea în scopuri de TVA
în România a societății din Germania.
➢ Această societate din Germania achiziționează în acest caz un

imobil la care ar fi avut dreptul să deducă TVA, caz în care aceasta
este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA înainte de
efectuarea achiziției, conform art. 316 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal.
➢ Practic, la momentul dării în plată o societate din România

înregistrată în scopuri de TVA în România efectuează livrarea unui
imobil supus TVA, pe teritoriul României, către o persoană juridică
din Germania ce deține un cod valabil de TVA din România. Atât
cedentul cât și beneficiarul sunt înregistrați în scopuri de TVA în
România, astfel că aceștia au obligația să aplice măsura de
simplificare a TVA cunoscută în practică ca și măsura de taxare
inversă pe teritoriul României, conform art. 331 alin. (2) lit. g) din
Codul fiscal, astfel:
” (2) Operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt: (...)
g) construcțiile, astfel cum sunt definite la art. 292 alin. (2) lit. f)
pct. 2, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror
livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin

opțiune;”.
➢ Din analiza temeiului normativ, observăm că măsura de

simplificare a TVA se aplică pentru imobilele taxabile fie prin
efectul legii, fie prin opțiune. Taxarea inversă presupune ca să nu se
deconteze TVA între beneficiar și cedent, iar pe factura pentru
darea în plată a imobilelor în locul sumei TVA de plată se va
evidenția sintagma ”taxare inversă conform art. 331 din Codul
fiscal”. Societatea din Germania, înregistrată în scopuri de TVA în
România, va evidenția scriptic în decontul de TVA depus la
autorități, suma TVA cu cota de 19% atât ca TVA colectată, cât și ca
TVA deductibilă.
➢ Dacă construcțiile sunt vechi, respectiv au data procesului

verbal de recepție definitivă la terminarea lucrărilor înainte de 31
decembrie 2015, iar valoarea construcției este mai mare decât
valoarea terenului, atunci această dare în plată este scutită de TVA,
dar fără drept de deducere. Pentru TVA dedusă de către societate
la achiziția terenului și a clădirii, o parte din acest TVA trebuie plătit
la buget întrucât societatea din România trebuia să folosească
aceste imobile 20 de ani în activități cu drept de deducere.
➢ Metoda prin care se determină TVA de plată este reglementată

de art. 305 din Codul fiscal și prin normele de aplicare pentru acest
temei normativ, și este cunoscută ca ”ajustarea TVA pentru
bunurile de capital”. În esență, se anulează deducerea TVA de la
achiziția imobilelor pentru o valoare determinată ca raport între
anii de neutilizare în activități economice și 20 de ani perioada
minimă impusă de lege, cunoscută ca durată de ajustare a TVA.
➢ Ca și metodă de calcul a acestui raport, se va ține cont de
următoarele reguli:
• Perioada de 20 de ani se socotește începând cu 01 ianuarie a
anului în care s-a achiziționat bunul imobil;

• Anul în care se efectuează darea în plată în regim de scutire de
TVA este considerat integral drept an de neutilizare în activități
economice;
• Suma provenită din ajustarea TVA, plătită la bugetul de stat,
este suportată pe cheltuiala societății din România și se
înregistrează în decontul de TVA aferent lunii în care s-a
efectuat darea în plată.
➢ Societatea din Germania ce efectuează primirea activelor

imobilizate nu are în acest caz obligația de a se înregistra în scopuri
de TVA, întrucât tranzacția este scutită de TVA fără drept de
deducere.
➢ Ca și metodă de optimizare fiscală, din punctul de vedere al

TVA, pentru a evita ajustarea TVA, se recomandă:
• Societatea din România optează pentru taxarea livrării scutite
de TVA fără drept de deducere, prin depunerea unei notificări
la ANAF, conform procedurii stabilită de art. 292 alin. (3) din
Codul fiscal; în acest sens, și această tranzacție devine taxabilă
prin opțiune;
• Societatea din Germania se înregistrează în scopuri de TVA
întrucât tranzacția de primire a activelor prin dare în plată este
taxabilă prin opțiune, având în vedere art. 316 alin. (4) lit. c) din
Codul fiscal;
• Darea în plată este supusă măsurii de taxare inversă conform
art. 331 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, societatea din România
cedentă nu mai are obligația colectării TVA pe factură, iar
societatea din Germania evidențiază doar scriptic TVA în
decontul de TVA.
Capitolul V: Bine de știut – Sfatul săptămânii
❖ Nedeclarare la timp a facturilor de venituri realizate. Procedura

de corectare cu risc minim.
Societatea OTOMAN PAȘA SRL este persoană juridică română

înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile și înregistrată
în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta plătește
impozit pe venitul microîntreprinderii. Societatea este înființată de o
persoană fizică rezidentă în Turcia. Periodic, societatea din România
emite facturi de servicii reprezentând vânzări de softuri de
specialitate către societăți din România înființate de obicei de
cetățeni turci. Contabilitatea societății este externalizată și condusă
de o societate membră CECCAR. În anul 2016 au fost predate
societății de contabilitate, periodic, mai multe documente financiar-
contabile ce au fost utilizate pentru întocmirea situațiilor financiare
anuale și depunerea la autoritatea fiscală a declarațiilor privind TVA.
După depunerea situațiilor financiare, asociatul unic transmite către
societatea de contabilitate un număr semnificativ de facturi emise
de societatea OTOMAN PAȘA SRL către clienți ai acesteia, încasate cu
numerar prin chitanță reprezentând venituri din cedare de softuri la
care s-a colectat TVA. Ce procedură va urmări societatea de
contabilitate pentru diminuarea riscului fiscal aferent acestei situații?
➢ Situația descrisă în speța noastră trebuie tratată atât din punct

de vedere contabil, cât și fiscal, în sensul că în lipsa declarării
veniturilor și TVA la autorități, societatea poate fi acuzată de
evaziune fiscală, iar declararea cu întârziere conduce doar la dobânzi
și penalități de întârziere pentru plata cu întârziere a impozitelor. Din
punct de vedere contabil, apreciem că se pot aplica prevederile art.
67 din OMFP nr. 1802/2014 privind corectarea erorilor contabile la
momentul la care acestea s-au identificat în funcție de valoarea
sumelor, respectiv:
Dacă suma veniturilor aferentă anului 2016 este nesemnificativă,
raportându-ne la manualul de politici contabile al societății sau la
dimensiunea societății atunci acestea se pot înregistra pe seama
contului 121 „Contul de profit și pierdere” aferent anului 2017.
Înregistrare contabilă:
✓ 4111 „Clienți” = 706 „Venituri din redevențe” cu suma venitului
aferent din chirie și
✓ 4111 „Clienți” = 4427 „TVA colectată” / 4428 „TVA neexigibilă” în
funcție de sistemul de TVA aplicat cu valoarea TVA.
Dacă sumele sunt semnificative, corectarea veniturilor aferente
anului 2016 se va realiza pe seama contului 1174 „Rezultatul reportat
provenit din corectarea erorilor contabile”. Înregistrare contabilă:
✓ 4111 „Clienți” = 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile” cu suma venitului aferent din chirie și
✓ 4111 „Clienți” = 4427 „TVA colectată” / 4428 „TVA neexigibilă” în
funcție de sistemul de TVA aplicat cu valoarea TVA.
➢ Din punct de vedere fiscal, analizăm implicațiile asupra TVA și

impozit pe venitul microîntreprinderii. Potrivit art. 323 alin. (3) din
Codul fiscal sumele declarate/declarate incorect se vor înscrie la
rândul de regularizări aferent perioadei curente când se corectează o
eroare. Din punctul nostru de vedere, nedeclararea unor facturi în
decontul de TVA nu este o eroare materială care să genereze o
procedură de corectare a erorilor materiale din deconturile de TVA.
Astfel, apreciem că facturile omise se vor declara la rândul de
regularizări de TVA colectat din decontul de TVA al perioadei curente.
Desigur, societatea își însușește riscul de plată a dobânzilor și
penalităților de întârziere din momentul în care ar fi intervenit
exigibilitatea TVA pentru TVA colectată la emiterea facturii și data
plății TVA către buget efectuată în perioada curentă. Din punctul de
vedere al impozitului pe venitul microîntreprinderii, societatea
trebuie să verifice Declarațiile 100 la momentul când au fost făcute,
prin depunerea declarației rectificative – Formular 710.
Capitolul VI: Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui
contribuabil
❖ Leasing operațional extern. Aspecte contabile și fiscale.

Societatea TEHNOLOGIE INDUSTRIALĂ SRL este persoană

juridică română înființată conform Legii nr. 31/1990 privind
societățile și înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din
Codul fiscal. Aceasta încheie un contract de leasing operațional cu o
societate din Germania înregistrată în scopuri de TVA în acest stat.
Obiectul contractului de leasing este achiziția de echipamente
tehnologice. Ce procedură fiscală și contabilă trebuie să urmărim în
legătură cu această tranzacție?
➢ Din punctul de vedere al declarării unui contract de leasing

extern, apreciem că acesta nu este în sfera declarării către
autoritățile fiscale din România întrucât nu sunt îndeplinite condițiile
de la art. 8 alin. (8) declarate din normele de aplicare regăsite la pct.
3 alin. (20) – (21) din HG nr. 1/2016.
➢ Din punctul de vedere al unei monografii contabile, pentru

activele achiziționate în baza unui contract de leasing operațional nu
se înregistrează în patrimoniul utilizatorului având în vedere
prevederile de la art. 29 din Codul fiscal.
➢ Astfel, contravaloarea ratelor lunare se înregistrează pe seama

contului de cheltuieli cu chiriile, respectiv cheltuieli cu dobânzile.
➢ Înregistrări contabile:
✓ 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
= 404 „Furnizori de imobilizări” cu valoarea ratei lunare;
✓ 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 404 „Furnizori de imobilizări”
cu valoarea dobânzii , respectiv

✓ 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” cu suma
aferentă TVA.
➢ Notă: dobânda plătită societății din Germania este în sfera

impozitului datorat de nerezidenți în România conform art. 223
alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
➢ În cazul în care societatea din Germania nu prezintă certificatul

de rezidență fiscală, dobânda se impozitează cu procentul de 16%
prin stopaj la sursă la momentul plății către nerezident. Impozitul
se achită până pe data de 25 a lunii următoare și se declară din
Declarația 100. Până pe 28 februarie din anul următor se va declara
cumulat pentru întreg exercițiu sumele achitate către nerezidenți în
baza Declarației 207.
➢ Dacă societatea din Germania prezintă certificatul de rezidență

fiscală, în acest caz, impozitarea se realizează în cel mai favorabil
mod între cel din legislația internă a României și convenția de
evitare a dublei impuneri semnate cu Germania. Între România și
Germania există convenție de evitare a dublei impuneri adoptată
prin Legea nr. 29/2002.
➢ Anexă la convenția cu Germania există un protocol semnat

atât de România, cât și de Germania ce stabilește ca procedură de
lucru că dacă un stat dă o scutire la un anumit impozit, atunci prin
reciprocitate și celălalt stat acordă scutire de impozit pentru
rezidenții celuilalt stat.
➢ Din cunoștințele noastre, Germania scutește la impozitare

dobânzile plătite către rezidenții din România (se recomandă a se
verifica acest fapt la autoritatea fiscală din Germania). Consecința
directă este că și România acordă scutire la dobânzile plătite
rezidenților din Germania.
➢ În cazul în care Germania nu mai acordă scutire la impozitul
aferent dobânzilor plătite rezidenților din România, iar societatea
din Germania prezintă totuși certificatul de rezidență fiscală, în
acest caz impozitul reținut și datorat bugetului român este în

procent de 3% conform art. 11 alin. (2) din convenția cu Germania.
➢ În cazul în care se reține și datorează un impozit către buget,

înregistrările contabile sunt:
✓ 404 „Furnizori de imobilizări” = 446 „Alte impozite și taxe –
analitic distinct” cu suma impozitului;
✓ 446 „Alte impozite și taxe – analitic distinct” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” cu suma de plată a impozitului.
➢ Suma în lei a impozitului se determină utilizând cursul de

schimb valabil al BNR din ziua plății dobânzii.
➢ La momentul la care se finalizează ratele și facturează valoarea

reziduală, aceasta este suma de înregistrare în contabilitate a
activului imobilizat:
✓ 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)” = 404 „Furnizori de imobilizări” cu valoarea reziduală,
respectiv
✓ 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” cu suma
aferentă TVA.
➢ Reținem că, din punct de vedere declarativ, atât ratele,

dobânda, cât și valoarea reziduală se vor declara în decontul de
TVA – Formular 300, respectiv în Declarația 390 privind achizițiile și
livrările intracomunitare.
➢ Notă: dobânda este în sfera TVA în acest caz particular pentru

că este o componentă a costului de capitalizare conform norme de
aplicare pentru art. 292 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
Capitolul VII: Subiecte la zi în domeniul financiar – contabil
❖ Distribuiri de dividende către asociați persoane fizice rezidenți

în Germania. Aplicarea convenției de evitare a dublei impuneri cu

Germania.
Societatea TRANDAFIRUL ROȘU SRL este persoană juridică

română înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile.
Aceasta are doi asociați. Unul dintre asociați este o persoană fizică
rezidentă și domiciliată în Germania, iar celălalt asociat este o
persoană fizică ce este atât cetățean român, cât și cetățean german
cu domiciliul și rezidența fiscală în Germania. În data de 7 august
2017 societatea TRANDAFIRUL ROȘU SRL plătește suma de 10.000
euro în contul persoanelor fizice reprezentând dividende distribuite
pentru exercițiul 2016. Ce procedură fiscală trebuie să urmărească
societatea din România în cazul distribuirii acestor dividende?
➢ O implicație fiscală asupra plății dividendelor este dată de

rezidența fiscală a persoanei fizice și nu de cetățenia acesteia. Prin
urmare, cetățeanul român ce are rezidență fiscală în Germania va fi
considerat persoană fizică nerezidentă.
➢ Persoanele fizice nerezidente ce încasează dividende plătite de

societăți din România sunt în sfera impozitului pe dividende datorat
de nerezidenți în România conform art. 223 alin. (1) lit. a) din Codul
fiscal. Procentul de impozit este 5% aplicat la dividendul brut
distribuit conform art. 224 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. Impozitul
se reține prin stopaj la sursă din dividendul distribuit și se plătește la
buget până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat
plata dividendului conform art. 224 alin. (5) din Codul fiscal.
Societatea plătitoare de dividend declară impozitul pe dividend la
bugetul de stat prin depunerea Declarației 100 până pe data de 25 a
lunii următoare plății dividendului.
➢ Suma cumulată a plăților de dividend și a impozitului pe
dividend aferent întregului exercițiu se va raporta la ANAF prin
Formularul 207 – Declarație informativă privind veniturile
înregistrate de nerezidenți până pe data de 28 februarie a anului

următor.
➢ Întrucât între România și Germania există convenție de evitare a

dublei impuneri adoptată prin Legea nr. 29/2002, dacă participanții
la societate comunică certificatul de rezidență fiscală către
societatea din România, impozitarea se realizează în cel mai
favorabil mod între cel prevăzut în legislația internă a României și
convenția de evitare a dublei impuneri.
➢ Impozitarea dividendelor în România este permisă de art. 10

alin. (2) din convenția semnată între România și Germania. În același
timp, prevederile de la art. 10 alin. (2) lit. b) din convenția semnată
între România și Germania prevede un procent de impunere de
15%, respectiv mult mai mare decât în legislația națională a
României. În acest moment, legislația internă a României – Codul
fiscal, stabilește un procent de impunere pentru plățile de dividende
pentru persoane fizice nerezidente de 5%, iar impozitarea este mai
favorabilă.
➢ Persoanele fizice rezidente în Germania pot să împuternicească

societatea din România, plătitoare a dividendului, pentru a obține
un certificat ce atestă plata impozitului pe dividend în România
pentru cele două persoane fizice din Germania. Astfel, persoanele
din Germania ce datorează impozit în Germania pentru venitul din
dividende conform legislației din Germania își vor reduce impozitul
de plată din Germania cu impozitul plătit în România prin
mecanismul creditului fiscal având ca document justificativ
certificatul emis de autoritatea fiscală română.

Capitolul VIII: Echipa redacției. Prețuri abonamente.
❖ Prețuri și opțiuni
➢ În afară de continuţul revistei, un abonat poate să descarce

legislaţia prezentată în revistă de pe site-ul redacției și poate primi
răspunsuri personalizate la întrebări adresate de acesta. Se pot
contracta următoarele opţiuni:
*calculat in lei, la cursul BNR din data emiterii facturii.

❖ Cum mă abonez?
1. Sunați la numărul 0765 216 760 – Marketing Prietenii

Fiscalității și cereți un formular de contract, moment în care puteți
afla mai multe amănunte ce v-ar putea interesa.
2. Descărcați formularul de contract de pe site-ul www.taxare.ro
sau prin click aici!
3. Trimiteți un email la adresa office@taxare.ro prin care solicitați
un formular de contract sau mai multe informații.
4. Transmiteți contractul semnat și ștampilat prin:
➢ E-mail la: office@taxare.ro
➢ Fax: 0311.043.869
➢ Poștă destinatar: Revista Prietenii Fiscalității, adresa: Str. Aleea
Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod
poștal 051414.
❖ Echipa redacțională Prietenii Fiscalității
➢ Manager produs: Adrian Bența

➢ Manager Calitate: Mihaela Bența
➢ Consilier contabilitate: Alina Rizea
➢ Consultant afaceri: Horațiu Sasu
➢ Consultant fiscal: Dragoș Pătroi
➢ Manager proiect Laura Necula
Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la urmatoarele

numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795

Prietenii Fiscalitatii Nr. 32

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prietenii Fiscalitatii Nr. 32

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscul nu crede în lacrimi,

nici în faptele bune !

I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.

II. Speța zilei – raționamentul expertului

III. Praxis în taxe – calcule de impozite

IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

V. Bine de știut – Statul săptămânii

VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.

2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

❖ Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte

deținut de ICI București folosindu-se o cale de comunicare

4. Potrivit protocolului, această comunicare de date se realizează

5. Ambele instituții se angajează să respecte legislația privind

6. Ambele instituții se obligă să aplice măsuri tehnice și

7. Instituțiile se angajează ca începând cu data de 25 mai 2018

sunt semnate aceste acorduri de colaborare vor comunica

9. Pentru anul 2017 sunt semnate un număr de 23 acorduri de

10. Începând cu anul 2018 sunt semnate acorduri de colaborare

11. Desigur, aceste acorduri de colaborare se adaugă la acele

❖ Dividende încasate de la o societate înmatriculată în Cipru.

Domnul Popescu Protopopescu Pop este persoană fizică

➢ Conform art. 10 din convenția de evitare a dublei impuneri

➢ Ca și regulă generală, dacă o persoană fizică realizează venituri

fizică din România va depune Declarația 201 „Declarație privind

➢ Veniturile din dividende se clasifică fiscal în categoria veniturilor

❖ Deducere suplimentară pentru contribuția la pensia facultativă

în plafonul de 400 euro. Procedura de aplicare când suportă

Domnul Costică Constantin Cutărescu este o persoană fizică

➢ Din punct de vedere normativ, legiuitorul acordă o reducere a

➢ Procedura efectivă de calcul a reducerii de impozit este

contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și

➢ Din punct de vedere justificativ, sunt aplicabile prevederile de la

același timp o adresă de la ASF din care să rezulte că plățile făcute

➢ Pornind de la această ipoteză de lucru, salariatul ce dorește

➢ Extindem analiza noastră în situația în care pensia facultativă ar

➢ În același plafon de 400 euro anual pentru fiecare persoană,

➢ Să sperăm că toate aceste facilități fiscale vor conduce la

❖ Darea în plată a unor clădiri de către o societate înregistrată în

scopuri de TVA în România către o societate din Germania

O persoană juridică română, societatea URMAȘII LUI DECEBAL

➢ La analiza acestei situații pornim de la ipoteza că societate din

➢ Darea în plată este o tranzacție în sfera TVA, iar regimul fiscal

➢ Norma de aplicare pentru acest temei normativ, regăsită la

➢ Dacă valoarea terenului este mai mare decât valoarea

➢ Această societate din Germania achiziționează în acest caz un

➢ Practic, la momentul dării în plată o societate din România

livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin

➢ Din analiza temeiului normativ, observăm că măsura de

➢ Dacă construcțiile sunt vechi, respectiv au data procesului

➢ Metoda prin care se determină TVA de plată este reglementată

anului în care s-a achiziționat bunul imobil;

➢ Societatea din Germania ce efectuează primirea activelor

➢ Ca și metodă de optimizare fiscală, din punctul de vedere al

❖ Nedeclarare la timp a facturilor de venituri realizate. Procedura

Societatea OTOMAN PAȘA SRL este persoană juridică română

➢ Situația descrisă în speța noastră trebuie tratată atât din punct

➢ Din punct de vedere fiscal, analizăm implicațiile asupra TVA și

❖ Leasing operațional extern. Aspecte contabile și fiscale.

Societatea TEHNOLOGIE INDUSTRIALĂ SRL este persoană

➢ Din punctul de vedere al declarării unui contract de leasing

➢ Din punctul de vedere al unei monografii contabile, pentru