Prietenii Fiscalitatii Nr. 34 PDF

Fiscul nu crede în lacrimi,
nici în faptele bune !
PF
Revistă electronică de excelență în
fiscalitate editată în fiecare luni
Ediție 2017
➢ Nr. 34 / 21 August 2017 ISSN–L 2344 – 5939
Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins
Cuprins
Revista Prietenii Fiscalității – Editie 2017
I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.
II. Speța zilei – raționamentul expertului

➢ Calitatea de plătitor de impozit pe profit analizată din perspectiva
valorii capitalului social subscris și vărsat pentru o societate pe
acțiuni. Necorelație între valoarea prevăzută în Legea nr. 31/1990
privind societățile și plafonul din Codul fiscal.
III. Praxis în taxe – calcule de impozite

➢ Stocuri la dispoziția clientului. Faptul generator al TVA la momentul
la care beneficiarul utilizează din stocurile primite.
IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

➢ Închirierea unei ambarcațiuni furnizată de o societate nerezidentă.
Plățile de chirie intră în sfera redevenței?
V. Bine de știut – Statul săptămânii

➢ Să impozitam conform legii veniturile din arendă obținute de
persoane fizice rezidente.
VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

➢ Norme generale privind exercitarea controlului financiar preventiv
în instituțiile de drept public.
VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

➢ Cedarea unei clădiri din patrimoniul de afectațiune al unei
întreprinderi individuale.
VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.
2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Capitolul I – Modificări legislative în domeniul financiar
Capitolul I – Modificări legislative
contabil în domeniul financiar
contabil
❖ Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte

❖
normative:
Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte
normative:
➢ OMFP nr. 703 din 16 Mai 2017 publicat în Monitorul Oficial nr.
468 nr.
➢ HG din568
28.06.2017 - Ordin
din 04 August privind
2017 încadrarea
publicată în activitatea
în Monitorul Oficial
de creare
nr. de programe
0662 din 10 augustpentru
2017 calculator
- Hotărâre pentru modificarea
➢ Hotărârii
OMFP nr. 895 din 16 Iunie
Guvernului nr.2017 publicat înprivind
330/2014 Monitorul Oficial
aprobarea
nr. 463 din 21.06.2017
Metodologiei - Ordin normelor
pentru stabilirea pentru aprobarea
de venit Sistemului
utilizate la
de raportare
impunerea contabilă
veniturilor din la 30 iunie
activităţi 2017 a operatorilor
agricole
economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte
❖ contabile
Să parcurgem noutățile fiscale!
❖
HG Sănr. parcurgem noutățileprocedura
568/2017 modifică fiscale! de stabilire a valorii
normelor de venit utilizate la impunerea persoanelor fizice ce
realizează venituri
1. Prin OMFP din activități
nr. 703/2017 suntagricole. Astfel,
modificate analiza noastră
condițiile va
prin care
avea în vedere
se acordă scutireaatât modificările
la impozitul pe noi, câtdin
venitul și salarii
reglementările
de care
anterioare.
beneficiază persoanele fizice ce au ca obiect de activitate
crearea de programe pentru calculator. Scutirea este prevăzuta
1. Pentru
la art. categoriile
60 pct. de produse
2 din Codul vegetale
fiscal, iar prevăzute
condițiile la art.sunt
de aprobare 105
alin.
adoptate(2) prin
din prezentul
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
ordin.
modificările şi completările ulterioare, normele de venit se
propun la nivelul
2. Principala fiecărui judeţ,
modificare constăînînfuncţie
faptuldecavaloarea producţiei
se revine la o
vegetale se de cheltuielile
situație existentă efectuate
și în primii ani de pe parcursul
aplicare unui an
a acestei agricol
scutiri în
pentru obţinerea producţiei. Valoarea producţiei
sensul ca scutirea de impozit este condiționată de justificarea vegetale
reprezintă
realizării de rezultatul
venituri dinexprimat
cesionarea în programelor
lei/hectar, de obținuta din
calculator,
înmulţirea
pentru sumaproducţiei
de minim exprimate
10.000 EUR,în pentru
kg/hectar
fiecarepentru fiecare
persoana ce
cultură/plantatei, ca medie pe cei 3 ani precedenții anului
beneficiază de scutire, cu excepția la angajatorii nou înființați ce fiscal
de
suntrealizare
scutiți adevenitului,
aceastăcuobligație
prețul exprimat
în anul înînființării
lei/kg, cașimedie
în anulpe
cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.
următor.
2. Valoarea nominală a unei norme de venit se propune potrivit
următorului model de calcul:
P (kg/ha) = ( PM 1 + PM 2 + PM 3)/3
p (lei/kg) = (pm 1+ pm 2+ pm 3)/3
VPV (lei/ha) = P (kg/ha) x p (lei/kg)
NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) - C (lei/ha),

unde:
P - producţia pe judeţ, ca medie pe ultimii 3 ani a producţiilor
pentru fiecare cultură/plantaţie;
PM 1, 2, 3 - producţia medie pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1,
2 şi 3 de calcul, pentru fiecare cultură/plantaţie;
p - preţul pe judeţ, ca medie pe ultimii 3 ani a preţurilor pentru
fiecare produs agricol;
pm 1, 2, 3 - preţul mediu pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi
3 de calcul, pentru fiecare produs agricol;
VPV - valoarea producţiei vegetale;
C - totalul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei;
NV - norma de venit.
3. Pentru speciile şi categoriile de animale prevăzute la art. 105

alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, normele de venit se
propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei
animale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an
calendaristic pentru obţinerea producţiei.
4. Pentru vaci şi bivoliţe, cheltuielile şi modul de calcul al
acestora sunt următoarele:
a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:
(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de

întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de
stabulaţie al efectivului de vaci şi/sau bivoliţe, exprimat în unităţi
nutritive, denumite în continuare UN, conform cerinţelor
nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de
stabulaţie, cuprins între 180-210 zile, în funcţie de zonă, iar
rezultatul se înmulţeşte cu 1,5. Înmulţirea cu 1,5 se face pentru a
adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivoliţelor consumul de
furaje al tineretului aferent - estimat la 50% din cel al animalelor
adulte;
(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul
pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din
care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată
în calcul pentru vaci/bivoliţe cu producţii de până la 3.500 l lapte
este formată din 25-35% fibroase şi grosiere, 30-40% suculente şi
25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru
asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu
compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se
stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;
b) cheltuielile în perioada de păşunat, până la 25% din costul
furajelor în perioada de stabulaţie;
c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi, echipamente şi
altele asemenea, până la 15% din costul furajelor.
5. Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:
a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care
se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat
pentru anul în curs;

b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la
80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în
curs;
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de
reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400
kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea
greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.
Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli
şi se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.
6. Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:

a) valorii producţiei de carne realizate la vârsta de 49 de zile,
greutatea medie de livrare fiind de 2 kg;
b) valorii producţiei de ouă realizate pe an, precum şi a valorii
găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producţie.
şi se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din judeţ.
7. Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al

acestora sunt următoarele:
a) cheltuieli cu achiziţionarea purceilor înţărcaţi, la greutatea de
15-20 kg, la un preţ de achiziţie pe kg practicat de unităţile
producătoare;
b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de
nutreţuri combinate autorizată la preţul pe kg practicat de către
aceasta care variază în funcţie de reţetă.
Se vor folosi două reţete, şi anume: reţetă de creştere 15-30 kg cu
18% PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; reţetă de
finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor,
14% PBD. Reţeta de creştere reprezintă 14% din total consum
furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi
altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.
8. Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii

producţiei de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de
110 kg, în funcţie de preţul estimat pentru anul în curs.
şi se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrăşat din judeţ.
Propunerea normelor de venit întocmite corespunzător datelor
statistice ale fiecărui judeţ, pentru categoriile de produse vegetale
şi animalele prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se
face de către direcţii, prin consultarea structurilor asociative
profesionale/patronale/sindicale din agricultură de la nivelul
fiecărui judeţ. La stabilirea nivelului normelor de venit prevăzute
anterior se specifică sursa datelor utilizate, în următoarea ordine:
a) Institutul Naţional de Statistică cu reţeaua sa teritorială;
b) date operative colectate de direcţii de la organizaţii
profesionale, operatori economici, registrul agricol, pieţe şi alte
entităţi ce pot oferi informaţii în acest scop;
c) structurile asociative.
În situaţia în care nu există date statistice într-un judeţ pentru un
anumit produs/o anumită categorie de animale din cele prevăzute
la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, direcţiile întocmesc propuneri de norme
de venit pentru care se utilizează datele INS la nivel naţional.
Capitolul II: Speța zilei - raționamentul expertului.
❖ Calitatea de plătitor de impozit pe profit analizată din

perspectiva valorii capitalului social subscris și vărsat pentru o
societate pe acțiuni. Necorelație între valoarea prevăzută în Legea

nr. 31/1990 privind societățile și plafonul din Codul fiscal.
Societatea Canapeaua Verde SA este o societate înființată

conform Legii nr. 31/1990 privind societățile. Aceasta este
înmatriculată în luna februarie 2014 și înregistrează un capital social
subscris și vărsat de 90.000 lei, plafon minim impus de legea
societăților. Valoarea anuală a veniturilor totale realizate de
societate pentru fiecare an de activitate a fost mai mic de 100.000
lei. În anul înființării și în anul 2015, societatea a avut calitate de
plătitor de impozit pe profit. Începând cu 01 ianuarie 2016 s-a
schimbat conducerea compartimentului contabilitate, iar noul
director economic a decis modificarea vectorului fiscal și trecerea
societății la categoria de microîntreprindere. Este corectă această
decizie? Avea societatea obligația să rămână și în anul 2016
plătitoare de impozit pe profit? Ce necorelări ale plafoanelor privind
valoarea capitalului social subscris și vărsat regăsim între prevederile
din Legea societăților și cele din Codul fiscal?
 Procedeul prin care o societate poate să fie plătitoare de

impozit pe profit este majorarea și păstrarea capitalului social peste
un anumit plafon prevăzut în Codul fiscal.
 Notă: întrucât acest plafon a fost modificat de mai multe ori se

impune a se revedea prevederea normativă din anul la care facem
analiza. În exemplul nostru, la data de 01 ianuarie 2016 această
societate nu îndeplinea condiția de a fi plătitoare de impozit pe
profit, analiză făcută din perspectiva cifrei de afaceri și a valorii
capitalului social subscris și vărsat.

➢ Din perspectiva cifrei de afaceri, aceasta este mai mică de
100.000 euro, plafon prevăzut de art. 46 lit. c) din Codul fiscal.
➢ Din perspectiva capitalului social subscris și vărsat, o societate

indiferent de forma de organizare putea să fie plătitoare de impozit
pe profit cu dată de 01 ianuarie 2016 dacă valoarea capitalului social
subscris și vărsat este mai mare de 25.000 euro la cursul de schimb al
BNR valabil la data înregistrării societății.
➢ Ca și ordin de mărime, în luna februarie 2014 cursul mediu al

BNR pentru euro a fost de 4,4906 RON. Acest lucru înseamnă că
valoarea în lei a capitalului social subscris și vărsat pentru a beneficia
de această opțiune, trebuie să fie cel puțin egal cu suma de 112.250
lei. Practic, capitalul social subscris și vărsat de 90.000 lei nu este
suficient pentru a putea să optezi la plata impozitului pe profit.
➢ Dacă nu sunt alte restricții din punctul de vedere al activității

prestate, respectiv societatea nu are activități financiar bancare, din
domeniul jocurilor de noroc, atunci aceasta se încadrează la
categoria de microîntreprindere și nu poate opta pentru plata
impozitului pe profit.
➢ Foarte important: valoarea în lei pentru înființarea unei societăți

pe acțiuni a capitalului subscris și vărsat, prevăzut de art. 10 din
Legea nr. 31/1990 – 90.000 lei sau 25.000 euro nu este actualizată și
în concordanță cu același plafon în euro prevăzut de Codul fiscal.
➢ Începând cu anul 2017, această societate poate dacă

intenționează să opteze pentru calitatea de plătitor de impozit pe
profit având în vedere că plafonul solicitat pentru capitalul social
subscris și vărsat de la care se poate emite această opțiune este
suma de 45.000 lei, conform art. 48 alin. (5.1-5.2) din Codul fiscal.
Capitolul III: Praxis în taxe – calcule de impozite
❖ Stocuri la dispoziția clientului. Faptul generator al TVA la

momentul la care beneficiarul utilizează din stocurile primite.
Societatea Producție Materiale Construcții SRL este o societate

înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, înregistrată în
scopuri de TVA , conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta are ca
obiect de activitate producția de bolțari, cărămidă refractară și țiglă
pentru acoperișuri.
Ca politică de distribuție a bunurilor produse societatea

transportă aceste bunuri la diverși operatori economici, revânzători
către cumpărătorii finali. Predarea bunurilor către cumpărătorii
revânzători, clienți ai societății se realizează prin procese verbale de
custodie a mărfurilor până la vânzarea către consumatorul final, iar
bunurile produse de societate sunt transportate către societățile
distribuitoare, fiind însoțite de avizul de însoțire a mărfii.
Factura pentru vânzarea materialelor de construcții și

colectarea TVA la vânzare se realizează de către societatea Producție
Materiale Construcții SRL, se emite la momentul la care distribuitorul
facturează bunurile către clientul final.
În perioada următoare societatea va fi supusă unei inspecții

fiscale având ca obiect TVA. Ce riscuri fiscale urmărim din perspectiva
acestei proceduri de vânzări? În ce măsură se poate invoca procedura
„Stocurilor la dispoziția clientului”?
➢ Procedura de comercializare a stocurilor puse la dispoziția

clientului este o practică destul de frecvent regăsită în activitatea
economică și reglementată din punctul de vedere al TVA de art. 281
alin. (4), astfel:
„(4) Pentru stocurile la dispoziția clientului se consideră că livrarea
bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în
vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție. ”
➢ Observăm că din punctul de vedere al TVA în cadrul procedurii

de vânzare „Stocuri la dispoziția clientului”, faptul generator al TVA
intervine în momentul în care clientul utilizează stocul transferat
către acesta, iar facturarea și colectarea TVA intervine la momentul
la care beneficiarul a folosit stocul avut la dispoziție.
➢ Desigur, se va ține cont și de alte elemente fiscale ce pot apărea,

cum ar fi, aplicarea sistemului de TVA la încasare, dacă este cazul.
➢ Normele de aplicare regăsite la pct. 24 din HG. nr.1 /2016 cu

modificări ulterioare pentru acest temei normativ reglementează și
procedura justificativă pe care trebuie să o utilizeze furnizorul și
clientul, astfel:
✓ „(3) Pentru stocurile la dispoziția clientului, prevăzute la art. 281

alin. (4) din Codul fiscal, se consideră că faptul generator,
respectiv transferul proprietății bunurilor are loc la data la care
clientul intră în posesia acestora. Stocurile la dispoziția clientului
reprezintă o operațiune potrivit căreia furnizorul transferă
regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al
clientului, iar transferul proprietății bunurilor intervine, potrivit
contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit,
în principal pentru a le utiliza în procesul de producție, dar și
pentru alte activități economice.”
Din analiza temeiului normativ reținem că legiuitorul nu a impus un

contract tip, chiar dacă în practică sunt folosite contracte denumite
generic contracte de vânzare cu stocuri la dispoziția clientului.
➢ Legiuitorul a impus ca în contractele semnate între părți să se
regăsească o clauză prin care transferul dreptului de proprietate de
la furnizor către beneficiar se va realiza pe măsura utilizării stocului

de către beneficiar.
➢ Desigur, legiuitorul pune accent pe stocurile utilizate într-un

proces de producție, însă obiectul ce intră în sfera reglementării dată
de norma de aplicare poate fi și un stoc aflat într-o simplă
comercializare fără să se intervină asupra acestora într-un proces de
producție, situație ce derivă din sintagma normativă „Alte activități
economice”.
➢ Dacă aceste clauze nu se regăsesc în contractele de custodie

întocmite deja de societatea dumneavoastră, atunci procedura de
justificare a faptului generator la momentul consumului din stoc de
către beneficiar este deficitară și există riscul ca echipele de inspecție
să considere că faptul generator al TVA a intervenit chiar la
momentul livrării inițiale a bunurilor în baza avizului de însoțire a
mărfurilor.
➢ Desigur, urmărind același raționament, te poți stabili în sarcina

societății furnizoare, dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA
de plată. Dacă există astfel de clauze în contractele actuale semnate
de societate, apreciem că riscul fiscal de retratare a tranzacției este
redus.
➢ Recomandăm să se reactualizeze contractele de vânzare, astfel

încât acestea să fie conforme cu procedurile și renumerotarea
temeiului normativ dată de noul Cod fiscal, utilizându-se și celelalte
clauze prevăzute de legislația civilă și stabilită de părți într-o
procedură de vânzare-cumpărare.
Capitolul IV: Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru
specialiști
❖ Închirierea unei ambarcațiuni furnizată de o societate

nerezidentă. Plățile de chirie intră în sfera redevenței?
Societatea Holding Financiar SRL este o societate înființată

conform Legii nr. 31/1990 privind societățile. Anual, această
societate achiziționează servicii de team-building pentru salariații
din pozițiile cheie, cum ar fi: directorul general, directorul
economic, directorul de vânzări sau directorul tehnic. În luna august
2017, societatea achiziționează aceste servicii de la un furnizor
înmatriculat în Franța, servicii ce au constat în plăți de chirie pentru
utilizarea unei ambarcațiuni, respectiv cazare și masă. Societatea
din Franța nu este afiliată societății din România. Sunt aceste plăți
pentru închirierea ambarcațiunii în sfera redevențelor? Ce
tratament urmărim dacă utilizarea ambarcațiunii este o
componentă a serviciului turistic facturat de furnizorul din Franța?
➢ Din punctul de vedere al redevențelor, temeiul normativ ce

reglementează noțiunea de redevență este dat de art. 7 pct. 36 alin.
(1) lit. d) din Codul fiscal, astfel:
✓ „(1) Se consideră redevență plățile de orice natură primite
pentru folosirea ori dreptul de folosință al oricăruia dintre
următoarele:
d) orice echipament industrial, comercial sau științific,
container, cablu, conductă, satelit, fibră optică sau tehnologii
similare;”
➢ Plățile pentru realizarea închirierii unui activ circulat reprezintă

plăți pentru transferul unui drept de folosință în legătură cu acel
activ circulant, astfel plata unei chirii reprezintă o plată pentru
dreptul de folosință asupra acelui activ și bineînțeles,
fiind doar un drept de folosință, aceste plăți sunt în sfera noțiunii
de redevență, întrucât nu discutăm despre transferul unui drept de
proprietate.
➢ Extinzând analiza la activele ce pot face obiectul redevențelor

reținem că legiuitorul nu enumeră în mod expres ca făcând
obiectul redevenței mijloacele de transport închiriate, fie că sunt
ambarcațiuni, fie că sunt autoturisme. Legiuitorul utilizează
sintagma „orice echipament industrial, comercial sau științific...”.
Nu putem încadra o ambarcațiune de agrement la noțiunea de
echipament industrial sau științific, însă apreciem că noțiune de
„orice echipament comercial” cuprinde în sfera de aplicare a
redevențelor acele active ce produc venituri din perspectivă
economică pentru proprietarul acestora.
➢ Legiuitorul nu a definit noțiunea fiscală de echipament

comercial, astfel apreciem că interpretarea termenului se va face
ținând cont de înțelesul comun a acestui termen din dicționarul
explicativ al limbii române, astfel:
„”COMERCIÁL, -Ă (‹ fr., lat.) adj. Care aparține comerțului, privitor
la comerț; din comerț, negustoresc. Capital c. = capital care
funcționează în sfera circulației mărfurilor, prin intermediul căruia
se obține profitul comercial. ◊ Societate comercială = entitate
economică cu personalitate juridică, înregistrată la Camera de
Comerț și Industrie, posesoare de capital propriu și patrimoniu
(garanții pentru îndeplinirea obligațiilor sociale) a cărei activitate
se desfășoară în sfera producției, circulației mărfurilor și serviciilor.
◊ Politică c. = componentă a politicii economice, reprezentând
ansamblul modalităților și pârghiilor de intervenție a statului
asupra structurilor economice pentru orientarea relațiilor
comerciale interne și externe în sensul realizării obiectivului
urmărit.
• sursa: Dicționarul Explicativ al limbii Române
➢ Este foarte adevărat că începând cu anul 2011 numai există un
Cod comercial al României, legea fundamentală pentru realizarea
activității economice fiind Codul civil. Termenul de comercial, chiar
dacă este utilizat impropriu este regăsit în legislația fiscală, iar

interpretarea noastră privind acest termen constă în faptul că sunt
echipamente comerciale acele active ce produc venituri în folosul
unui terț, de obicei al proprietarului, fiind utilizate într-un mod
profesional, ca o profesie.
➢ Astfel, dacă închirierea acestei ambarcațiuni s-a realizat de la o

entitate ce realizează în mod profesional activități economice
apreciem că această închiriere a ambarcațiunii este o activitate
pentru care plățile de chirie sunt în sfera impozitului datorat de
nerezidenți prin reglementările fiscale aplicabile redevențelor,
conform art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal.
În mod indirect, întrucât legea nu este foarte explicită,

înțelegem această închiriere de ambarcațiune ca pe un drept pe
care îl are utilizatorul să stabilească traseul folosit în ambarcațiune,
respectiv să își utilizeze propriile resurse pentru utilizarea
ambarcațiuni.
➢ De exemplu, în data de 18 iulie 2017, o societate proprietară a

unei ambarcațiuni închiriază unei alte societăți o altă ambarcațiune
pusă la dispoziție în portul Constanța, contra unei sume de bani
pentru o perioadă de 30 zile.
➢ În această perioadă, chiriașul, o altă societate utilizează după

cum consideră această ambarcațiune și o restituie ulterior către
proprietar în aceleași condiții ca la predare. O astfel de utilizare a
ambarcațiunii de către societatea ce a primit bunul în utilizare
conduce la realizarea unor redevențe concretizate prin plățile de
chirie.
➢ Desigur, reținem că analiza poate fi extinsă la impozitarea
acestor redevențe urmărite din punctul de vedere al convenției de
evitare a dublei impuneri semnate între România și Franța.
➢ Între România și Franța există convenție de evitare a dublei

impuneri adoptată prin Decretul nr. 240/1974. În cazul în care
societatea din Franța prezintă certificatul de rezidență fiscală
valabil la data plății chiriei, impozitul datorat bugetului de stat din
România este în procent de 10% conform art. 10 alin. (2) din
Convenția cu Franța.
➢ Din punctul de vedere al cazării, ne raportăm la prevederile

OG nr. 58/1998 privind serviciile turistice și de cazare în sectorul
hotelier. Acest temei normativ stabilește faptul că serviciile
turistice pot fi atât de cazare, cât și de transporturi cu
ambarcațiuni, reprezentând un transport turistic fluvial sau
maritim.
➢ În acest sens, apreciem că tratamentul fiscal al plăților trebuie

interpretat în măsura în care se achiziționează un pachet întreg de
servicii turistice, cum ar fi cazarea într-o incintă cu regim hotelier la
care se adaugă servicii turistice de transport.
➢ Pentru această situație, apreciem că doar simpla plată a chiriei

pentru o ambarcațiune componentă a unor servicii turistice dintr-
un pachet turistic nu reprezintă plăți de redevențe, întrucât nu se
achiziționează un drept de folosință asupra acelei ambarcațiuni.
➢ Nu considerăm că are relevanță în aplicarea acestui tratament

fiscal faptul că s-a agreat cu proprietarul ambarcațiunii un program
de desfășurare a unor activități, întrucât acestea nu reprezintă
decât o detaliere a unor servicii turistice.
Capitolul V: Bine de știut – Sfatul săptămânii
❖ Să impozitam conform legii veniturile din arendă obținute de

persoane fizice rezidente.
Domnul Decebal Traian Dacicus este persoană fizică, cetățean

român cu rezidența în România. Acesta deține dreptul de proprietate
asupra 10 hectare de teren agricol situat pe teritoriul României, pe
care îl acordă în arendă societății CAP PERFORMANT SRL, persoană
juridică română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind
societățile. Prețul contractual al arendei este în sumă de 5.000 lei,
plătibil în data de 15 septembrie 2017, după recoltarea producției
agricole. Persoana fizică nu conduce contabilitatea în sistem real. Ce
impozite și taxe se datorează pentru venitul din arendă și ce venit
net încasează persoana fizică?
➢ Și în anul 2017, pentru veniturile din arendă, regăsim implicații

fiscale generate de impozitul pe venitul persoanei fizice, în procent
de 16% și obligația plății contribuției individuale de sănătate în
procent de 5,5%. În acest sens, din perspectiva impozitului pe venit,
sunt aplicabile prevederile de la art. 84 alin. (7) – (9) din noul Cod
fiscal, astfel: ”(7) Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată
prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
(8) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la
sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
(9) Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se
plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reţinut.”
Notă: plătitorul arendei calculează venitul net și impozitul și îl achită

la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare, având
obligația declarării.
➢ Din perspectiva contribuției la sănătate, sunt aplicabile
prevederile de la art. 173 alin. (2) din noul Cod fiscal, astfel:
”(2) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de
sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din

arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a
impozitului este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă
determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu
poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se
stabileşte contribuţia.”
➢ Reținem că și în acest caz, baza de calcul a contribuției este

venitul net, după scăderea cheltuielilor forfetare în cotă de 40% și
fără însă a depăși anual de 5 ori salariul mediu brut pe economie x 12
luni. Legiutorul permite plătitoarului de venituri sub formă de arendă
să aplice plafonul de scutire de 40% față de venitul brut contractual,
astfel impozitul reținut și plătit este unul final. Persoana fizică nu mai
are alte obligații declarative. Exemplu de calcul în cazul nostru:
Nr.crt. Explicații Sume – lei

1 Venit brut contractual 5000
2 Cota forfetară de cheltuieli 40% 2000
3 Venit net bază de calcul (1-2) 3000
4 Impozit pe venit 16% (3x16%) 480
5 Contribuție sănătate 5,5% (3 x5,5%) 165
6 Venit net (1-4-5) 4 355
7 Rată reală de impozitare (4+5)/6 14,80%
➢Plătitorul de venit depune declarația 112 - Declarație privind

obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate.
Capitolul VI: Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui
contribuabil
❖ Norme generale privind exercitarea controlului financiar

preventiv în instituțiile de drept public.
➢ În analiza de astăzi, prezentăm câteva aspecte particulare

privind modul de exercitare a activității de control financiar
preventiv – CFP, cum este cunoscută abrevierea acestei atribuții.
Desigur, avem în vedere caracterul general a prevederilor din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele publice, însă analiza o dezvoltăm prin
situații punctuale de exercitare a acestei activități.
➢ Normele metodologice generale referitoare la exercitarea

controlului financiar preventiv şi codul specific de norme
profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de
control financiar preventiv propriu sunt adoptate prin OMFP nr.
923/2014, modificat recent prin OMFP nr. 1139/2015.
➢ Acest act normativ stabilește că tipurile de operaţiuni supuse

controlului financiar preventiv delegat şi limitele valorice aferente
acestora se revizuiesc periodic în funcţie de evoluţia cadrului
legislativ şi a factorilor de risc specifici anumitor operaţiuni.
➢ În cazul absenţei temporare de la post a controlorului delegat

numit prin ordin al ministrului finanţelor publice, precum şi a
înlocuitorului acestuia, controlorul financiar şef este împuternicit să
desemneze, prin decizie, un alt controlor delegat care să exercite,
pe durata absenţei de la post a acestora, atribuţiile stabilite prin
ordin al ministrului finanţelor publice şi să comunice această
situaţie, în scris, ordonatorului principal de credite.

➢ În situaţia în care ordonatorul de credite consideră că
operaţiunea poate fi efectuată, solicită, în scris, controlorului
delegat acordarea vizei, prezentând argumentele corespunzătoare
de legalitate şi regularitate, sau, în cazul în care consideră

întemeiate motivele intenţiei de refuz de viză, dispune retragerea
de la viză a operaţiunii, în cel mai scurt timp posibil.
➢ În situaţia în care controlorul delegat consideră întemeiate

argumentele ordonatorului de credite, acesta acordă viza de control
financiar preventiv delegat pentru efectuarea operaţiunii. În cazul în
care argumentele sunt considerate neîntemeiate sau insuficiente,
controlorul delegat solicită, în scris, controlorului financiar şef
constituirea, în condiţiile legii, a unei comisii pentru formularea
opiniei neutre asupra intenţiei de refuz de viză.
➢ Controlorul financiar şef numeşte prin decizie o comisie

formată din 3 membri ai Corpului controlorilor delegaţi, din care cel
puţin unul cu funcţie de conducere. Opinia neutră este motivată şi
formulată în scris, în cel mult 3 zile lucrătoare de la solicitarea
acesteia, şi este comunicată în regim de urgenţă controlorului
delegat. Opinia neutră are rol consultativ, iar soluţia finală de
acordare a vizei sau de refuz al vizei de control financiar preventiv
delegat este de competenţa exclusivă a controlorului delegat. În
cazul în care controlorul delegat emite refuz de viză, acesta are
obligaţia de a transmite ordonatorului de credite o copie a opiniei
neutre.
➢ La entităţile publice la care, datorită numărului mic de salariaţi,

posibilitatea de separare a atribuţiilor şi responsabilităţilor este
limitată, conducerea acestora are obligaţia să instituie măsuri
suplimentare de control intern pentru atenuarea riscurilor în
utilizarea fondurilor publice. Persoanele care urmează să exercite
activitate de control financiar preventiv propriu sunt numite:
a) de către conducătorul instituţiei, prin act de decizie internă şi cu
acordul Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia generală de
control financiar preventiv, la instituţiile publice la care se exercită
funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi al bugetului oricărui

fond special;
b) prin decizia conducătorului entității, cu acordul entităţii publice
ierarhic superioare, în cazul celorlalte entităţi publice,.
➢ La stabilirea persoanelor care urmează să exercite controlul

financiar preventiv propriu, conducătorul entităţii publice va avea
în vedere limitarea numărului acestora la strictul necesar, în funcţie
de volumul şi complexitatea operaţiunilor supuse vizei. Entităţile
publice în drept să emită acordul de numire analizează
documentele primite, după caz poartă consultări directe cu
persoana propusă pentru numire şi, în termen de 10 zile de la
primirea solicitării, se pronunţă. Notă: emiterea deciziei interne de
numire fără acordul entităţii publice în drept să emită acordul este
nelegală.
➢ La entităţile publice la care se numesc două sau mai multe

persoane care să exercite activitatea de control financiar preventiv
propriu, conducătorul va nominaliza dintre acestea o persoană care
va avea şi responsabilitatea coordonării controlului financiar
preventiv propriu din entitatea publică respectivă şi va comunica
entităţii publice care a emis acordul numele acestei persoane.
Suspendarea, schimbarea sau destituirea din activitatea de
exercitare a atribuţiilor de control financiar preventiv propriu se
face cu acordul entităţii publice care a emis acordul de numire.
Acordul se emite urmărindu-se următoarea procedură:
– conducătorul entităţii publice respective notifică entităţii publice
în drept intenţia de suspendare, schimbare sau destituire a
persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv
propriu, precum şi motivele avute în vedere;
– entitatea publică în drept analizează motivele, poate avea
consultări directe cu persoana propusă pentru suspendare,
schimbare sau destituire şi, în termen de 10 zile, se pronunţă în
scris;
– în cazul obţinerii acordului, conducătorul entităţii publice
procedează la emiterea deciziei interne. Emiterea deciziei interne
de suspendare, schimbare sau, după caz, destituire din exercitarea
atribuţiilor de control financiar preventiv propriu, fără acordul
entităţii publice în drept, este nelegală.
Pe durata suspendării, schimbării, restituirii sau în cazul

absenţei temporare de la post a persoanei desemnate pentru
exercitarea controlului financiar preventiv propriu, conducătorul
entităţii publice poate numi o altă persoană pentru îndeplinirea
acestei activităţi, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile
consecutive. Evaluarea activităţii persoanei care exercită controlul
financiar preventiv propriu se face cu acordul entităţii publice care a
emis acordul de numire. Entităţile publice transmit, în vederea
emiterii acordului, următoarele documente:
– propunerea conducătorului cu privire la evaluarea persoanei
desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu pe
anul respectiv;
– copie a raportului/fişei de evaluare a performanţelor profesionale
individuale pentru fiecare persoană pentru care se solicită acordul,
pe anul respectiv, din care să rezulte obiectivele şi indicatorii de
performanţă specifici pentru activitatea de control financiar
preventiv propriu;
– numărul de operaţiuni verificate şi valoarea acestora;
– extrase din rapoartele auditului public intern, ale Curţii de
Conturi şi din actele de control întocmite de organele de inspecţie
economico- financiară ale Ministerului Finanţelor Publice, unde
este cazul, privind activitatea de control financiar preventiv
propriu.
Capitolul VII: Subiecte la zi în domeniul financiar – contabil
❖ Cedarea unei clădiri din patrimoniul de afectațiune al unei

întreprinderi individuale.
Domnul Ionică Ion Ionescu este o persoană fizică autorizat ca

întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008 privind
efectuarea de activități economice de către persoanele fizice.
Acesta și-a început activitatea în anul 2010, iar la începerea
activității a adus ca aport la patrimoniul de afectațiune o clădire,
proprietate personală, clădire evaluată de către un evaluator
autorizat în baza unui raport de evaluare la suma de 100.000 lei. În
luna august 2017, această persoană fizică decide închiderea
activității și vinde clădirea către un terț la prețul de 120.000 lei. Ce
procedură urmărim pentru veniturile realizate de această persoană
fizică din cedarea activului?
➢ Din perspectiva venitului realizat de o persoană fizică ce

desfășoară o activitate independentă când cesionează o clădire
avem mai multe neclarități decât clarități în reglementarea fiscală.
➢ Aceste neclarități apar și mai accentuate dacă bunul ce a fost

utilizat în patrimoniul de afectațiune a fost achiziționat anterior
începerii activității. Unele opinii și practica notarială pornesc de la
impozitarea venitului din cedarea clădirii ca fiind venituri din
cedarea bunurilor din patrimoniul personal în sensul că sunt scutite
de impozit veniturile din cedarea proprietăților până la suma de
45.000 lei și se plică impozitul de 3% pentru ce depășește această
sumă.
Această argumentație are o logică în sensul că întreprinderea

individuală nu are personalitate juridică, iar subiectul de impunere
este tot persoana fizică. Noi avem o altă abordare privind
impozitarea acestor venituri.
➢ Din punct de vedere normativ, cedarea unor active imobilizate,
construcții, terenuri, imobile, realizată de o persoană ce desfășoară
activități independente, sumele obținute din cesionare și cheltuielile
aferente sunt în sfera impozitului pe venitul din activități
independente, conform art. 68 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, astfel:
„(2) Venitul brut cuprinde:
c) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii,
utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea
bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;”
➢ Desigur, pentru acest activ imobilizat întreprinderea individuală

are obligația să respecte reglementările privind amortizarea
prevăzute de art. 68 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Acest lucru
înseamnă că întreprinderea individuală are dreptul să-și deducă din
venitul impozabil o cotă de cheltuieli de amortizare calculată prin
metoda liniară, cotă aferentă unui exercițiu financiar după stabilirea
duratei de amortizare pentru acest activ. Documentul de evidență
pentru această cheltuială este fișa de cont de amortizare a activelor.
Din punctul de vedere al cheltuielii cu scăderea din gestiune a valorii
neamortizate, legiuitorul enumeră ca fiind deductibile la calculul
impozitului pe venit aceste sume, conform norme de aplicare pentru
art, 68, regăsite la pct 7 alin. (5) lit. o) din HG. nr. 1/2016, astfel:
„(5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlu de exemplu următoarele:
o) valoarea rămasă neamortizată a bunurilor și drepturilor
amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din prețul de
cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării și
limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;”
➢ în acest context, apreciem că valoarea veniturilor din cedarea

imobilului se va cumula cu celelalte venituri ale perioadei, respectiv
cheltuielile cu valoarea neamortizată și amortizarea aferentă până la
momentul cesiunii clădirii sunt regăsite în declarația 200 depusă de
persoana fizică pentru stabilirea impozitului pe venit.
Capitolul VIII: Echipa redacției. Prețuri abonamente.
❖ Prețuri și opțiuni
➢ În afară de continuţul revistei, un abonat poate să descarce

legislaţia prezentată în revistă de pe site-ul redacției și poate primi
răspunsuri personalizate la întrebări adresate de acesta. Se pot
contracta următoarele opţiuni:
*calculat in lei, la cursul BNR din data emiterii facturii.

❖ Cum mă abonez?
1. Sunați la numărul 0765 216 760 – Marketing Prietenii

Fiscalității și cereți un formular de contract, moment în care puteți
afla mai multe amănunte ce v-ar putea interesa.
2. Descărcați formularul de contract de pe site-ul www.taxare.ro
sau prin click aici!
3. Trimiteți un email la adresa office@taxare.ro prin care solicitați
un formular de contract sau mai multe informații.
4. Transmiteți contractul semnat și ștampilat prin:
➢ E-mail la: office@taxare.ro
➢ Fax: 0311.043.869
➢ Poștă destinatar: Revista Prietenii Fiscalității, adresa: Str. Aleea
Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod
poștal 051414.
❖ Echipa redacțională Prietenii Fiscalității
➢ Manager produs: Adrian Bența

➢ Manager Calitate: Mihaela Bența
➢ Consilier contabilitate: Alina Rizea
➢ Consultant afaceri: Horațiu Sasu
➢ Consultant fiscal: Dragoș Pătroi
➢ Manager proiect Laura Necula
Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la urmatoarele

numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795

Prietenii Fiscalitatii Nr. 34 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prietenii Fiscalitatii Nr. 34 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscul nu crede în lacrimi,

nici în faptele bune !

I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.

II. Speța zilei – raționamentul expertului

III. Praxis în taxe – calcule de impozite

IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

V. Bine de știut – Statul săptămânii

VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.

2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

❖ Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte

p (lei/kg) = (pm 1+ pm 2+ pm 3)/3

VPV (lei/ha) = P (kg/ha) x p (lei/kg)

NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) - C (lei/ha),

3. Pentru speciile şi categoriile de animale prevăzute la art. 105

(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de

pentru anul în curs;

6. Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:

7. Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al

furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum;

8. Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii

❖ Calitatea de plătitor de impozit pe profit analizată din

societate pe acțiuni. Necorelație între valoarea prevăzută în Legea

Societatea Canapeaua Verde SA este o societate înființată

 Procedeul prin care o societate poate să fie plătitoare de

 Notă: întrucât acest plafon a fost modificat de mai multe ori se

8 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

➢ Din perspectiva capitalului social subscris și vărsat, o societate

➢ Ca și ordin de mărime, în luna februarie 2014 cursul mediu al

➢ Dacă nu sunt alte restricții din punctul de vedere al activității

➢ Foarte important: valoarea în lei pentru înființarea unei societăți

➢ Începând cu anul 2017, această societate poate dacă

❖ Stocuri la dispoziția clientului. Faptul generator al TVA la

momentul la care beneficiarul utilizează din stocurile primite.

Societatea Producție Materiale Construcții SRL este o societate

Ca politică de distribuție a bunurilor produse societatea

Factura pentru vânzarea materialelor de construcții și

În perioada următoare societatea va fi supusă unei inspecții

➢ Procedura de comercializare a stocurilor puse la dispoziția

vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție. ”

➢ Observăm că din punctul de vedere al TVA în cadrul procedurii

➢ Desigur, se va ține cont și de alte elemente fiscale ce pot apărea,

➢ Normele de aplicare regăsite la pct. 24 din HG. nr.1 /2016 cu

✓ „(3) Pentru stocurile la dispoziția clientului, prevăzute la art. 281

Din analiza temeiului normativ reținem că legiuitorul nu a impus un

la furnizor către beneficiar se va realiza pe măsura utilizării stocului

➢ Desigur, legiuitorul pune accent pe stocurile utilizate într-un

➢ Dacă aceste clauze nu se regăsesc în contractele de custodie

➢ Desigur, urmărind același raționament, te poți stabili în sarcina

➢ Recomandăm să se reactualizeze contractele de vânzare, astfel

❖ Închirierea unei ambarcațiuni furnizată de o societate

nerezidentă. Plățile de chirie intră în sfera redevenței?

Societatea Holding Financiar SRL este o societate înființată

➢ Din punctul de vedere al redevențelor, temeiul normativ ce

➢ Plățile pentru realizarea închirierii unui activ circulat reprezintă

➢ Extinzând analiza la activele ce pot face obiectul redevențelor

➢ Legiuitorul nu a definit noțiunea fiscală de echipament

dacă este utilizat impropriu este regăsit în legislația fiscală, iar

➢ Astfel, dacă închirierea acestei ambarcațiuni s-a realizat de la o

În mod indirect, întrucât legea nu este foarte explicită,

➢ De exemplu, în data de 18 iulie 2017, o societate proprietară a

➢ În această perioadă, chiriașul, o altă societate utilizează după