Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din 10.09.2015;
H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
OUG 79/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017;
OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017;
Legea 275/2017 pentru aprobarea OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicata
in MOf nr 1036 din 28 decembrie 2017;
OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017;
OG 4/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 598 din 25 iulie 2017;
OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii,
publicata in MOf nr 644 din 7 august 2017;
OUG 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția
și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicata in MOf nr 648 din 7 august
2017;
In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 53/2017 pentru modificarea și
completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii prin care s-au adus modificari majore in
ceea ce priveste definirea muncii nedeclarate si s-au majorat semnificativ amenzile pentru
asa numitele “munca la negru” si “munca la gri”.
Ulterior, in MOf nr 315 din 10 aprilie 2018 a fost publicata Legea 88/2018 privind
aprobarea OUG 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, care contine o serie de precizari binevenite.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în
formă scrisă, CEL TARZIU în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului
individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial.
Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii
activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă
revine angajatorului. Anterior începerii activității, contractul de muncă se înregistrează în
REVISAL, care se transmite ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.
ATENTIE! – OG 53/2017
Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă
pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc).
Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei.
Legea 88/2018
Locul de muncă reprezintă locul în care salariatul îşi desfăşoară activitatea, situat în
perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la
sucursale, reprezentanţe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia.
Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă pe suport de
hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop,
cu respectarea prevederilor privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
O alta modificare adusa de OUG 53/2017 consta in faptul ca angajatorul are obligația
de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu
evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune
controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. In
caz contrar, angajatorul poate primi o amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei.
Legea 88/2018
Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu, angajatorul
ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu
salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.
2
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contravenţii si amenzi:
a) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract de
muncă, se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană
identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
b) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii
activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a
depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
c) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în perioada în care acesta/acestia
are/au contractul de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare
persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
d) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în afara programului de lucru
stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei
pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000
lei;
ABROGAT:
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără
încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, nu se mai considera fapta de natura
penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract, insa amenzile au crescut
semnificativ.
3
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
NOUL plafon de scutire la TVA - 300.000 lei de la 1 aprilie 2018
In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L265 din 14 octombrie 2017 a fost publicata
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului de autorizare a României să
aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind
sistemul comun al TVA.
Astfel, pana la 31 decembrie 2020, Romania a primit derogare de a aplica un plafon
majorat de scutire la TVA de 300.000 lei, insa ca aceasta decizie sa poata fi aplicata ar fi
trebuit implementata si in legislatia interna.
In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care art 310 a fost
modificat incepand cu 1 aprilie 2018 astfel:
„Persoana impozabilă stabilită în România a carei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la
cursul BNR la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate
aplica scutirea de TVA, denumită regim special de scutire.”
Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, este infiintata in anul 2015, iar in
luna ianuarie 2018 a efectuat livrari de bunuri taxabile la nivelul sumei de 240.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Conform Codului fiscal, pana la data de 10 februarie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
martie 2018.
4
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului, entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018.
Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 9 ianuarie 2018, luna in care a facturat servicii de
consultanta la nivelul sumei de 100.000 lei. La 28 februarie 2018, entitatea are o cifra de
afaceri cumulata de 270.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Conform Codului fiscal, pana la data de 10 martie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
aprilie 2018.
Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 11 aprilie 2018, luna in care a emis facturi de vanzare
marfuri la nivelul sumei de 230.000 lei. In luna mai 2018, entitatea a inregistrat venituri de
50.000 lei, iar in luna iunie 2018 veniturile obtinute au fost de 40.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Chiar daca in luna aprilie 2018 entitatea a inregistrat o cifra de afaceri de 230.000 lei,
aceasta NU are obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, deoarece plafonul de
scutire a fost majorat la 300.000 lei, incepand cu 1 aprilie 2018.
La 31 mai 2018, cifra de afaceri cumulata este de 280.000 lei (inferioara plafonului),
insa la 30 iunie 2018, cifra de afaceri cumulata este de 320.000 lei. Astfel, pana la 10 iulie
2018, entitatea are obligatia sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal si va fi inregistrata in
scopuri de TVA incepand cu 1 august 2018.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Prin excepție de la punctele 1 si 2 de mai sus, entitatile pentru care obligația solicitării
înregistrării în scopuri de TVA intervine începând cu 1 aprilie 2018 NU trebuie să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA decât în situația în care depășesc plafonul de 300.000 lei
până la data de 31 decembrie 2018.
Cu alte cuvinte, entitatile care au depasit vechiul plafon de 220.000 lei in luna
martie 2018, NU au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA.
Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, obtine urmatoarele venituri:
- ianuarie 2018: 100.000 lei;
- februarie 2018: 80.000 lei;
- martie 2018: 60.000 lei.
5
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Entitatea ALFA a obtinut la 31 martie 2018 o cifra de afaceri cumulata de 240.000 lei.
In mod normal, daca plafonul de scutire nu ar fi fost majorat, entitatea ar fi avut obligatia
solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA pana la 10 aprilie 2018, prin depunerea Declaratiei
010.
Dar tinand cont de prevederile Legii 72/2018, societatea ALFA nu mai are aceasta
obligatie.
Daca presupunem ca in luna aprilie 2018 veniturile recunoscute ar fi de 70.000 lei,
atunci cifra de afaceri cumulata de la inceputul anului ar fi de 310.000 lei, ceea ce inseamna
ca entitatea ar avea obligatia ca pana la 10 mai 2018 sa depuna Declaratia 010 la organul
fiscal si sa fie inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 iunie 2018.
În cele 2 situații de mai sus, Declaratia 010 prin care se solicita anularea codului de
TVA poate fi depusa la organul fiscal între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare
perioadei fiscale aplicate. Anularea este valabilă de la data comunicării deciziei privind
anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Organul fiscal are obligația de a soluționa solicitările de scoatere a persoanelor
impozabile din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, cel târziu până la finele
lunii în care a fost depusă solicitarea.
Entitatea care a solicitat anularea codului de TVA are obligația să depună ultimul
Decont de TVA 300, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la 25 a lunii următoare celei
în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
Decont de TVA depus, entitatea are obligația să efectueze toate ajustările de TVA care se
impun (stocuri, servicii neutilizate, bunuri de capital).
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 septembrie 2017,
deoarece la 31 iulie 2017 cifra de afaceri obtinuta a fost de 230.000 lei. La 31 decembrie
2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de 285.000 lei.
In perioada ianuarie – martie 2018, cifra de afaceri obtinuta a fost de 130.000 lei.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in aprilie 2018?
6
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat in scopuri de TVA in anul 2017, ca
urmare a depasirii vechiului plafon de scutire de 220.000 lei, aceasta NU poate renunta de
buna voie la codul de TVA in cursul anului 2018.
Entitatea indeplineste doar o conditie din cele 2 impuse prin Legea 72/2018 si anume
faptul ca in primele 3 luni ale anului 2018, cifra de afaceri a fost de 130.000 lei, inferioara
plafonului de 300.000 lei.
Daca la 31 decembrie 2018, cifra de afaceri obtinuta va fi mai mica decat 300.000 lei,
aceasta va putea solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2019, conditia
suplimentara fiind ca până la data solicitării scoaterii din evidență sa nu depășeasca plafonul
de 300.000 lei.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA prin optiune, incepand cu 19
octombrie 2017. La 31 decembrie 2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de
184.000 lei.
In perioada ianuarie – iunie 2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei,
perioada fiscala fiind trimestrul.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2018?
Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat prin optiune in scopuri de TVA in
anul 2017, fara sa depaseasca vechiul plafon de scutire de 220.000 lei, iar pana la 30 iunie
2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei, aceasta POATE renunta de buna voie la
codul de TVA prin depunerea Declaratiei 010 pana la data de 10 iulie 2018.
Initial, prin OG 25/2017, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017, in categoria
cheltuielilor deductibile limitat au fost introduse si cheltuielile reprezentând valoarea
creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea
creanțelor înstrăinate. Pana la aceasta modificare, cheltuielile reprezentând valoarea
creanţelor înstrăinate erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de
nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.
7
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.
Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.
În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.
8
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
de 13 aprilie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind de
9.000 lei. În data de 18 aprilie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.
9
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
7588 1.000 lei
Alte venituri din
exploatare
Daca presupunem ca, la randul ei, entitatea GAMA ar fi cesionat creanta catre un
tert pentru suma de 7.000 lei, atunci ar fi rezultat o pierdere netă de 2.000 lei,
determinata ca diferenţă între preţul de cesiune (7.000 lei) şi costul de achiziţie al
creanţei (9.000 lei), neluandu-se in calcul valoarea nominala de 10.000 lei.
A) OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017
10
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia
sindicala – Contribuția la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) - Prime de asigurare
voluntara de sanatate - Servicii medicale cu abonament (400 euro/an)
11
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
C) OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017
Atentie! Exista problema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se puteau
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
reprezentantii ANAF sa considere ca serviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si ca acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.
Conform art 347 din Legea 95/2006:
- pachet de servicii medicale de bază - serviciile şi produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care
asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul asigurărilor sociale de sănătate;
- servicii medicale furnizate sub formă de abonament - servicii medicale preplătite
pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul
asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.
In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a adus modificari
semnificative Codului fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018.
In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-
bugetare, prin care au fost aduse modificari si regimului microintreprinderilor.
In continuare va prezentam aspecte referitoare la regimul microintreprinderilor
aplicabil in anul 2018.
13
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
1. Definitia microintreprinderilor
Mentionam ca aceste prevederi se aplică și entitatilor care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific. Mai mult decat atat, toate prevederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal prevalează față de
prevederile Legii 170/2016.
Astfel, daca o entitate platitoare de impozit pe profit care desfasoara activitati de
natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 2017 venituri mai mici de
1.000.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU mai aplica Legea 170/2016 si trece la
regimul de microintreprindere.
14
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 au disparut restrictiile cu privire la activitatile
desfasurate, precum si limita maxima de 20% aferenta veniturilor obtinute din consultanta si
management.
Oricum, in practică, apareau probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanţă şi/sau de management din moment ce nicaieri aceste tipuri de servicii nu sunt
definite. In mod normal trebuie să tinem cont de clasificarea activităţilor din economia
naţională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru activităţile de management şi care sunt
codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de consultanţă. În legislaţia care reglementează
clasificarea acestor activităţi, fiecare cod CAEN conţine detalii despre activităţile care sunt
incluse.
In cazul unei inspectii fiscale, ar fi trebuit sa gasim tot felul de argumente ca să
demonstram organului fiscal că un serviciu prestat este de consultanţă/management sau nu.
De asemenea, ar fi trebuit sa ţinem cont şi de prevederile contractuale şi anexele la facturi
(situaţii de lucrări, devize de lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care sa se poata
deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiara sau fiscala. Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar, agricol etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din consultanta/
management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN-ul societatii, ci face o analiza a
contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
Pentru a evita orice fel de intepretari ale organului fiscal, consideram ca eliminarea
acelor restrictii care tin de obiectul de activitate al unei entitati reprezinta un aspect pozitiv
de care trebuie sa tinem cont. Conform OUG 79/2017, doar urmatoarele entitati nu pot fi
microintreprinderi:
a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) Fondul de compensare a investitorilor;
c) Fondul de garantare a pensiilor private;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică."
Capitalul social poate fi majorat fie prin aporturi noi in numerar, fie in natura, fie din
alte elemente de capital propriu sau din datorii ale entitatii fata de asociati:
- majorarea capitalului social din rezultatul reportat:
16
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
17
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Dupa 1 aprilie 2018 - NOU
Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel
puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să treaca la impozit pe profit începând cu
trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, entitatea redevine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus
sub nivelul de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite
criteriile din definitia microintreprinderii. Ulterior, entitatea NU mai poate opta sa treaca la
impozit pe profit, chiar daca va indeplini din nou cele 2 conditii cumulativ.
Daca în perioada în care entitatea este platitoare de impozit pe profit numărul de
salariați scade sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în 60 de zile, termen care se prelungește
și în anul fiscal următor.
Trecerea de la microîntreprindere la platitor de impozit pe profit, ca urmare a opțiunii,
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 010 sau a Declaratiei 700. Calculul
și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
3. Cota de impozitare
18
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)
Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere si in decembrie 2017 nu are salariati. In
luna februarie 2018, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2017 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca in
februarie 2018 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 1% incepand cu
primul trimestru al anului.
Daca presupunem ca in luna august 2018 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 2018.
19
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor
20
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului (765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic) – incepand cu 1 ianuarie 2014;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice
formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie
2016.
21
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
HG 284/2017 Norme de aplicare - NOU
Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2017, aplică sistemul de impunere
pe veniturile microîntreprinderilor au în vedere şi următoarele reguli de recuperare a
pierderii fiscale:
a) pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2017 se recuperează in limita
perioadei de 7 ani, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2017 inclusiv, înregistrată de către
un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se
recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe
profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani
consecutivi;
c) în cazul în care contribuabilul revine, în cursul anului 2017, la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie
2017 inclusiv este luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei în care
a redevenit plătitor de impozit pe profit, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii
precedenţi anului 2017, şi se recuperează începând cu anul 2018, în limita celor 7 ani
consecutivi. Perioada în care contribuabilul redevine plătitor de impozit pe profit nu
este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi.
Conform Legii 292/2011 - Legea asistenţei sociale, publicata in MOf nr 905 din 20
decembrie 2011, serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de
grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
Conform art 37 din Legea 292/2011, furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice
sau juridice, de drept public ori privat.
22
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
23
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
1. Scutirea de impozit a profitului reinvestit
Aceasta masura a fost luata deoarece, conform OUG 91/2014 pentru modificarea și
completarea OUG 28/1999, operatorii urmează să schimbe în mod obligatoriu aparatele de
marcat electronice fiscale din dotare, indiferent de data achiziției acestora. Astfel, se
impunea introducerea unei prevederi potrivit căreia, în cazul înlocuirii aparatelor de
marcat electronice, pentru a respecta cerințele impuse de lege, să NU se aplice sancțiunea
referitoare la recalcularea impozitului pe profit și perceperea de creanțe fiscale accesorii.
Plătitorii veniturilor (persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidență contabilă) au obligația de a calcula, de a reține și de a achita impozitul
corespunzător sumelor plătite, prin reținere la sursă, cota de impozitare fiind de 10%
asupra venitului brut, la momentul plății venitului.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat
până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului
din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum
și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie,
pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
Contribuabilii NU au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile si pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile
25
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
sociale datorate de persoanele fizice, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al
președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei de 2%
sau 3,5% din impozitul stabilit de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de
plată a impozitului. Opțiunea se exercită în scris de către contribuabil și se aplică la
momentul plății impozitului de către plătitorii de venituri. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului de activitate sportivă încheiat între părți, începând cu luna
exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează
și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Plătitorul este obligat să determine
valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 2% sau 3,5% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se exercită în
scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus
cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani
fiscali consecutivi.
Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent
acestui venit, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat. Impozitul se calculează prin
aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Plătitorul
de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal.
26
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
27
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de proprietate
intelectuala;
- pensionarii nu datoreaza CAS;
- CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
a) daca venitul net estimat pentru anul curent este >= 22.800 lei, atunci datoreaza
CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim brut pe tara
(anual 25% x cel putin 1.900 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent este < 22.800 lei – NU este
obligatorie plata CAS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
- pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuale estimate a depasi, la un
singur platitor, plafonul anual de 22.800 lei, CAS se va retine de catre platitor;
- sistemul de bonificatii prevazut la impozitul pe venit se aplica in mod corespunzator si
la CAS si la CASS;
- platile de CAS se pot efectua oricand pana la scadenta (15 martie anul urmator),
nemaiexistand sistemul cu platile anticipate trimestriale;
- contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica 212 cu privire la
veniturile estimate pana la termenul de plata (15 martie a anului urmator);
- pentru anul 2018, termenul de depunere a Declaratiei unice este 15 iulie 2018.
Prevederi tranzitorii
Pentru veniturile realizate in anul 2017, se aplica urmatoarele reguli:
- in anul 2018, contribuabilii persoane fizice nu au obligația depunerii Declarației unice
212 pentru veniturile realizate în anul 2017, dacă până la data intrării în vigoare a
OUG 18/2018 au depus la organul fiscal Declarația 200 sau Declarația 201. În cazul în
care, pentru veniturile realizate în anul 2017, se depune și Declarația unică, organul
fiscal utilizează pentru definitivarea anului 2017 datele declarate în Declarația unică
- contribuabilii care pentru veniturile realizate in anul 2017 aveau obligatia depunerii
Declaratiei 200 si a Declaratiei 201, potrivit reglementarilor in vigoare la data
realizarii venitului, au obligatia depunerii Declaratiei unice pana la data de 15 iulie
2018, inclusiv, daca nu au depus acele declaratii;
- pentru veniturile realizate in anul 2017, organul fiscal stabileste impozitul anual
datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declaratiei;
- persoanele care au depus Declarația 220, Declarația privind veniturile din activități
agricole impuse pe bază de norme de venit 221, Declarația 600 în anul 2018, pentru
anul curent, vor depune si Declarația unică până la 15 iulie 2018.
29
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul în care condițiile de mai sus sunt îndeplinite cumulativ se aplică ambele
bonificații.
a) Impozit pe venit de 5%
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului,
se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2017 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita
suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie
retinut. Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii
acestora, dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea
profitului la dividende. Astfel, daca in 2017 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende,
chiar daca sumele nu sunt achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii
decembrie 2017, cu scadenta 25 ianuarie 2018, trebuie declarat impozitul pe dividende.
Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2018.
Ulterior, pana in data de 28 februarie 2018, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarate si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.
Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există
obligaţia plăţii contribuţiei.
Conform OUG 18/2018, contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care
NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă
estimeaza ca vor obtine venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din
una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:
30
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, estimate a fi realizate în anul fiscal current, fara a mai conta veniturile
obtinute efectiv in anul precedent.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim pe economie este de 1.900 lei. Astfel, daca
unui asociat i s-au repartizat dividende in anul 2017 in suma de 80.000 lei, iar acesta este
salariat, NU datoreaza CASS pentru aceasta suma si nu depune nicio declaratie la organul
fiscal.
Daca in anul 2018 va incasa dividende peste plafonul de 22.800 lei (1.900 lei x
12 luni), atunci persoana va depune Declaratia unica 212 si va datora CASS in suma
fixa de 2.280 lei, termenul de plata fiind unic, 15 martie 2019.
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului. Indiferent daca o
persoana fizica obtine in anul 2018 dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000
lei, aceasta datoreaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei. Contributia datorata se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la nivelul salariului minim (din ianuarie 2018, 1.900 lei) si
inmultindu-se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
- daca o persoana fizica obtine in anul 2018 venituri din dividende sub plafonul minim
de 22.800 lei, atunci aceasta nu va datora CASS in anul 2018 si nu va avea obligatia sa
depuna Declaratia 212 la organul fiscal;
- daca o persoana fizica incaseaza in anul 2018 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta datoreaza CASS in anul 2018 in suma de 2.280 lei
si va avea obligatia sa depuna Declaratia 212 la organul fiscal.
Astfel, OUG 18/2018 nu mai conditioneaza plata CASS pentru anul 2018 de veniturile
obtinute in anul 2017, contributia fiind datorata in anul 2018 daca persoana estimeaza
pentru anul 2018 venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu echivalentul a 12
salarii minime brute pe tara (22.800 lei).
31
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocati, notari), care
NU au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, a fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar
daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contributia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul
brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut şi nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
In anul 2017, castigul salarial mediu brut lunar este de 3.131 lei, iar baza maxima
lunara inseamna 15.655 lei.
Exemplu:
In noiembrie 2017, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu o
televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?
Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
32
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Venit net = 5.000 lei – 500 lei – 480 lei = 4.020 lei
Cota de 16%
Chiar daca este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS)
de 10,5% si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei – 165 lei) x 16% = 403 lei
Venit net = 5.000 lei – 403 lei – 480 lei = 4.117 lei
Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 403 lei, pe cand in
primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei.
34
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata acestei sume
de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se
exercită în scris de către contribuabil și se aplică la momentul plății impozitului de către
plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului încheiat între părți, începând cu luna exercitării opțiunii, dar
nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.
Stabilirea venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate
Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să
opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin
completarea corespunzătoare a Declarației unice 212 privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal
până la data de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu
anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice 212, cu informații privind determinarea venitului
net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real.
35
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii,plății și declarării CAS realizează și
venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun declarația.
In concluzie, in anul 2018, conform OUG 18/2018, exista doua tipuri de drepturi de
proprietate intelectuala:
1. Drepturi de proprietate intelectuala primite de la alte persoane decat persoanele
juridice si alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care
contribuabilii persoane fizice se autoimpun si depun Declaratia unica 212
Nu se datoreaza CAS pentru veniturile din proprietate intelectuala daca persoanele
fizice sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau
realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor.
Daca nu se incadreaza la exceptii si estimeaza venituri peste plafon, persoanele fizice
vor plati CAS si vor depune Declaratia unica 212 pentru CAS.
În cazul persoanelor care obtin venituri din activități independente, altele decât
veniturile din profesii liberale, venitul net anual se poate determina fie in sistem real, fie pe
baza normelor anuale de venit de la locul desfășurării activității.
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care
în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei
al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării
venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea
echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR, la sfârșitul anului fiscal. Aceste persoane au obligatia să depună Declarația unică
212 până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
36
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit în Declarația unică 212, prin
aplicarea coeficienților de corecție publicați de către Direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, respectiv a municipiului București, asupra normelor anuale de venit.
Procedura de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual, va fi
stabilita prin norme.
Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme
de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă persoana nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea
Declarației unice 212 și depunerea acesteia la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice 212 cu informații privind determinarea
venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de
15 martie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent,
respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care
încep activitatea în cursul anului fiscal.
Persoanele care obtin venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual
datorat, pe baza Declarației unice 212, prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de
venit ajustate, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.
37
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
(6) Impozitul anual datorat se calculează prin (6) Impozitul anual datorat se calculează de
aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale către contribuabil, pe baza datelor din
de venit, impozitul fiind final. Declarația unică 212 prin aplicarea cotei de
10% asupra normei anuale de venit,
impozitul fiind final.
(8) Plata impozitului se efectuează în cursul (8) Plata impozitului se efectuează până la
anului, în 2 rate egale, astfel: 50% din impozit data de 15 martie inclusiv a anului fiscal
până la 25 iulie inclusiv și 50% până la 25 următor celui de realizare a venitului.
noiembrie inclusiv.
(81) În cazul încetării sau suspendării (81) În cazul încetării sau suspendării
temporare a activității în cursul anului, temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica evenimentul contribuabilul va notifica evenimentul
organului fiscal în termen de 30 de zile de la organului fiscal în termen de 30 de zile de la
data producerii acestuia, în vederea data producerii acestuia, prin depunerea
recalculării plăților stabilite în contul Declarației unice 212 și își va recalcula
impozitului anual datorat. impozitul anual datorat.
În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii realizează venituri din închirierea
unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice organului fiscal
evenimentul, prin depunerea Declarației unice 212 în 30 de zile de la data producerii
38
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de
venit, contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat.
Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real,
contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Acestia sunt
obligați să depună la organul fiscal Declarația unică 212, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului, pentru veniturile aferente perioadei rămase până la sfârșitul
anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada rămasă sunt
cele prevăzute la art. 86 alin. (4)-(7).
În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau
într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene
meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, grindină,
polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30%
din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se
reduce proporțional cu pierderea respectivă.
În cazul acesta, contribuabilul are obligația să depună Declarația unică 212 și să
recalculeze venitul anual și impozitul anual, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubelor, prin diminuarea normei de venit aferentă fiecărei categorii de produse
vegetale/categorii de animale, corespunzător cu procentul reprezentând gradul de afectare
stabilit potrivit procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor.
(6) Plata impozitului anual stabilit conform (7) Plata impozitului anual datorat se
deciziei de impunere anuale se efectuează în efectuează până la data de 15 martie
două rate egale, astfel: inclusiv a anului următor celui de realizare a
a) 50% din impozit până la data de 25 venitului.
octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15
decembrie inclusiv.
40
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui
venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de
noroc:
41
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In MOf nr 747 din 18 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2.372/2017 pentru
aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a
Formularului 700 „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii
fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal” prin care ar fi trebuit ca incepand cu 1 ianuarie
2018, societatile comerciale, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati
independente sa poata sa isi actualizeze obligatiile din vectorul fiscal pe cale electronica (ON-
LINE).
Ulterior, in MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017
pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de
obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, prin care OPANAF 2372/2017 a fost abrogat.
Insa, de-abia incepand cu 22 martie 2018, Formularul 700 in format pdf inteligent a
fost publicat pe site-ul ANAF si poate fi utilizat de catre entitatile vizate, acesta depunandu-se
exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Atenţie! Declaraţia se completează NUMAI cu datele modificate faţă de datele
declarate anterior.
Pentru a putea selecta obligatiile fiscale care se doreste a fi actualizate, trebuie bifata
Declaraţia de înregistrare fiscală depusă iniţial de catre entitate, astfel:
- Declaraţia 010 pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate
juridică;
- Declaraţia 013 pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în
România prin unul sau mai multe sedii permanente;
- Declaraţia 015 pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în
România;
- Declaraţia 016 pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a
conducerii efective în România;
- Declaraţia 020 pentru persoane fizice române şi străine care deţin CNP;
- Declaraţia 030 pentru persoane fizice care nu deţin CNP;
- Declaraţia 040 pentru instituţii publice;
- Declaraţia 070 pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere.
43
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pe de alta parte, conform Legii 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2018, publicata in MOf nr 5 din 3 ianuarie 2018, câştigul salarial mediu brut pe anul
2018 este de 4.162 lei, in loc de 3.131 lei cat a fost stabilit pentru anul 2017. De asemenea,
in perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.
Precizam ca acele situatii in care se aplica plafonul maxim de 5 salarii medii brute la
calculul CASS au fost eliminate prin OUG 79/2017 si aici ma refer in special la veniturile din
cedarea folosintei bunurilor.
De exemplu, in cazul acestor venituri (chirii si arenda), in anul 2017, CASS se datora in
limita plafonului maxim lunar de 5 salarii medii brute. Daca pentru anul 2017 acest plafon a
fost de 15.655 lei, in anul 2018 nivelul maxim pentru baza lunara de calcul ar fi fost de
20.810 lei.
Daca mai adaugam si faptul ca, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%, in
loc de 5,5%, rezulta ca suma datorata ar fi crescut semnificativ. Insa, prin OUG 79/2017, de la
1 ianuarie 2018 art 173 a fost abrogat, iar baza lunară de calcul pentru CASS este salariul
minim brut în luna pentru care se datorează contributia. Astfel, daca de exemplu o persoana
ar obtine venituri din chirii de 7.000 lei/luna, aceasta ar datora lunar CASS de 10% calculata
la salariul minim pe economie de 1.900 lei.
45
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- inregistrarea contributiei sociale datoratede angajator
646 = 436
- plata salariului net
421 = 5121 / 5311
- plata contributiilor la bugetul de stat
4315, 4316, 444, 436 = 5121
In MOF nr 125 din 8 februarie 2018 a fost publicata OUG 3/2018 privind unele măsuri
fiscal-bugetare prin care s-au adus modificari si in ceea ce priveste calculul contributiilor
sociale in cazul contractelor de munca part-time pentru care venitul brut negociat este sub
nivelul salariului minim.
In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, baza lunară de calcul al CAS o
reprezintă câştigul brut realizat (In anul 2018 NU se reintroduce plafonul maxim de 5 salarii
medii brute pe economie). CAS suportata de angajat este de 25% (pana la 31 decembrie
2017, a fost de 10,5%), iar CAS suportata de angajator este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca (pana la 31 decembrie 2017, era de 15,8%);
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 20,8%);
- 8% - pentru condiții speciale de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 25,8%).
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 4 ore/zi care are un venit brut lunar de
800 lei. Pana la 31 iulie 2017, contributiile sociale ale angajatorului se calculau in functie de
acest venit realizat:
- CAS = 800 lei x 15,8% = 126 lei;
- CASS = 800 lei x 5,2% = 42 lei;
- Contributie somaj = 800 lei x 0,5% = 4 lei;
- Contributie concedii = 800 lei x 0,85% = 7 lei;
- Contributie fond garantare creante = 800 lei x 0,25% = 2 lei;
- Contributie fond accidente (CAEN 6920) = 800 lei x 0,15% = 1 leu.
Total contributii societate = 182 lei
Daca angajatul respectiv mai avea un contract de munca la alt angajator, iar venitul
brut prevazut in contract era de cel putin 650 lei (astfel incat cumulat cu celalalt contract de
munca sa rezulte 1.450 lei, nivelul salariului minim brut pe tara), atunci societatea calcula
contributiile sociale suportate de ea la fel ca si pana la 31 iulie 2017.
Astfel, daca un angajat avea la o societate un contract de 4 ore cu venitul brut de 750
lei, iar la alta societate un contract de 4 ore cu venit brut 1.000 lei, contributiile sociale se
calculau de catre ambii angajatori ca si pana la 31 iulie 2017, respectiv la venitul brut realizat
si nu in functie de salariul minim brut pe tara, deoarece veniturile cumulate (1.750 lei)
depaseau nivelul salariului minim brut pe tara (1.450 lei).
In cazul primei exceptii de mai sus, procedura de aplicare a fost aprobata prin OMFP
2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul
fiscal, publicat în MOf nr 717 din 5 septembrie 2017.
Prin aceasta procedura se subliniaza faptul ca la calculul CAS si CASS se tine cont de
venitului brut lunar realizat efectiv, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în
care contractul a fost activ. Prin perioada în care contractul de muncă este activ se înțelege
perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat, conform Codului
muncii.
Atunci cand, în cursul lunii, contractul de muncă este activ pentru o fracțiune din lună,
nivelul salariului minim brut pe țară aferent zilelor lucrate din lună se stabilește astfel:
(Salariul minim brut /Numărul de zile lucrătoare în lună) x Numărul de zile lucrate în lună
Astfel, salariații care au 2 sau mai multe contracte de muncă au obligația să depună la
fiecare angajator o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile
lunare brute cumulate, realizate din salarii în baza mai multor contracte de muncă, sunt cel
puțin egale cu salariul minim brut pe țară. Angajatorul are obligația de a înregistra și de a ține
evidența acestor declarații.
Prin excepție, daca la unul dintre angajatori salariații realizează un venit brut lunar,
corespunzător numărului de zile lucrate în lună, cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară,
aceștia NU au obligația depunerii declarației pe propria răspundere la angajatorul respectiv.
Declarația se depune LUNAR, pe perioada în care salariatul obtine venituri din mai
multe contracte de munca, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se
constituie drepturile salariale. Până la acest termen, fiecare angajator eliberează salariatului,
la cerere, un document din care să rezulte venitul brut lunar realizat.
48
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
MODEL DECLARATIE:
Data . . . . . . . . . . Semnătura . . . . . . . . . .
Exemplu:
In septembrie 2017, Popescu Rares are încheiat un contract de muncă cu normă
întreagă cu entitatea ALFA de unde obtine un venit brut lunar de 1.600 lei și un contract cu
timp parțial cu societatea BETA de unde obtine un venit brut lunar de 500 lei. Contracte sunt
active toată luna.
Venitul brut realizat cumulat in septembrie este de 2.100 lei, mai mare decât salariul
minim brut pe țară de 1.450 lei.
Astfel, Popescu Rares depune declarația pe propria răspundere pana pe 5 octombrie
2017 numai la angajatorul BETA, deoarece la angajatorul ALFA a realizat un venit brut mai
mare decat salariul minim brut pe țară de 1.450 lei.
Angajatorul ALFA va datora CAS si CASS la valoarea de 1.600 lei, iar BETA la venitul
realizat, respectiv la venitul brut lunar de 500 lei.
Exemplu:
In luna august 2017, Ivan Ramona încheie 3 contracte de muncă cu timp parțial, cu
societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună. Pentru activitatea desfășurată,
salariatul obtine următorul venit brut în lună:
- de la angajatorul A, suma de 600 lei;
- de la angajatorul B, suma de 700 lei;
- de la angajatorul C, suma de 800 lei.
Venitul brut realizat cumulat in august 2017 este de 2.100 lei (600 lei + 700 lei + 800
lei), mai mare decât salariul minim brut pe țară de 1.450 lei.
În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declarația pe propria răspundere
pana la 10 septembrie 2017. Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, CAS si CASS
la o bază de calcul reprezentând venitul brut realizat în lună.
49
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu:
In luna septembrie 2017, Tudor Andrei are încheiate 3 contracte de muncă cu timp
parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună. Pentru activitatea
desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:
- de la angajatorul A, suma de 300 lei;
- de la angajatorul B, suma de 200 lei;
- de la angajatorul C, suma de 600 lei.
In septembrie 2017, venitul brut realizat cumulat este de 1.100 lei (300 lei + 200 lei +
600 lei), sub nivelul salariului minim brut pe țară de 1.450 lei.
În acest caz, salariatul NU depune declarația pe propria răspundere la niciun
angajator. Practic, fiecare angajator datorează, pentru salariatul respectiv, CAS si CASS la o
bază de calcul reprezentând salariul minim brut pe țară, respectiv la 1.450 lei.
Exemplu:
Gheorghe Cristina încheie un contract de muncă cu normă întreagă cu societatea A și
un contract cu timp parțial cu societatea B. În noiembrie 2017, angajata lucrează 10 zile,
restul de 12 zile lucrătoare din lună contractele de muncă fiind suspendate.
Salariata primește de la angajatorul A pentru zilele lucrate un venit brut de 900 lei, iar
de la angajatorul B un venit brut de 400 lei.
În noiembrie 2017, venitul brut realizat cumula aferent zilelor lucrate este de 1.300 lei
(900 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care
contractele au fost active este de 659 lei
(1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună) x 10 zile lucrate.
Venitului brut lunar realizat cumulat (1.300 lei) este mai mare decât salariul minim
brut aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (659 lei).
Angajata depune declarația pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii
angajatori datorează CAS si CASS la venitul brut realizat în lună de salariat, respectiv la 900
lei, în cazul angajatorului A, și la 400 lei, în cazul angajatorului B.
Exemplu:
Incepând cu 1 octombrie 2017, Stroe Adrian încheie un contract de muncă cu timp
parțial cu societatea A, contract care încetează în 14 octombrie 2017. Ulterior, începând cu
18 octombrie 2017, încheie un alt contract de muncă cu normă întreagă, pe perioadă
nedeterminată, cu societatea B.
Salariatul va lucra în luna octombrie 10 zile (1-14 octombrie) la societatea A și 10 zile
(18-31 octombrie) la societatea B.
Pentru zilele lucrate, acesta primește de la angajatorul A un venit brut de 265 lei, iar de
la angajatorul B un venit brut de 759 lei.
Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.024 lei (265 lei + 759 lei), mai mic decat
salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active, respectiv de
1.318 lei (1.450 lei / 22 zile lucrătoare în lună x 20 zile lucrate).
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale sunt:
- CAS = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS = 1.900 lei x 10% = 190 lei;
TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 475 lei + 190 lei = 665 lei
Salariu net = 475 lei – 665 lei = - 190 lei.
Daca salariatul de mai sus ar avea functia de baza la entitatea ALFA si ar mai avea
incheiat un contract de munca la alt angajator, iar venitul brut prevazut in contract era de cel
putin 1.425 lei (astfel incat cumulat cu celalalt contract de munca sa rezulte 1.900 lei, nivelul
salariului minim brut pe tara), atunci societatea ALFA ar fi calculat contributiile sociale in
functie de brutul realizat:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale retinute din salariul angajatului sunt:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;
TOTAL CONTRIBUTII retinute din venitul angajatului = 119 lei + 48 lei = 167 lei
Deducere personala = 510 lei
Impozit pe salariu = 0 lei
Salariu net = 475 lei – 167 lei = 308 lei.
- CAS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 10% = 190 lei;
- CAS suportata de angajator in numele angajatului = 475 lei – 119 lei = 356 lei;
- CASS suportata de angajator in numele angajatului = 190 lei – 48 lei = 142 lei;
- Contributia asiguratorie pentru munca = 475 lei x 2,25% = 11 lei.
Contributii suportate de angajator in numele angajatului = 356 lei + 142 lei = 498 lei
In acest caz, cheltuiala angajatorului creste cu 498 lei ajungand la un total de 984 lei,
din care angajatului ii revine un salariu net de 308 lei, iar la bugetul de stat suma de 676 lei.
52
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In MOf nr 649 din 8 august 2017 a fost publicat OPANAF 2326/2017 privind
declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme
electronice de transmitere la distanţă, ale carui prevederi se aplica începând cu declararea
obligațiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018.
Astfel, următoarele declaraţii fiscale se vor transmite, OBLIGATORIU, electronic:
a) Formularul 100;
b) Formularul 101 privind impozitul pe profit;
c) Decontul 120 privind accizele;
d) Declaratia informativa 205;
e) Declaratia informativa 207 - nerezidenti;
f) Declaratia informativa 208;
g) Decontul de TVA 300;
h) Decontul special de TVA 301;
i) Declaratia 307 - pentru ajustarea/regularizarea TVA;
j) Declaratia 311 privind TVA colectată datorată de către entitatile al căror cod de TVA a
fost anulat;
k) Declaratia recapitulativa 390 VIES;
l) Declaratia 394;
m) Declaratia rectificativa 710.
In MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații
fiscale care formează vectorul fiscal prin care se aduc modificari declaratiilor depuse de catre
entitatile care doresc sa isi actualizeaza vectorul fiscal, cum ar fi:
- Declarația 010 de înregistrare fiscală/de mențiuni;
- Declarația 700 pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor
de obligații fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal;
- Declarația 070 de înregistrare fiscală/de mențiuni pentru persoanele fizice care
desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere;
- Declarația 060 de înregistrare fiscală/de mențiuni pentru sediile secundare;
- Declarația 061 privind sediile secundare; etc
Definitii:
a) măsură de remediere - orice măsură dispusă de agentul constatator în planul de
remediere care are ca finalitate îndeplinirea de către contravenient a obligațiilor
prevăzute de lege în sarcina sa;
b) plan de remediere - anexă la procesul-verbal de constatare a contravenției și de
aplicare a sancțiunii, prin care agentul constatator stabilește măsuri și un termen de
remediere;
c) termen de remediere - perioada de timp de maximum 90 de zile calendaristice de
la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a
contravenției, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor
constatate și îndeplinirii obligațiilor legale (durata termenului de remediere se
stabilește cu luarea în considerare a circumstanțelor săvârșirii faptei și a duratei de
timp necesare pentru îndeplinirea obligațiilor legale - durata termenului de remediere
stabilită de organul de control nu poate fi modificată).
In MOf nr 572 din 28 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1155/2016 privind aplicarea
cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în
agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi
pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol prin care se
prevad exact codurile NC pentru produsele de mai sus si se detaliaza tipurile de serviciile
specifice agriculturii.
In MOf nr 49 din 18 ianuarie 2018 a fost publicat OMFP 3132/2017 pentru
modificarea OMFP 1155/2016 prin care se mai introduc 8 servicii agricole noi pentru care
se aplica TVA redusa de 9%.
Astfel, prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol sunt:
56
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
1. Fertilizat
2. Arat
3. Discuit sau grăpat
4. Pregătit pat germinativ cu combinator şi modelat sol
5. Semănat sau plantat
6. Tăvălugit
7. Stropit, prăfuit - combatere boli şi dăunători, erbicidat
8. Tratarea seminţelor utilizate la înfiinţarea culturilor agricole, cu produse de protecţie
a plantelor
9. Recoltat sau dislocat culturi
10. Colectarea şi balotarea materialului vegetal, prin presare în baloţi
11. Tocat resturi vegetale
12. Prăşit culturi
13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume
14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafaţă cât mai plană terenului de
cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole
15. Plantatul în biloane la cartof şi legume
16. Decoletarea la sfecla de zahăr
17. Înşirat, balotat, păpuşit la tutun
18. Cosit
19. Greblat
20. Lucrări de însilozare şi depozitare a furajelor în ferme zootehnice
21. Scarificare, respectiv afânare adâncă pe soluri compactate
22. Desfundat terenul la adâncimi mari, pentru a favoriza creşterea rădăcinilor
23. Săpat gropi pentru plantarea pomilor si a vitei de vie
24. Tocat coarde, crengi
25. Lucrări de colectare, sortare, condiţionare, etichetare la legume şi fructe
26. Operaţiuni de montare a spaţiilor protejate, respectiv sere şi/sau solare
27. Curăţarea vegetaţiei nedorite şi distrugerea muşuroaielor de pe păşuni şi fâneţe
28. Supraînsămânţări pe pajişti, amenajare surse de apă pentru animale pe pajişti,
parcelarea pajiştilor
29. Lucrări specifice de evacuare a dejecţiilor şi de asigurarea furajelor în sau din fermele
zootehnice
30. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea în fermele zootehnice, crame, depozite de
păstrare a legumelor și fructelor
31. Tunsul oilor
32. Sortarea, marcarea şi ambalarea ouălor
33. Curăţatul copitelor sau ongloanelor la animale
34. Decolmatat sau curăţat canale de irigaţii şi/sau de desecare
35. Plantat culturi horticole - viță de vie, pomi
36. Defrișare plantații viticole și pomicole
37. Instalare sistem de susținere, conducere și palisaj în plantații viticole și
pomicole
38. Instalare sistem de irigare/fertirigare în plantații viticole și pomicole
57
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
39. Instalare sistem de protecție antigrindină și antiploaie în plantațiile viticole și
pomicole
40. Înființarea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale
41. Determinarea calității genetice a animalelor
42. Lucrările specifice domeniului îmbunătățirilor funciare prevăzute de Ordinul
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 157/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de
îmbunătăţiri funciare, altele decât irigaţiile.
PROIECT
In data de 7 decembrie 2017, pe site-ul MFP, la sectiunea Transparenta decizionala a
fost publicat un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, conform art 6, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un
an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi
neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut
de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la lege, dintre care mentionam:
- impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor;
- impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;
- impozitul pe veniturile din arendă;
- impozitul pe veniturile sub formă de dividende;
- impozitul pe veniturile din alte surse;
- CAS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii;
- CASS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii.
De altfel, neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență
prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și
atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri.
Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a
produs un prejudiciu mai mare de 500.000 produs un prejudiciu mai mare de 500.000
euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de euro, limitele speciale ale pedepsei prevăzute
lege şi limita maximă a acesteia se de lege se majorează cu jumătate.
majorează cu 7 ani.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate
si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral la determinarea
rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de îndatorare sau de un anumit
nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile
din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
61
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determină impozitul
pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de referinţă este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de entitate şi
nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie deductibile în aceste
limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între 0 şi 3. Aceleasi reguli
de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de curs valutar aferente acestor
imprumuturi.
Prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între părţi care generează
în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui capitalul
împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (NOU)
Exemplu:
62
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
La 31 decembrie 2015, entitatea Alfa dispunea de capitaluri proprii de 100.000
lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În trimestrul al
treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
fiscal?
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei,
va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare,
alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:
63
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Grad de indatorare
Grad de indatorare < 0
0;3 Grad de indatorare > 3
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la deductibilitatea integrală
a acestora, perioada de reportare fiind nelimitată în timp (NOU – HG 284/2017).
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor
care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente,
după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.
In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a modificat radical
prevederile referitoare la deductibilitatea dobanzilor. Aceasta transpune în legislaţia
naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE pentru combaterea externalizării
profiturilor companiilor multinaţionale.
Sunt foarte importante definitiile introduse in legislatie, astfel:
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor
de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte
cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit reglementărilor legale în
vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu
cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea
dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri
de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și
instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri
65
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație
de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe entități, toate
entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate;
66
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In cazul veniturilor obtinute de nerezidenti, se mentin aceleasi reguli ca in anul
precedent si anume:
- 1% pentru veniturile obținute la jocurile de noroc practicate în România, primite de
un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc;
- 5% pentru veniturile din dividende;
- 50% pentru veniturile prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b) - g), i), k), l) și o) din
Codul fiscal, dacă veniturile sunt plătite într-un cont dintr-un stat cu care România
nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de
informații. Aceste prevederi se aplică numai daca aceste venituri sunt plătite ca
urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale;
- 16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obținute din România
67
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Astfel, contribuabilii pentru care venitul net anual se stabilește în sistem real, în baza
datelor din contabilitate, au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația să completeze în Registrul de
evidență fiscală numai partea referitoare la venituri.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, se poate aplica
un impozit anticipat sau final. Astfel, daca se opteaza pentru un impozit anticipat, persoana
poate completa în Registrul de evidență fiscală numai partea referitoare la venituri sau își
pot îndeplini obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.
Contribuabilii care au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final NU au obligația de
completare a Registrului de evidență fiscală.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri, obligațiile referitoare
la Registrul de evidență fiscală îi revin asociatului desemnat care răspunde pentru
îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice.
Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea informațiilor care stau la baza
determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declarația 200
privind venitul realizat din România.
Registrul de evidență fiscală se completează ANUAL cu totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestora, în anul curent, pentru întreaga perioadă
de activitate desfășurată în anul fiscal precedent, până la data depunerii Declarației 200, dar
nu mai târziu de termenul de depunere stabilit de lege.
Registrul de evidență fiscală se ține, după caz, pe fiecare sursă de venit din cadrul
fiecărei categorii de venit, astfel încât venitul brut și cheltuielile deductibile determinate
68
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
anual să corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 privind venitul realizat din România
sau în Declarația anuală de venit 204 pentru asocierile fără personalitate juridică.
În cazul în care contribuabilul are mai multe surse de venit, evidența se ține pe fiecare
sursă de venit în cadrul aceluiași registru de evidență fiscală.
Detalierea elementelor de calcul pentru stabilirea venitului net anual/pierderii nete
anuale evidențiate în Registrul de evidență fiscală se efectuează în funcție de necesitățile
proprii ale acestuia și de specificul activității.
Registrul de evidență fiscală se modifică ori de câte ori se constată diferențe cu privire
la veniturile și/sau cheltuielile înregistrate inițial, până la data depunerii declarației
rectificative.
Registrul de evidență fiscală poate fi tinut în formă scrisă sau electronică, cu
respectarea modelului și conținutului prevăzute în OMFP 3254/2017. De asemenea,
Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului/sediul asocierii, fie în formă
scrisă, fie în format electronic.
Contracte de inchiriere
Baza lunară de calcul pentru impozitul pe venit se stabileşte prin deducerea din
venitul brut a unei cheltuieli determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Baza lunară de calcul al CASS este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala
deductibilă (forfetara) determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut si nu
69
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, în vigoare în anul
pentru care se stabilește contribuția.
In cazul veniturilor din chirii, organul fiscal ţine cont de venitul net estimat în urma
depunerii Declaraţiei 220 şi emite decizie de impunere pentru plăţi anticipate în care
stabileşte impozitul pe venit si CASS datorată trimestrial.
După încheierea anului fiscal, organul fiscal verifică încadrarea CASS în plafonul
maxim, ţinând cont şi de eventualele alte venituri din categoria cedării folosinţei bunurilor şi
emite decizie de impunere anuală în cazul diferenţelor de plată/de restituit.
CASS datorată în cursul anului se deduce din veniturile realizate din cedarea folosinţei
bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale. Acesta
are obligaţia recalculării bazei impozabile în vederea acordării deductibilităţii CASS şi
determinarea impozitului pe venit anual datorat.
Contracte de arendare
Arendasul este persoana care ia în arendă un bun agricol, iar arendatorul este cel care
da in arenda bunul respectiv.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina
arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, la fiecare plată a arendei, prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat, se reține și se plătește
la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reținut și plătit de către arendaș este
impozit final.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole datorează CASS
pentru aceste venituri care se determina prin aplicarea cotei de 5,5% asupra bazei de calcul.
Baza lunară de calcul al CASS este diferența dintre venitul brut și cheltuiala deductibilă
determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut și nu poate fi mai mare
decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. Încadrarea în plafonul maxim
menționat anterior se face de către arendas la momentul plății venitului.
Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe
țară, dacă venitul pentru care se calculează contribuția este singurul realizat.
- lei -
Venit brut Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
lunar numărul persoanelor aflate în întreţinere
din salarii Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
(VBL) în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere
70
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Până la
1950 510 670 830 990 1.310
(in loc de (in loc de 300) (in loc de 400) (in loc de 500) (in loc de 600) (in loc de 800)
1.500)
De la VBL 1.500
1.951 la Ded (1 )
3.600 Prezent = 1.500
Peste
0 0 0 0 0
3601
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.951 şi 3.600 lei sunt calculate prin reducerea cu cate 15 lei a deducerii
cuvenite in functie de numarul persoanelor in intretinere la fiecare crestere cu cate 50 lei a
venitului brut realizat, tabelul cu sumele aferente regasindu-se in continutul ordonantei.
De exemplu, daca un salariat fara persoane in intretinere obtine un venit brut lunar
de 2.000 lei, atunci deducerea cuvenita ar fi fost de 495 lei (510 lei – 15 lei), daca venitul ar fi
fost de 2.050 lei, deducerea ar fi de 480 lei (495 lei – 15 lei) si tot asa.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi membri de
familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar (300 lei,
inainte de 1 ianuarie 2018), cu excepția pensiilor de urmaș si a:
- burselor primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau
perfecţionare în cadru instituţionalizat;
- premiilor şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea,
obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv
elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
- premiilor obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la
jocurile olimpice/paralimpice.
CAS
Cotele de CAS sunt următoarele:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care
există obligația plății contribuției de asigurări sociale;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
71
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
72
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. In acest caz, rubrica „venit bază
de calcul” se completează începând cu luna pentru care se datorează CAS.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri cumulate din activități
independente sub nivelul plafonului minim NU au obligația depunerii Declarației 600 și
nu datorează CAS pentru anul în curs.
Totusi, acestea pot opta pentru depunerea Declarației 600 și pentru plata CAS pentru
anul în curs, în aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri lunare
peste nivelul salariului minim. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal.
CAS datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente se
stabilește de organul fiscal, prin decizie de impunere, pe baza Declarației 600 depusa de
contribuabil. Baza de calcul al CAS se evidențiază lunar, iar plata acesteia se efectuează
trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. CAS
stabilită prin decizia de impunere se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei de
calcul (salariul minim sau o baza mai mare, in functie de optiunea contribuabilului).
CASS
Cota de CASS este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea
de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei.
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care NU se încadrează în
categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă realizează venituri
anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din una sau mai multe surse de
venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
73
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
In cazul veniturilor salariale, baza lunară de calcul pentru CASS o reprezintă câştigul
brut realizat, neaplicandu-se plafonul maxim de 5 salarii medii brute pe economie.
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia.
Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, realizate în anul fiscal precedent.
Persoanele fizice obligate la plata CASS depun anual la organul fiscal, până la 31
ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, Declarația 600 cu privire la
încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar.
În cazul contribuabililor care încep să desfășoare activitate sau încep să realizeze
venituri în cursul anului fiscal, iar venitul lunar estimat a se realiza din una sau mai multe
surse de venit din cele menționate mai sus este cel puțin egal cu nivelul salariului minim în
vigoare în luna în care se estimează veniturile, Declarația 600 se depune în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului.
Persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minim brute
pot opta pentru depunerea Declarației 600 și pentru plata CASS pentru anul în curs, în
aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a
12 salarii minime. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal.
Persoanele care în cursul anului își încetează activitatea sau intră în suspendare
temporară a activității depun la organul fiscal, în termen de 30 de zile de la data la care a
intervenit evenimentul, Declarația 600 în vederea stopării obligațiilor de plată
reprezentând CASS.
Formularul 600
74
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) lunar, prin aplicarea cotei de 10% asupra salariului minim și au obligația să plătească
CASS pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se
depune Declarația 604 la organul fiscal; sau
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de
sănătate, prin depunerea Declarației 604, aplicând cota de 10% asupra bazei de
calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul minim brut pe țară.
Salariul minim brut pe țară este salariul minim în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. Din suma încasată la
bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
75
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contribuția datorată se calculează și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în
care au fost plătite aceste sume persoanelor respective.
76
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
77
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Negocierea colectiva a contractelor de munca
In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 55/2017 pentru modificarea și
completarea OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea
copiilor.
Astfel, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, Indemnizația lunară
pentru cresterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete
realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi
mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai
mare de 8.500 lei.
Până în anul 2016 indemnizația pentru creșterea copilului s-a stabilit la 85% din media
veniturilor nete lunare realizate de părinte, în cele 12 luni anterioare nașterii copilului, care
constituie perioada de eligibilitate, dar nu mai mult de suma de 3.400 lei.
Prin Legea 66/2016 pentru modificarea si completarea OUG 111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a fost eliminat plafonul maxim, iar
perioada de eligibilitate a fost extinsă de la 12 luni în ultimul an la 12 luni în ultimii 2 ani
înainte de nașterea copilului.
78
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conform OUG 82/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, nivelul minim al indemnizatiei
lunare pentru cresterea copilului va fi stabilita in functie de indicatorului social de referinta
(500 lei). Pana la 31 decembrie 2017, indemnizatia lunara se stabileste in cuantum de 85%
din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei
nasterii copilului si nu poate fi mai mica de 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara
garantat in plata (1.450 lei x 85% = 1.233 lei) si nici mai mare de 8.500 lei.
Incepand cu drepturile lunii ianuarie 2018 cuantumul indemnizatiei lunare va de 85%
din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei
nasterii copilului iar cuantumul minim al indemnizatiei lunare nu va putea fi mai mic decat
suma rezultata din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului
social de referinta (2,5 x 500 lei = 1.250 lei).
Cuantumul maxim al acesteia ramane 8.500 lei. De asemenea, incepand cu drepturile
lunii ianuarie 2018, cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului se majoreaza
cu suma rezultata din aplicarea unui coeficient de 2,5 la valoarea indicatorului social de
referinta pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti,
incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei. Conform
OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicata in MOf
nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, valoarea punctului de
pensie a fost majorata cu 5,25% şi a devenit 917,5 lei.
In MOf nr. 16 din 6 ianuarie 2017 a fost publicata OUG 2/2017 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative care a prevazut
faptul ca incepând cu 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 9% şi a
devenit 1.000 lei.
Conform OUG 82/2017, incepând cu 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se
majorează cu 10% și va fi de 1.100 lei.
De asemenea, în perioada 1 iulie 2018 - 31 decembrie 2018, nivelul indemnizației
sociale pentru pensionari va fi de 640 lei, fata de 520 lei cat este in prezent.
79
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
decontul de TVA, nu se impun obligații suplimentare de raportare si nu se aduc modificari
sistemului “TVA la incasare”.
Entitatile de mai sus (care au optat sau care sunt obligate) vor aplica efectiv sistemul
„Split TVA” incepand cu ziua urmatoare celei in care sunt publicate in Registrul disponibil
pe site-ul ANAF pentru facturile/documentele emise si avansurile incasate incepand cu
aceasta data.
Registrul entitatilor care aplica sistemul platii defalcate a TVA va cuprinde
urmatoarele informatii:
- denumirea si codul de TVA al entitatii;
- data inscrierii in registru;
- modul de aplicare a sistemului (optional sau obligatoriu).
Entitatile care au optat pentru acest mecanism pot renunta la aplicarea lui la sfarsitul
anului fiscal, dar nu mai devreme de 1 an de la data la care au fost inscrisi in Registru prin
depunerea Formularului 086. Radierea se va face de catre organul fiscal in maximum 5 zile
LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Entitatile care au avut obligatii restante de TVA la 31.12.2017 sau dupa 01.01.2018 pot
renunta la sistem dupa minimum 6 luni de la data la care nu se mai afla in acea situatie, prin
depunerea Formularului 086. Si in acest caz, radierea se va face de catre organul fiscal in
maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Entitatile aflate sub incidența Legii insolventei pot renunta la acest mecanism dupa
iesirea de sub incidenta Legii 85/2014, prin depunerea Formularului 086, daca nu au
81
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
restante cu privire la TVA peste plafoanele prezentate anterior. Radierea se va face de catre
organul fiscal in maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Persoanele impozabile (cu exceptia instituţiilor publice), indiferent dacă sunt sau nu
înregistrate în scopuri de TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente
achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplica
sistemul „Split TVA”.
S-a considerat necesara exceptarea instituţiilor publice avand in vedere sistemul de
evidenţă contabilă şi procedurile de achiziţie publică, aspecte ce îngreunează aplicarea
mecanismului “Split TVA”.
Prin excepţie, persoanele fizice impozabile (PFA, profesii liberale etc) si persoanele
nestabilite in Romania din punct de vedere al TVA (nou) si care NU sunt înregistrate şi NU au
obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA NU au obligaţia să plătească contravaloarea
TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în contul distinct deschis de
furnizor/prestator.
Persoanele impozabile inregistrate special in scopuri de TVA (art 317 din Codul
fiscal) intra in categoria entitatilor neinregistrate in scopuri de TVA si NU au obligatia
deschiderii unui cont special de TVA, chiar daca au obligatii restante cu privire la TVA (in
urma depunerii Declaratiei 301).
Inregistrare in scopuri de TVA – art 316 Inregistrare in scopuri de TVA – art 317
- in urma inregistrarii „normale”, entitatii i - in urma inregistrarii „speciale”, entitatii i
se atribuie un cod de TVA identic cu se atribuie un cod de TVA diferit de
CUI/CIF avut; CUI/CIF avut;
Exemplu: Exemplu:
CUI/CIF = 12345 CUI/CIF = 12345
Cod TVA = RO 12345 Cod TVA = RO 67890
- codul de TVA se utilizeaza atat pentru - codul „special” se solicita pentru:
operatiuni efectuate pe plan intern, cat si o achizitii intracomunitare de servicii;
pentru operatiuni intracomunitare; o prestari intracomunitare de servicii; si
- in cazul unei achizitii intracomunitare de o achizitii intracomunitare de bunuri
bunuri efectuata de catre o entitate cu daca s-a depasit plafonul de 10.000
perioada fiscala Trimestrul, perioada euro (34.000 lei) sau prin optiune;
fiscala devine luna;
- solicitarea codului de TVA se face prin - solicitarea codului de TVA se face prin
82
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
depunerea: depunerea Formularul 091;
o Declaratiei 010, in cazul societatilor
comerciale; sau
o Declaratiei 020/070, in cazul
persoanelor fizice care desfasoara
activitati economice.
- facturile emise pe plan intern, pentru - facturile emise sunt fara TVA, avand in
operatiuni taxabile, sunt cu TVA; vedere ca entitatea aplica regimul special
de scutire pentru întreprinderile mici (nu
a depasit plafonul de scutire de 220.000
lei);
- pe facturile emise catre entitati din
Romania sau din afara UE se inscrie
CUI/CIF, iar pe facturile aferente
operatiunilor intracomunitare se trece
codul „special” de TVA;
- entitatea depune D300, D394 si D390 - entitatea depune D390 si D301, daca este
(daca este cazul); cazul;
- - la depasirea plafonului de scutire de
220.000 lei, entitatea este obligata sa isi
anuleze codul „special” de TVA si sa se
inregistreze „normal” in scopuri de TVA,
conform art 316 din Codul fiscal;
O entitate NU poate avea in acelasi timp si cod normal de TVA si cod special de TVA;
Asa cum este si logic, persoanele fizice NU intra sub incidenta sistemului platii
defalcate a TVA.
Conturile de TVA se deschid în lei şi, după caz, în valută. Echivalentul în lei aferent
schimbului valutar pentru sumele în valută derulate prin acest cont se gestionează prin
contul de TVA în lei deschis la aceeaşi instituţie de credit.
Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, publicat in MOf nr 616 din 6
septembrie 2007 si modificat de Regulamentul nr. 6/2012, publicat in MOf nr 341 din 19
mai 2012 stabileste ca plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni care
decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, indiferent de raportul
juridic care le reglementează, se realizează în moneda naţională (leu), cu cateva excepţii care
se regasesc in Anexa 2 la acest Regulament, operaţiuni care se pot efectua şi în valută.
De asemenea, plăţile, încasările, transferurile şi orice alte operaţiuni între rezidenţi
care decurg din remunerarea muncii prestate, indiferent de raportul juridic care le
reglementează, se realizează numai în moneda naţională (leu).
In continuare sunt enumerate categoriile de rezidenţi şi situaţiile în care aceştia pot
efectua operaţiuni în valută cu alţi rezidenţi:
a) persoanele fizice, pentru operaţiuni efectuate între acestea cu caracter ocazional;
b) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni efectuate în străinătate;
83
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
c) persoanele juridice, pentru plăţile efectuate către furnizori şi subfurnizori, aferente
bunurilor şi serviciilor care intră în componenţa produselor exportate, respectiv
contribuie la realizarea serviciilor exportate;
d) persoanele juridice care efectuează plăţi şi încasări nemijlocite decurgând din
contracte de comerţ exterior şi prestări de servicii externe (export-import de bunuri
şi servicii), pe baza contractelor de comision încheiate între comisionar şi comitent sau
între comisionarul unui nerezident şi beneficiarul rezident, precum şi a contractelor de
comerţ exterior respective;
e) persoanele juridice care efectuează nemijlocit plăţi şi încasări pe baza contractelor de
subantrepriză decurgând din contracte de colaborare (cooperare) economică
internaţională, contracte de export al unor obiective complexe şi al unor produse cu
ciclu lung de fabricaţie;
f) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni care decurg din acte de
comerţ derulate în porturi, în zonele din aeroporturi şi punctele de trecere a frontierei
de stat, asimilate zonelor libere, ori din acte de comerţ derulate pe parcurs extern în
trenuri internaţionale, la bordul aeronavelor şi navelor;
g) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni ce decurg din organizarea
şi/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul internaţional de mărfuri şi
de persoane şi turismul internaţional;
h) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni decurgând din contracte
externe de prelucrare în regim „lohn”, pe baza contractelor de colaborare, în măsura în
care colaboratorii rezidenţi sunt nominalizaţi în autorizaţia de perfecţionare activă;
i) persoanele fizice, juridice şi alte entităţi, pentru operaţiuni stipulate de prevederi
legale exprese.
Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi
servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda naţională (leu), fie în valută.
Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de
stat. Contul de TVA poate fi executat silit şi în baza unor titluri executorii, pentru TVA
aferentă unor achiziţii de bunuri şi/sau servicii.
După încetarea existenţei unei entitati supuse mecanismului de plata defalcata a TVA,
sumele existente în contul/conturile de TVA pentru care statul are calitatea de creditor se fac
venit la bugetul de stat.
84
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In MOf nr 873 din 7 noiembrie 2017 a fost publicat OMFP 2827/2017 privind
completarea unor reglementări contabile prin care se introduc 2 conturi noi in Planul de
conturi pentru înregistrarea operațiunilor prevăzute de OG 23/2017. Astfel, atat in cazul
entitatilor care aplica OMFP 1802/2014, cat si in cazul celor care aplica IFRS conform cu
OMFP 2844/2016 sau al persoanelor juridice fără scop patrimonial care aplica OMEF
1969/2007, se introduc conturile:
- 5126 "Conturi la bănci în lei - TVA defalcat (A)"; și
- 5127 "Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A)".
Exemplu:
Entitatea ALFA, inregistrata in scopuri de TVA, aplica sistemul „Split TVA” si emite o
factura de prestari servicii catre entitatea BETA, inregistrata de asemenea in scopuri de TVA,
in suma de 2.000 lei, plus TVA 19%.
Cum se va proceda in acest caz la momentul platii facturii?
86
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale
reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv (NU si a dobanzilor).
Pentru contribuabilii care au depus notificarea prin care opteaza pentru aplicarea
sistemului „Split TVA”:
a) penalităţile de întârziere care pot face obiectul anulării se amână la plată în vederea
anulării, organul fiscal emitand decizie in acest sens;
b) procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru
penalităţile de întârziere amânate la plată;
c) penalităţile de întârziere amânate la plată nu se sting până la 31 decembrie 2017,
inclusiv.
87
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Prevederile de mai sus sunt aplicabile până la data la care decizia de amânare la plata a
penalităţilor de întârziere îşi pierde valabilitatea, respectiv în oricare din următoarele
situaţii:
a) la data emiterii deciziei de anulare a penalităţilor de întârziere;
b) la 31 ianuarie 2018, în cazul în care contribuabilul nu respectă condiţiile impuse
pentru anularea penalitatilor. În acest caz, se repun în sarcina contribuabilului
penalităţile de întârziere amânate la plată.
Până la 21 decembrie 2017, inclusiv, contribuabilii care au depus notificarea prin care
opteaza pentru aplicarea sistemului „Split TVA” la organul fiscal şi au înfiinţate popriri la data
intrării în vigoare a OG 23/2017, pot efectua plata TVA înscrisă în adresele de înfiinţare a
popririi din sumele indisponibilizate. Aceste prevederi sunt aplicabile şi pentru popririle
înfiinţate între data intrării în vigoare a OG 23/2017 şi 31 decembrie 2017, inclusiv.
Formularul 086
In MOf nr 763 din 26 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2743/2017 pentru
aprobarea Formularului 086 „Notificare privind opțiunea de aplicare a mecanismului de
plată defalcată a TVA”. Urmeaza ca in perioada imediat urmatoare Formularul 086 sa fie
modificat, fiind publicat un proiect de ordin in acest sens pe site-ul ANAF.
Astfel, entitatile care doresc sa opteze pentru aplicarea acestui mecanism, depun acest
formular la organul fiscal de care apartin, iar in maximum 3 zile lucratoare ANAF ar trebui sa
le inscrie in Registrul disponibil pe site-ul ANAF.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza marfuri de la furnizorul BETA la costul de 10.000 lei, TVA 9%, entitate care
aplica sistemul „Split TVA”. Ulterior, aceasta achita furnizorului suma de 4.000 lei prin
virament bancar. Entitatile nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?
Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operaţiuni supuse mai
multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligaţi să aloce sumele
plătite cu prioritate pentru operaţiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea
descrescătoare a cotelor.
NOU! Prin exceptie, in cazul in care contractul/clientul mentioneaza ca suma va fi
alocata unei anumite parti din factura, beneficiarul va aloca in acest sens suma platita. S-a
tinut cont de faptul ca exista cazuri in practica in care stingerea datoriilor fata de furnizor
conform contractului se face prin achitarea penalitatilor (care sunt nepurtatoare de TVA) si
mai apoi a principalului.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza de la entitatea BETA, care aplica „Split TVA”:
- materii prime la costul de 10.000 lei, TVA 19%;
- marfuri la costul de 20.000 lei, TVA 9%; si
- 5 laptopuri la costul unitar de 6.000 lei, operatiune supusa taxarii inverse.
Ulterior, ALFA achita furnizorului suma de 15.000 lei prin virament bancar. Entitatile
nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?
Furnizorul BETA aplica sistemul „Split TVA” ceea ce inseamna ca detine un cont special
de TVA deschis la o banca sau la Trezorerie.
Avand in vedere ca in factura se regasesc atat operatiuni supuse regimului normal de
taxare (19% si 9%), precum si operatiuni supuse masurilor de simplificare (taxare inversa),
entitatea ALFA va calcula TVA care trebuie achitata in contul separat de TVA al furnizorului
BETA dand prioritate regimului normal de taxare, in ordinea descrescatoare a cotelor. Se va
considera ca din suma achitata de 15.000 lei, 11.900 lei revin operatiunii cu TVA de 19%, iar
restul sumei de 3.100 lei operatiunii cu TVA de 9%, astfel:
Entitatea ALFA va fi obligata sa vireze suma de 2.155,96 lei in contul special de TVA al
furnizorului BETA, iar diferenta pana la suma de 15.000 lei in contul curent al acestuia.
Inregistrarile contabile sunt:
90
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- achizitia bunurilor de la furnizorul BETA:
În cazul grupului fiscal unic, decontările de sume reprezentând TVA între membrii
grupului se realizează prin conturile de TVA ale acestora. - ELIMINAT
Este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în
România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse una cu
alta din punct de vedere organizatoric, financiar și economic.
91
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA pot deschide cont de TVA doar la
Trezoreria Statului, iar daca au operatiuni in valuta atunci isi pot deschide cont de TVA la o
institutie de credit.
Conturile de TVA pot fi deschise automat de către instituţiile de credit pentru clienţii
acestora care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, fără a fi necesară o cerere din partea
acestora, cu obligativitatea comunicării imediate a contului, a condiţiilor de utilizare şi a
costurilor aferente.
Clienţii au dreptul ca, ulterior primirii comunicării de la instituţia de credit, să opteze
pentru păstrarea contului sau renunţarea unilaterală la acesta în termen de cel mult 90 de
zile LUCRATOARE de la comunicare.
Instituţiile de credit care optează pentru deschiderea automată a conturilor de TVA nu
pot percepe niciun cost clienţilor care nu îşi exprimă opţiunea în perioada de 90 de zile
LUCRATOARE de la comunicare sau celor care au denunţat unilateral deschiderea contului,
cu condiţia ca aceştia să nu fi efectuat operaţiuni de încasări şi plăţi prin contul respectiv.
Pentru acesti clienţi, instituţiile de credit închid automat conturile de TVA la expirarea celor
90 de zile LUCRATOARE de la comunicare.
93
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
d) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
e) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
f) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
g) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont
de TVA;
h) sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeaşi instituţie de credit
sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei, după caz, în
limita sumelor transferate din contul curent in contul de TVA;
i) sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilităţi, în cazul instituţiilor
publice înregistrate în scopuri de TVA;
j) sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligaţia de a
avea un cont de TVA şi nu mai au obligaţii de plată privind TVA;
k) sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepţia celor reţinute din încasările în
numerar sau cu cardul din contul curent;
l) alte sume rezultate din operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin
ordin al preşedintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
m) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic; - ELIMINAT
n) comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituţia de credit.
Sunt interzise debitarea conturilor de TVA în alte condiţii decât cele de mai sus,
precum şi retragerea de numerar.
Transferurile prevăzute la lit. e), g), h), j), k) şi l) se efectuează în urma verificării
efectuate de organul fiscal, procedura exacta fiind aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF.
Transferul se aprobă de către ANAF în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la
depunerea cererii. – ELIMINAT ()
ATENTIE!
NU se pot transfera sume din contul de TVA deschis la o institutie de credit in contul
curent deschis la o alta institutie de credit. Aceeasi regula e valabila si in cazul invers. Nu
putem transfera o suma din contul curent deschis la o banca in contul de TVA deschis la alta
banca. De asemenea, in contul de TVA deschis la Trezorerie, putem transfera sume doar
dintr-un cont curent deschis tot la Trezorerie si nu la o institutie de credit.
Transferuri mai pot fi efectuate din contul de TVA către contul curent al firmei, numai
dacă firma a alimentat anterior contul de TVA cu sume din contul curent, deoarece a avut de
plătit mai mult TVA către furnizori decât TVA încasată de la clienți.
94
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate normal în scopuri de TVA si
care au optat sau sunt obligate sa aplice sistemul „Split TVA”, au obligaţia să vireze în contul
de TVA propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii:
a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor
de numerar;
b) TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către alţi beneficiari decât persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA; (opțional poate fi virată în contul de TVA
și TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA)
c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de la care furnizorul aplica
plata defalcata a TVA şi încasate după această dată.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au optat sau sunt obligate
sa aplice sistemul „Split TVA” au obligaţia să depună în numerar/să vireze în contul de TVA
propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii,
diferenţa între TVA aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în numerar
efectuate într-o zi.
În cazul instituţiilor publice înregistrate în scopuri de TVA, TVA aferentă contravalorii
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii încasate în numerar se transferă integral în contul
de TVA propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasare.
Aceste masuri de mai sus NU se aplica entitatilor care au infiintate popriri asupra
conturilor.
Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
95
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.
Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.
În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.
Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
de 14 februarie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind
de 9.000 lei. În data de 17 februarie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.
În cazul în care cesionarul cedează creanța față de debitorul preluat, acesta recunoaște
în contabilitate la data cedării:
a) o cheltuială (contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”), dacă costul de
achiziție al creanței cedate este mai mare decât prețul de cesiune al acesteia; sau
b) un venit (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct), dacă prețul de
cesiune al creanței cedate este mai mare decât costul de achiziție al acesteia.
În cazul sumelor puse la dispoziţia furnizorului care aplica sistemul „Split TVA” într-un
cont de garanţii, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul nu are acces decât după
îndeplinirea anumitor condiţii, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi,
furnizorul/prestatorul are obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de
30 de zile lucrătoare de la eliberarea sumelor, TVA aferentă.
97
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
De cand se aplica sistemul Split TVA?
Ca regula generala, daca unele abateri sunt corectate in termen de maximum 7 zile
lucrătoare de la data savarsirii lor, fapta nu se considera contraventie si nu se sanctioneaza.
Daca abaterea nu se corecteaza in maximum 7 zile lucrătoare dar in maximum 30 de zile
lucrătoare de la data savarsirii, amenzile sunt mai reduse, iar daca abaterea nu este
corectata in maximum 30 de zile lucrătoare, atunci amenzile sunt mai consistente.
Pe scurt:
- se stabileste o perioada de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia erorile ar trebui
corectate;
- în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o
penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile
lucrătoare;
- după termenul de 30 de zile lucrătoare, pentru fapte precum debitarea eronată a
contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru
fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în
contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul
de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite astfel incat să fie
considerate infracţiuni:
Contraventie Sanctiune
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
98
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 7 zile plata în contul de TVA al
lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, dar furnizorului sau prin
corecţia se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare prezentarea dovezii efectuate
de la data plăţii eronate; de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 30 de plata în contul de TVA al
zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; furnizorului sau prin
prezentarea dovezii efectuate
de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.
(amenda prevazuta de OG
23/2017 de 50% din suma
reprezentând TVA plătită eronat
în alt cont decât contul de TVA al
furnizorului a fost ELIMINATA)
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a penalitate de 0,06% pe zi din
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA, dacă nu se corectează plata eronată prin ziua efectuării plăţii până la data
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de plăţii din contul de TVA, dar nu
maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii mai mult de 30 de zile lucrătoare
eronate, dar corecţia se realizează în maximum 30 de zile de la data efectuării plăţii eronate;
lucrătoare de la data plăţii eronate
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a
amendă egală cu 10% din suma
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din
reprezentând TVA plătită eronat
contul de TVA, dacă nu se corecte;ază plata eronată prin
din alt cont decât contul de TVA
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de
propriu
maximum 30 de zile lucrătoare de la data efectuării
plăţii eronate;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care
aplica sistemul a obligaţiei de a comunica contul de TVA
beneficiarilor – persoane inregistrate in scopuri de TVA;
amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei
nerespectarea entitatilor care sunt in insolventa a
obligatiei de depunere a Formularului 086 pana pe data
de 1 a lunii urmatoare celei in care au intrat in insolventa
nerespectarea de către persoanele impozabile şi penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care începând cu ziua în care trebuie
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)- virată/depusă suma până la data
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă se efectuează corecţia în virării/depunerii acesteia în
99
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data contul de TVA, dar nu mai mult de
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a 30 de zile lucrătoare de la data la
sumelor; care a intervenit obligaţia de
virare/depunere a sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care
amendă egală cu 10% din suma
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)-
reprezentând TVA
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă nu se efectuează corecţia în
nevirată/nedepusă în contul de
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
TVA;
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a
sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a
începând cu ziua în care trebuie
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se
virată suma până la data virării
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în
acesteia în contul de TVA, dar nu
termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data la care
mai mult de 30 de zile lucrătoare
a intervenit această obligaţie, dar corecţia se efectuează
de la data la care a intervenit
în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
obligaţia de virare a sumelor;
la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a amendă egală cu 10% din suma
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se reprezentând TVA
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în nevirată/nedepusă în contul de
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la TVA;
care a intervenit această obligaţie;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume penalitate de 0,06% pe zi din
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se suma debitată eronat, începând cu
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de ziua debitării eronate până la data
maximum 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, corectării prin reîntregirea sumei
dar reîntregirea sumei se efectuează în termen de debitate eronat, dar nu mai mult
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării de 30 de zile lucrătoare de la data
eronate; debitării eronate;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se
amendă egală cu 50% din suma
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de
reprezentând TVA debitată eronat.
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării
eronate.
In MOf nr 939 din 28 noiembrie 2017, a fost publicat Ordinul Presedintelui Institutului
Naţional de Statistică 1887/2017 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea
informaţiilor statistice de comerţ intracomunitar cu bunuri în anul 2018, prin care au fost
pastrate plafoanele aferente achizitiilor/livrarilor intracomunitare de bunuri. Plafoanele de
care trebuie sa tineti cont si in anul 2018 sunt:
- pentru expedieri intracomunitare de bunuri - 900.000 lei;
100
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- pentru introduceri intracomunitare de bunuri - 900.000 lei (pana la 31 decembrie
2016, plafonul a fost de 500.000 lei).
Faptele enumerate mai jos reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de
servicii ilicite şi constituie contravenţii:
101
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a
adaosurilor comerciale şi a celor de comision;
b) omisiunea întocmirii şi afişării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de
către operatorii economici a preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a
produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;
c) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu
bunuri a căror provenienţă nu este dovedită (prin documente de provenienţă se
înţelege: factura fiscală, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura
externă sau orice alte documente stabilite prin lege). Documentele de provenienţă
trebuie să însoţească mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul
transportului, al depozitării sau al comercializării;
d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără
specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
e) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de
primării, consilii judeţene sau prefecturi;
f) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără
îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;
g) condiţionarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea
altor mărfuri ori de prestarea de servicii;
h) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferenţială, refuzul
nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de
activitate al operatorului economic;
i) acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi
revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenţei loiale;
j) depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin
hotărâri ale Guvernului, la formarea preţurilor de vânzare cu amănuntul;
k) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea
spre vânzare ori vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau
substituite.
ATENŢIE!
102
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre
faptele enumerate mai sus, dacă sunt ale contravenientului, precum şi sumele de bani şi
bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă.
PROIECT
Mijloacele de transport care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea
faptei prevazută la lit. c) de mai sus se confiscă și în situația în care NU aparţin
contravenientului și nu există contract legal de cărăuşie.
PROIECT
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
- funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului;
- organele competente din cadrul ANAF;
- organele de inspecție economico-financiară;
- personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.
In MOf nr 584 din 21 iulie 2017 a fost publicata Legea 177/2017 pentru aprobarea
OUG 3/2017 pentru modificarea Codului fiscal care a adus modificari semnificative legislatiei
aplicabile.
104
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă termenul
de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii.
In MOf nr 934 din 21 noiembrie 2016 a fost publicata Legea 217/2016 privind diminuarea
risipei alimentare care ar fi trebuit sa intre in vigoare la 21 mai 2017. Ulterior, in MOf nr 505 din 29
iunie 2017 a fost publicata OUG 45/2017 prin care s-a suspendat aplicarea prevederilor Legii
217/2016 până la data de 31 decembrie 2017.
Totusi, in MOf nr 966 din 6 decembrie 2017 a fost publicata Legea 239/2017 privind
aprobarea OUG 45/2017 prin care aplicarea Legii 217/2016 a fost suspendata pana la 30 iunie
2018.
Prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul
consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare. Operatorii
economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a risipei
alimentare. Aceste măsuri se desfășoară conform ierarhiei de prevenire a generării deșeurilor
alimentare, astfel:
a) măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar,
începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la
consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;
b) măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită
de consum;
c) măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul
uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, devenite
operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la ANSVSA;
d) măsuri pentru direcționarea subproduselor nedestinate consumului uman conform
Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3
octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care
nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de
animale;
e) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman
sau animal prin transformarea în compost;
f) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman
sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
g) măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după
parcurgerea etapelor prevăzute la lit. a)-f).
Transferul alimentelor către entitățile înregistrate la ANSVSA se face în baza unui contract de
donație sau sponsorizare.
Direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, provenite din
donații sau sponsorizări, se face către operatorii din sectorul agroalimentar înregistrati la ANSVSA,
acestora fiindu-le interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alți operatori din
sectorul alimentar sau direct consumatorului final.
Asociațiile și fundațiile, precum și întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr.
219/2015 privind economia socială, care devin operatori în sectorul agroalimentar, pot
comercializa alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, dacă își desfășoară
activitatea în domeniul asistenței sociale.
Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociații, fundații și
105
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei
sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție, în cazul comercianților, și de 3% + TVA din
prețul de producție, în cazul producătorilor și procesatorilor.
Asociațiile și fundațiile pot comercializa alimentele primite cu maximum 25% + TVA din
prețul de achiziție, în cazul preluării de la comercianți, respectiv cu maximum 25% + TVA din prețul
de producție, în cazul preluării de la producători sau procesatori.
Încălcarea uneia din prevederile acestei legi constituie contravenție, dacă nu întrunește
condițiile unei infracțiuni, și se sancționează astfel:
a) cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi;
b) cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru întreprinderi mici și mijlocii;
c) cu amendă contravențională de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.
106
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
din alte activităţi în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN pentru care
aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit.
Atenţie!
Avand in vedere intrarea in vigoare de la 1 ianuarie 2017 a Legii 170/2016 privind
impozitul specific, puteam sa ne incadram in una din variantele:
- platitor de impozit pe profit la la 31.12.2016 cu venituri sub 100.000 euro si care
desfasoara activitati de natura celor 8 CAEN-uri prevazute in Legea 170/2016 --- NU
aplica impozitul specific de la 1 ianuarie si avea obligatia sa treaca la
microintreprindere cu aceeasi data;
- platitor de impozit pe profit la la 31.12.2016 cu venituri intre 100.000 euro si
500.000 euro si care desfasoara activitati de natura celor 8 CAEN-uri prevazute in
Legea 170/2016 --- NU devenea microintreprindere de la 1 februarie ci trebuia sa
aplice impozitul specific de la 1 ianuarie. Aceasta prevedere a fost modificata!!!
Odata cu publicarea Legii 177/2017 in 21 iulie 2017, entitatile care intră sub
incidenţa Legii 170/2016 şi care la 31.12.2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001
euro – 500.000 euro, sunt OBLIGATE sa devina microintreprinderi începând cu luna
AUGUST 2017, urmând a depune Declaratia 010 in acest sens până la 25 AUGUST 2017. Tot
pana la 25.08.2017 se declară impozitul specific, respectiv impozitul pe profit, pentru
perioada 01.01.2017 - 31.07.2017.
Impozitul specific aferent acestei perioade se determină prin impărţirea impozitului
specific anual la 365 zile şi înmulţirea cu 212 zile (zilele din intervalul 01.01.2017 -
31.07.2017).
Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile şi cheltuielile din
această perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.
107
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
3c) Modificari la baza impozabila a unei microintreprinderi – de la 1 octombrie 2017
Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
.............................
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu 1
ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română
era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (Legea 177/2017);
Atentie! Se pune problema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se pot
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
reprezentantii ANAF sa considere ca serviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si ca acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.
Daca in contractele incheiate cu furnizorii de servicii medicale exista si servicii de
baza, furnizorul ar trebui sa comunice separat suma aferenta serviciilor care nu fac parte din
pachetul de baza, deoarece numai aceste sume pot fi luate in calcul la stabilirea facilitatii
fiscale prevazute in Codul fiscal.
Conform art 347 din Legea 95/2006:
- pachet de servicii medicale de bază - serviciile şi produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care
asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul asigurărilor sociale de sănătate;
- servicii medicale furnizate sub formă de abonament - servicii medicale preplătite
pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul
asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Inainte Dupa
Art 316, alin 11, lit H Art 316, alin 11, lit H
h) dacă persoana impozabilă, societate cu h) dacă persoana impozabilă, societate cu
sediul activității economice în România, sediul activității economice în România,
înființată în baza Legii nr. 31/1990, înființată în baza Legii societăților nr.
supusă înmatriculării la registrul 31/1990, supusă înmatriculării la
comerțului, nu justifică intenția și registrul comerțului, prezintă risc fiscal
capacitatea de a desfășura activitate ridicat. Prin ordin al președintelui
economică potrivit criteriilor și în A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru
termenele stabilite prin ordin al evaluarea riscului fiscal.
președintelui A.N.A.F.
110
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Modificari aduse Codului fiscal – OG 25/2017 din 31 august 2017
In MOf nr 706 din 31 august 2017 a fost publicata OG 25/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care intra in vigoare la 1 ianuarie 2018,
cu exceptiile de la pct 1 si 2 de mai jos. Fata de proiectul de ordonanta publicat pe site-ul
MFP, se observa renuntarea la ideea eliminarii impozitului pe dividende de la 1
ianuarie 2018. Iata cele mai importante modificari:
In MOf nr 648 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 60/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap care a intrat in vigoare la 1 septembrie 2017.
Conform cadrului legal in vigoare, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice,
publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu
handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.
Pana la 31 august 2017, aceste entitati care nu angajau persoane cu handicap puteau
opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de
bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat
persoane cu handicap;
112
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu
handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă
echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
Acest impozit se declara prin Formularul 100, nu prin Declaratia 112, iar in conditiile
in care se achizitionau produse sau servicii de la unitati protejate autorizate in suma mai
mica decat suma datorata bugetului de stat, in Formularul 100 se declara doar diferenta de
suma.
In cazul in care se achizitionau produse sau servicii de la aceste unitati protejate in
suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, entitatea nu datora
nicio suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporta in luna urmatoare.
In MOf nr 705 din 31 august 2017 a fost publicata OG 20/2017 pentru reglementarea
unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și prorogarea unor termene care modifica inca o
data calendarul inlocuirii caselor de marcat.
Astfel, incepând cu 1 iunie 2018, contribuabilii mari și mijlocii au obligația de a utiliza
numai case de marcat cu jurnal electronic, iar contribuabilii mici au aceasta obligatie
incepand cu 1 august 2018 – termen neschimbat. Anterior acestei modificari, contribuabilii
mari ar fi trebuit sa utilizeze astfel de case de marcat de la 1 ianuarie 2018, iar cei mijlocii de
la 1 aprilie 2018.
Începând cu 1 august 2018 se interzice comercializarea aparatelor de marcat
electronice fiscale cu rolă jurnal, termenul anterior fiind 1 octombrie 2017.
Incepand cu 1 aprilie 2018 (anterior, termenul era 1 iulie 2017), Comisia autorizeaza
distribuitori numai pentru aparatele de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.
Avizele privind distributia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor
autorizati isi mentin valabilitatea pana la data expirarii, dar nu mai tarziu de 31 iulie 2018
(termen anterior - 1 octombrie 2017).
OG 20/2017 aduce modificari si nivelului amenzilor acordate pentru nerespectarea
prevederilor cu privire la utilizarea caselor de marcat.
Pana la 30 septembrie 2017 ar trebui sa fie modificate si Normele metodologice pentru
aplicarea OUG 28/1999 privind utilizarea aparate de marcat electronice fiscale. De
asemenea, pana la aceeasi data ar trebuie sa se aprobe prin OPANAF informatiile continute in
Registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si
113
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
in sectoarele municipiului Bucuresti precum si metodologia si procedura de inregistrare a
acestora.
In MOf nr 564 din 17 iulie 2017 a fost publicat OPANAF 1964/2017 pentru aprobarea
Formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea CASS și a CAS”.
Decizia de impunere se utilizează la definitivarea sumelor reprezentând CASS și a CAS
începând cu anul fiscal 2016. Aceasta este insotita de 2 anexe:
- Anexa 1A „Situație privind stabilirea CASS” - se utilizează la stabilirea CASS lunare
pentru veniturile din activități independente, venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din
cedarea folosinței bunurilor,venituri din investiții și/sau din alte surse, pensii
provenite dintr-un alt stat;
- Anexa 1B „Situație privind definitivarea CAS” - se utilizează la stabilirea CAS lunare,
pentru veniturile din activități independente.
Ramane de vazut ce se intampla cu regularizarea sumelor privind CASS din perioada
2013-2015, avand in vedere ca in toata tara inca nu au fost emise decizii finale in acest sens.
In MOf nr 540 din 20 iulie 2015 a fost publicata OG 17/2015 privind reglementarea
unor masuri fiscal-bugetare si modificarea si completarea unor acte normative. Astfel,
incepand cu 23 IULIE 2015, persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi
entităţile fără personalitate juridică NU mai au obligaţia de a aplica ştampila pe:
- declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile
publice;
- documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea.
La data intrării în vigoare a OG 17/2015, au fost abrogate toate prevederile legale
referitoare la obligaţia aplicării ştampilei de către entităţile prevăzute mai sus.
Bineinteles ca daca o entitate doreste sa utilizeze in continuare stampila, este optiunea
acesteia, insa nimeni NU poate obliga o entitate sa aplice stampila pe vreun document, daca
aceasta nu doreste.
In MOf nr 507 din 30 iunie 2017 a fost publicata OUG 49/2017 pentru modificarea şi
completarea OG 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea
şi completarea unor acte normative prin care se intareste faptul ca persoanele fizice,
persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au
obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau
înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu
instituţiile sau autorităţile publice.
Atentie! Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat,
precum şi entităţilor fără personalitate juridică aplicarea ştampilei pe declaraţii, cereri,
114
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârşită de către persoana din cadrul unei
instituţii sau autorităţi publice, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea
disciplinară a acesteia.
Aceste prevederi se aplica incepand cu 30 iulie 2017.
Precizam ca obligatia stampilarii ramane valabila in continuare pentru persoanele
juridice de drept public.
In MOf nr 22 din 9 ianuarie 2017 a fost publicat OMFP 2.903/2016 privind incadrarea
in activitatea de creatie de programe pentru calculator prin care au fost modificate criteriile
pentru scutirea de impozit pe venit care se acordă angajaţilor din IT, reglementare care a
intrat in vigoare incepand cu 1 februarie 2017 si care s-a aplicat veniturilor aferente
perioadei februarie – iunie 2017.
Principala noutate a constat in faptul ca fusese eliminat plafonul de 10.000 USD/
angajat pe care angajatorul ar fi trebuit sa il atinga la nivelul cifrei de afaceri din anul
fiscal precedent pentru a putea aplica scutirea de impozit pe veniturile salariale obtinute de
programatorii IT.
In MOf nr 468 din 22 iunie 2017 a fost publicat OMFP 703/2017 privind încadrarea
în activitatea de creare de programe pentru calculator care a intrat în vigoare la 1 iulie
2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii iulie 2017, OMFP 2.903/2016 fiind
abrogat.
Incepand cu 1 iulie 2017 se revine la o conditionare a aplicarii scutirii de impozit
pe venit in functie de cifra de afaceri realizata de catre angajator. Astfel, scutirea se
acorda daca angajatorul a obtinut în anul fiscal precedent venituri din activitatea de
creare de programe pentru calculator destinată comercializării de cel puţin echivalentul
în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR,
aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat pentru care se
doreste a se beneficia de scutirea de impozit pe venit.
Sunt exceptati de la aceasta regula angajatorii nou infiintati, atat in anul infiintarii,
cat si in anul urmator infiintarii.
115
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- CAEN 6201 “Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat
client)”;
- CAEN 6202 “Activitati de consultanta in tehnologia informatiei”;
- CAEN 6209 “Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei”.
Acest tratament se aplica şi cetăţenilor statelor membre ale UE, Spaţiului Economic
European şi Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de
specialitate ale Ministerului Educaţiei Nationale, cu diploma acordată după finalizarea unei
forme de învăţământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea
ciclului I de studii universitare de licenţă.
116
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
2. Analist Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii
specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor
informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
3. Inginer de sistem în Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu
informatică cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în
vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi
modificării sistemelor informatice ce conţin software ca
principală componentă
4. Inginer de sistem Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor
software hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a
aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau
estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor
privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns)
5. Manager de proiect Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice
informatic aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea
personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/
date necesare, programare, analiză).
Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi
stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie
realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a
proiectelor.
6. Programator Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform
unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme
coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu
specificaţiile.
7. Proiectant de sisteme Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare
informatice bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea
instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în
vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale
care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi
organizaţionale.
8. Programator de sistem Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu
informatic cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în
vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi
modificării sistemelor informatice ce conţin software ca
principală componenta.
Exemplu:
La 31 decembrie 2016, entitatea Alfa a obtinut venituri ca urmare a activităţii de
creare de programe pentru calculator la nivelul sumei de 300.000 lei. Aceasta are 15
angajati, avand ocupatia de programatori si doi asistenti manageri. Presupunem un curs
de schimb valutar mediu de 4,5 lei/euro.
Pentru cati angajati se poate aplica scutirea de impozit pe venit?
Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei. Conform OUG
99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicata in MOf nr. 1.035 din 22
decembrie 2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, valoarea punctului de pensie a fost majorata cu
5,25% şi a devenit 917,5 lei.
In MOf nr. 16 din 6 ianuarie 2017 a fost publicata OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-
bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative care prevede faptul ca
incepând cu 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se majorează cu 9% şi devine 1.000 lei.
119
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar brut
din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
Desi o mare parte din aceste prevederi existau si inainte, putine sunt entitatile care s-au
conformat. In MOf nr 658 din 29 august 2016 a fost publicata OG 22/2016 pentru modificarea OUG
77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată.
Cadrul legal prevede ca persoanele juridice, indiferent de forma de organizare şi de tipul de
proprietate, trebuie sa organizeze evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene
scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor.
In MOf nr 511 din 3 iulie 2017 a fost publicata Legea 155/2017 privind aprobarea OG
22/2016 pentru modificarea OUG 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de
plată, care a intrat în vigoare in data de 6 iulie 2017. Astfel, cadrul legal prevede că doar persoanele
juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat sunt obligate să organizeze evidenţa
obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la
orice debitor.
In MOf nr 274 din 12 aprilie 2016 a fost publicat OMFP 450/2016 pentru aprobarea
Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările
contabile anuale depuse de operatorii economici care aplica OMFP 1802/2014 sau OMFP
121
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
1286/2012 (conform IFRS) şi persoanele juridice fără scop patrimonial care aplica OMFP
1969/2007 (asociatii, fundatii).
Retineti asadar ca in urma corectării erorilor contabile NU aveti voie sa depuneti un alt
set de situaţii financiare anuale/raportări contabile anuale corectate.
Se depune un alt set de situatii financiare/raportari anuale daca erorile constatate sunt
determinate de completarea eronată a:
a) denumirii entităţii raportoare;
b) activităţii CAEN (denumire clasă CAEN şi/sau cod CAEN);
c) formei de proprietate;
d) numărului de salariaţi şi/sau a altor indicatori raportaţi prin formularul "Date
informative".
In MOf nr 467 din 21 iunie 2017 a fost publicat OMFP 894/2017 privind completarea
OMFP 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situațiile
financiare anuale și raportările contabile anuale, prin care au mai fost adaugate 2 situatii noi
in care situatiile financiare pot fi corectate. Erorile constatate pot fi determinate de
completarea eronată a:
- codului unic de înregistrare al entității raportoare;
- indicatorilor raportați prin formularul „Bilanț”/”Situația activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii”, dacă valoarea acestor indicatori poate fi dovedită de alte
documente (de exemplu, act constitutiv, contracte etc.) și acest aspect este cuprins în
declarația pe propria răspundere de la pct. 6
122
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ATENTIE! Situaţiile financiare/raportările contabile anuale care cuprind informaţiile
corectate pot fi depuse numai la registratura organului fiscal, atat in format electronic, cat si
listate. Pentru formatul electronic, fişierul trebuie sa fie de tip „PDF”, având ataşat un fişier
„xml”, care conţine datele de identificare a entităţii, precum şi un fişier cu extensia „zip”
(pentru situaţiile financiare anuale).
In plus, administratorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere din
care să rezulte că documentele respective au fost retransmise ca urmare a corectării erorilor
constatate, precum şi faptul că acestea reflectă realitatea entităţii raportoare. Această
declaraţie pe propria răspundere se va include în fişierul zip ataşat bilanţului PDF, iar un
exemplar în format tipărit al acestei declaraţii va fi depus la registratura organului fiscal
împreună cu situaţiile financiare/raportările anuale corectate.
Exemplu:
In data de 22 mai 2016, entitatea Leader a depus situatiile financiare aferente anului
2015, iar in septembrie 2016 constata ca numarul mediu de salariati de la randul 24 din
Formularul 30 „Date informative” este eronat.
Entitatea are dreptul sa depuna un set de situatii financiare care sa cuprinda
informaţiile corectate, insa numai la ghiseu, atat in formai listat, cat si format electronic.
123
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Atentie! Aceasta procedura s-a aplicat şi pentru corectarea erorilor aferente
raportărilor exerciţiului financiar al anului 2014, insa termenul de depunere a raportărilor
corecte a fost de cel târziu 29 aprilie 2016.
Alte aspecte:
Daca o entitate depune situaţii financiare/raportări contabile anuale sau declaraţie de
inactivitate înscriind codul unic de înregistrare al altei entităţi, se consideră că aceasta din
urmă şi-a îndeplinit obligaţiile de raportare dacă aceasta depune situaţiile
financiare/raportările contabile anuale sau declaraţia de inactivitate în termenul legal. În
această situaţie, prima entitate urmează să fie atenţionată în acest sens printr-un mesaj.
La entităţile care au capital social/patrimoniu, valoarea acestui indicator înscris în
formularul de bilanţ, respectiv Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, şi
corespunzător perioadei curente de raportare va fi întotdeauna mai mare de zero.
In MOf nr 708 din 31 august 2017 a fost publicata OG 30/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Printre masurile
adoptate se numara:
- reglementarea expresa a faptului ca un control fiscal efectuat de structurile ANAF sau
structurile autoritatilor administratiei publice locale poate consta si in actiuni de
prevenire si conformare;
- flexibilizarea regulilor aplicabile in domeniul esalonarii la plata si a regulilor privind
plata in rate a bunurilor adjudecate;
- introducerea posibilitatii garantarii obligatiilor fiscale cu scrisoare de garantie emisa de
institutiile financiare nebancare;
- introducerea posibilitatii suspendarii sau neinceperii executarii silite, pe o perioada
limitata (45 de zile), cand debitorul notifica organul fiscal despre intentia depunerii
unei scrisori de garantie/polite de asigurare de garantie;
- introducerea posibilitatii de a efectua plata creantelor fiscale administrate de organul
fiscal central, intr-un singur cont unic, printr-un ordin de plata pentru Trezoreria
Statului, fata de doua conturi unice in prezent;
- extinderea Spatiului Privat Virtual, serviciul de comunicare prin mijloace electronice de
transmitere la distanta, dezvoltat la nivelul MFP/ANAF si pentru alte
institutii/autoritati publice;
124
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- reducerea duratei inspectiei fiscale prin crearea posibilitatii organului fiscal de a
selecta, pentru efectuarea inspectiei, perioadele fiscale care prezinta risc fiscal;
- introducerea posibilitatii organelor fiscale de a organiza licitatii prin mijloace
electronice pentru eficientizarea valorificarii bunurilor sechestrate;
- simplificarea procedurii de verificare a situatiei fiscale personale;
- suspendarea executarii actului administrativ fiscal prin care s-au stabilit obligatii fiscale
principale, are efect si asupra actului administrativ prin care s-au individualizat
obligatiile accesorii (accesorium sequitur principale);
- interdictia instituirii masurilor asiguratorii la debitorii aflati in procedura insolventei;
- clarificarea unor termene si modalitati de comunicare prin mijloace electronice.
In MOf 342 din 10 mai 2017 a fost publicat OPANAF 1382/2017 privind modificarea
Anexei nr. 1 la OPANAF 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a
contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal.
Astfel, Declaratia de mentiuni 010 a fost modificata in sensul ca la punctul IV “Alte
date privind contribubilul” din formular a fost introdus randul 7 “Contabilitatea este
organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii:
DA/NU”.
Daca raspunsul este “DA”, atunci trebuie completata si Anexa la Formularul 010, pe
care o redam mai jos:
Anexa Formular 010
125
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Insa, ulterior, daca se reziliaza contractul cu furnizorul de servicii contabile si se
incheie un nou contract cu alt prestator, in termen de 15 zile trebuie depusa Declaratia 010
cu datele de identificare ale noii persoane responsabile cu tinerea contabilitatii.
Conform art 316, alin (11) din Codul fiscal, organele fiscale au dreptul să anuleze din
oficiu înregistrarea în scopuri TVA a unei entităţi dacă:
a) aceasta este declarată inactivă, de la data declarării ca inactivă;
b) entitatea a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului (şi-a
suspendat activitatea), de la data înscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară
în registrul comerțului – pana la 31 decembrie 2016;
c) asociaţii/administratorii entităţii sau entitatea însăşi au înscrise în cazierul fiscal
infracţiuni şi/sau fapte care atrag răspunderea solidară cu debitorul declarat
insolvabil sau insolvent, stabilite prin decizie a organului fiscal competent rămasă
definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească,
de la data comunicării deciziei de anulare. Incepand cu 1 februarie 2015, în cazul
societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, se dispune anularea înregistrării
persoanei în scopuri de TVA dacă:
1. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe
acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni
şi/sau fapte de natura celor de mai sus;
2. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii şi/sau
persoana impozabilă însăşi, în cazul SRL, in comandita simpla sau in nume
colectiv, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau fapte de natura celor de
mai sus. Prin asociat majoritar se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine
părţi sociale în procent de minimum 50% din capitalul social al societăţii
d) entitatea nu a depus pe parcursul a 6 luni/2 trimestre consecutive niciun Decont de
TVA, dar nu este în inactivitate/inactivitate temporară (această prevedere se aplică
numai în cazul entităţilor pentru care perioada fiscală este luna sau trimestrul), din
prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-au implinit 6 luni/2 trimestre;
e) în Deconturile de TVA 300 depuse pentru 6 luni/2 trimestre consecutive, nu au fost
evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de
servicii, realizate în cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a lunii
următoare perioadei fiscale in care s-au implinit 6 luni/2 trimestre;
h) persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată
în baza Legii nr. 31/1990, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică
intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în
termenele stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF, de la data comunicării deciziei
de anulare (incepand cu 1 februarie 2015);
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017, regulile in cazul reinregistrarii in scopuri de TVA s-au modificat.
126
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Tratamentul TVA in cazul furnizorilor
Persoanele impozabile cărora li s-a anulat din oficiu codul de TVA conform art. 316
alin. (11), lit. c)-e) şi lit. h), NU beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a
TVA aferente achiziţiilor efectuate, dar au obligaţia de plată a TVA colectate aferentă
operaţiunilor taxabile desfăşurate în acea perioada.
În acest sens, a fost introdusă Declaraţia 311 privind TVA datorată de către persoanele
impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat. Aceasta se depune
atunci când o astfel de entitate efectuează în perioada în care nu are cod valid de TVA, livrări
de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziții de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt
obligate la plata TVA. Astfel, trebuie reţinut că Declaraţia 311 nu se depune „pe zero”, ci
doar pentru lunile în care au existat astfel de tranzacţii.
In MOf nr 20 din 12 ianuarie 2015 a fost publicat OMFP 1820/2014 care a aprobat
Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari privind baza de
impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă se
determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de probă,
după cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca rezultă că
părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este
inclusa in contravaloarea livrarii/prestării;
c) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu
privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata taxei
datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul convenit trebuie considerat, în cazul
în care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor
TVA solicitată de administraţia fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se
determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.
Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit colectată
pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că
furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA inclusiv o
declaraţie pe propria răspundere a acestuia.
Astfel, entitatile carora li se anuleaza din oficiu codul de TVA pot utiliza si procedeul
„sutei majorate” atunci cand colecteaza TVA.
127
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
înregistrează în Decontul de TVA 300 (din moment ce taxa a fost deja declarata prin
Formularul 311 in perioada de inactivitate fiscala).
Aceste prevederi se aplică în cazul în care persoana impozabilă se reînregistrează în
scopuri de TVA începând cu 1 ianuarie 2017, indiferent de momentul anularii codului de
TVA.
Aceste prevederi NU se aplică daca persoana impozabilă nu are obligația de a emite
facturi, de exemplu celor care emit bonuri fiscale cu ajutorul caselor de marcat.
EXEMPLU:
Entitatea X are codul de TVA anulat începând cu 1 mai 2016. În luna octombrie 2016,
aceasta livrează către societatea Y marfuri a căror valoare înscrisă în contract era de 50.000
lei, care nu include TVA.
Societatea X nu emite factură, dar depune Declarația 311. Calculul taxei colectate de
plată se va efectua astfel, ambele variante fiind corecte:
A. Societatea X , având codul de TVA anulat nu mai poate încasa de la client valoarea
TVA și colectează TVA din totalul sumei aferente livrării, respectiv 50.000 lei x
20/120 = 8.333 lei TVA colectată. Având în vedere că furnizorul nu mai este
înregistrat în scopuri de TVA, dacă beneficiarul nu mai acceptă ca la prețul din
contract să se adăuge și TVA, se consideră că prețul acceptat de beneficiar include
TVA datorată de furnizor.
B. Societatea X recuperează de la client și valoarea TVA, clientul acceptând să-i
plătească suma de 60.000 lei și colectează TVA aplicând 20% la totalul sumei
aferente livrării, respectiv 50.000 lei x 20/100 = 10.000 lei.
Situația de la lit. B:
Societatea X va emite o factură corectă de 50.000 lei cu TVA de 10.000 lei, factură care
nu se înscrie în Decontul de TVA, în secțiunea „TVA colectată”, de către furnizorul X, care
permite deducerea TVA la beneficiarul Y.
EXEMPLU:
Entitatea X are codul de TVA anulat începând cu 1 mai 2016. În luna octombrie 2016,
aceasta livrează către societatea Y marfuri a căror valoare înscrisă în contract era de 50.000
lei, care nu include TVA.
Societatea X emite factura si depune si Declarația 311. Calculul taxei colectate de plată
se va efectua astfel, ambele variante de determinare a taxei colectate fiind corecte:
A. În ipoteza în care valoarea livrării acceptată de beneficiar este de 50.000 lei,
societatea X se poate regăsi în următoarele situații:
- ori a emis factura de 50.000 lei, fără să înscrie TVA în factură și plătește TVA din
această sumă, respectiv 8.333 lei (50.000 lei x 20/120),
- ori a emis factura calculând TVA din suma facturată și înscriind această taxă în
factură: respectiv bază 41.667 și TVA 8.333 lei.
Situația de la lit. B:
Societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a
facturat inițial (cu sau fără TVA), și facturează baza impozabilă 50.000 lei cu TVA de 10.000
lei.
130
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
efectuate în perioada în care a avut codul de TVA anulat și până la data plății taxei, în baza
Declarației 311.
EXEMPLU:
Societatea X are codul de TVA anulat începând cu data de 1 aprilie 2016. În luna
noiembrie 2016 livrează către societatea Y 100 de utilaje a căror valoarea înscrisă în contract
era de 50.000 lei/buc, exclusiv TVA. Societatea X emite factură, dar nu depune Declarația
311.
Facturile au fost emise în următoarele variante:
A. În ipoteza în care valoarea livrării acceptată de beneficiar este de 5.000.000 lei,
societatea X se poate regăsi în următoarele situații:
- a emis factura de 5.000.000 lei, fără să înscrie în factură taxa datorată de 833.333 lei,
- a emis factura calculând TVA din suma facturată și înscriind acest TVA în factură:
respectiv bază 4.166.667 și TVA 833.333 lei.
Situația de la lit. B:
Societatea X va emite o factură cu semnul minus, în funcție de modalitatea în care a
facturat inițial (cu sau fără TVA), și facturează baza impozabilă 5.000.000 lei cu TVA de
1.000.000 lei.
EXEMPLU:
Societatea X are codul de TVA anulat începând cu data de 1 iulie 2016. În luna
septembrie 2016 livrează către societatea Y 100 de utilaje a căror valoarea înscrisă în
contract era de 50.000 lei/buc, exclusiv TVA. Societatea X nu emite factură și nu depune
Declarația 311.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, societatea X va emite facturi cu TVA astfel:
a) dacă clientul nu este de acord să plătească TVA, societatea X facturează baza
impozabila 4.166.667 și TVA aferentă 833.333 lei, total factură 5.000.000 lei, factură care nu
se înscrie în decontul de TVA, ci în Declarația 311, dar permite deducerea TVA la beneficiarul
Y;
b) Dacă clientul este de acord să plătească în plus pe lângă prețul fără TVA din contract
și taxa aferentă, societatea X facturează baza impozabilă 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei,
total factură 6.000.000 lei, factură care nu se înscrie în decontul de TVA, dar permite
deducerea TVA la beneficiarul Y. Diferența de 166.667 lei față de taxa care ar fi trebuit
colectată, respectiv 833.333 lei, pornind de la premisa că anterior reînregistrării socetății X,
beneficiarul nu ar fi fost de acord să-i achite acestuia decât valoarea bunurilor exclusiv TVA
(5.000.000 lei), se va înscrie în decontul de TVA în care este emisă factura respectivă astfel:
5.000.000 lei - 4.166.667 lei = 833.333 lei baza impozabilă și TVA aferentă 166.667 lei.
Beneficiarul poate deduce TVA de 1.000.000 lei. Diferența de taxă de 833.333 lei se va plăti
pe baza Declarației 311.
În toate cele 4 situații de mai sus, daca există diferențe între taxa colectată/care ar fi
trebuit colectată în perioada în care entitatea a avut codul de TVA anulat și taxa înscrisă în
facturile emise după reînregistrarea în scopuri de TVA, în Decontul de TVA 300, în secțiunea
„TVA colectată”, se înscriu numai aceste diferențe.
ATENTIE!
Verificati daca firma pe care o gestionati are sediul expirat sau daca mandatul
administratorului este expirat pentru a nu risca sa fiti trecuti la inactivi. Nu uitati ca a fi
inactiv fiscal inseamna anularea codului de TVA din oficiu, firma nu are dreptul sa isi deduca
tva din achizitii si cheltuielile suportate sunt nedeductibile dar trebuie sa colecteze TVA si sa
suporte impozit pe veniturile realizate (pe profit sau pe venit).
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017, regulile in cazul inactivilor s-au modificat.
Recuperarea TVA
Astfel, daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru achiziţiile
de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, prin
înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau într-un decont
ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al
dvs.
Exemplu:
În luna noiembrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În luna decembrie 2016, aceasta achiziţionează mărfuri la costul de 1.000
lei, TVA 20% pe care le vinde in luna aprilie 2017.
In 11 ianuarie 2017, entitatea achizitioneaza un mobilier de birou la costul de 4.000 lei, TVA
19%. In data de 13 martie 2017, entitatea s-a reactivat fiscal, iar incepand cu data de 23 martie
2017 s-a reinregistrat in scopuri de TVA.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
134
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din oficiu
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu are dreptul să îşi deducă TVA aferentă
achiziţiilor efectuate in perioada respectiva. Conform cadrului contabil în vigoare, TVA va fi
recunoscută în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate sau al serviciilor primite.
TVA provenita din achizitia mobilierului de birou a fost recunoscuta in valoarea imobilizarii
corporale si va fi supusa amortizarii pe durata de viata a activului.
La momentul reinregistrarii in scopuri de TVA, entitatea Alfa are dreptul la deducerea TVA
atat aferenta marfurilor achizitionate in decembrie 2016 (avand in vedere ca acestea se afla in stoc
si nu au fost vandute), cat si cea rezultata din achizitia mobilierului. Conform rationamentului
profesional, TVA deductibila o veti recunoaste in corespondenta cu un cont de venit (de exemplu,
7588 „Alte venituri din exploatare”), sau pe seama unui cont de venituri in avans, urmand ca pe
masura amortizarii activului sa transferati la venituri curente partea corespunzatoare.
Exemplu:
În luna octombrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În 18 ianuarie 2017, aceasta emite o factura de prestari servicii catre un
client in suma de 10.000 lei.
135
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Entitatea este reactivata fiscal incepand cu 14 februarie 2017.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa?
Pe perioada inactivitatii fiscale, entitatii Leader i s-a anulat din oficiu codul de înregistrare în
scopuri de TVA, insa aceasta are obligatia de a colecta TVA pentru operatiunile taxabile efectuate.
Dupa data de 14 februarie 2017, entitatea Alfa emite o factura clientului sau prin care
colecteaza TVA de la acesta.
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu
trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali diferiţi,
cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi
celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, prin
ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii
136
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul
reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul
reactivării.
Recuperarea TVA
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, in cazul reînregistrării în scopuri de TVA a
furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada
în care furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a
TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator, prin
înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după înregistrarea furnizorului/prestatorului
sau într-un decont ulterior.
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an fiscal,
beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului fiscal,
începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în ani
fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei de
inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea, pentru
determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării reactivării.
Exemplu:
În luna ianuarie 2017, entitatea Alfa - inactiva vinde marfuri entităţii Beta la preţul de
vânzare de 5.000 lei. Entitatea Beta este înregistrată în scopuri de TVA.
Tot în luna ianuarie 2017, entitatea Alfa primeşte o factură de servicii contabile în sumă de
300 lei, TVA 19%.
In data de 15 februarie 2017, entitatea Alfa a indeplinit toate prevederile legale si a fost
reactivata fiscal.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate atât de entitatea Alfa, cât şi de Beta.
Entitatea BETA:
Entitatea Barsin achiziționează mărfuri de la un contribuabil inactiv şi astfel nu beneficiază
de dreptul de deducere a cheltuielii. Insa, avand in vedere ca furnizorul se reactiveaza, cheltuiala cu
marfa recunoscuta la momentul scoaterii acesteia din gestiune va fi deductibila fiscal.
Mai mult decat atat, dupa data de 15 februarie 2017, furnizorul va emite o factura cu TVA
pentru marfa vanduta in ianuarie 2017, iar entitatea Beta va avea drept de deducere a taxei
respective.
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai mică decât
cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să constituie ajustări
pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%, doar
pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele care puteau
fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de clienţii
139
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări
executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte
270 de zile de la data scadenţei.
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015 (Noul
cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca suntem in anul 2016, conditia ca
o creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De asemenea, chiar
daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate deduce cheltuiala cu
ajustarea in limita a 30% din creanta.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care noi
considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care
se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvență pe bază de: (NOU – Legea 227/2015)
140
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
ATENŢIE!
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu mai exista
interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile in proportie
de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se constituie din valoarea
creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa procedati si inainte de 1 ianuarie
2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere deductibile se
tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
141
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea
neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. Pe de alta parte, in urmatoarele situatii,
pierderile rezultate sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Leader vinde unui client mărfuri la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile. Costul
mărfurilor vândute este de 13.700 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea Leader a
acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2016, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
Decembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul rău-
platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
143
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Mai 2016
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
Conform art 23 din Codul fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul
rezultatului fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română, eliminandu-se astfel
conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte
144
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă
de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie
dividende;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care
nu s-a acordat deducere;
- veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor
fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile
cu descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
- veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-
un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă
la data evaluării/reevaluării/ vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o
perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice la care are titlurile de participare;
- sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor;
- veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit
legii, titulari inițiali aflați în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor CEDO;
- veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între
România şi statul străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile
acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.
EXEMPLU:
La 31 decembrie 2017, entitatea Alfa prezintă următoarele elemente:
Elemente Sume
Venituri din prestări servicii 500.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 300.000 lei
Venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere 40.000 lei
Venituri din dividende primite de la o persoană juridică româna 60.000 lei
TOTAL VENITURI: 900.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 210.000 lei
145
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cheltuieli cu salariile personalului de conducere 20.000 lei
TOTAL CHELTUIELI: 230.000 lei
146
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia
sindicala – Contribuția la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) - Prime de asigurare
voluntara de sanatate - Servicii medicale cu abonament (400 euro/an)
Exemplu:
O persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de 550.000 lei. Astfel,
impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x 3%).
147
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conform art 176, alin 5 din Codul fiscal, pentru veniturile din investitii realizate
începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. OUG 3/2017 a abrogat acest articol incepand
cu 1 februarie 2017, eliminandu-se astfel plafonarea la 5 salarii medii brute.
Contributia se stabileste de catre organul fiscal in anul urmator celui in care au fost
realizate veniturile prin decizie de impunere anuala, astfel ca platitorul venitului nu are nicio
obligatie in ceea ce priveste retinerea la sursa a CASS.
În cazul veniturilor din investiţii şi/sau din alte surse, ale căror baze lunare de calcul se
situează sub nivelul salariului minim, nu se datorează CASS. Pentru veniturile ale căror
baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului minim, contribuţia
datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.
a) In cazul veniturilor din salarii, a fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute la
care se aplica CAS individuala, iar in ceea ce priveste CAS datorata de catre angajator a
fost eliminat plafonul reprezentat de Nr. de salariati x 5 x salariul mediu brut -
incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017;
b) In cazul veniturilor din salarii, a fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute la
care se aplica CASS (plafon introdus prin Legea 227/2015 privind Codul fiscal si care
ar fi trebuit sa se aplice de la 1 ianuarie 2017), baza de calcul fiind veniturile brute
obtinute lunar - incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017;
c) Persoanele care obtin venituri din activitati independente care au un venit net lunar in
anul 2016 mai mare de 35% din câștigul salarial mediu brut aferent anului 2017, au
obligatia sa se asigure la sistemul public de pensii prin depunerea Formularului 600.
149
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
CAS si CASS sunt plafonate la echivalentul a 5 salarii medii brute, ca baza lunara -
incepand cu 1 ianuarie 2017;
d) Pentru veniturile din chirii se datoreaza CASS de 5,5% aplicata la Venitul net (Venit
brut minus 40% din venitul brut), plafonata lunar la echivalentul a 5 salarii medii
brute. Pentru anul 2017, conform Proiectului Legii asigurarilor sociale de stat, castigul
mediu brut a fost fixat la 3.131 lei.
e) Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, orice persoana,
indiferent ca obtine si alte venituri (salarii, activitati independente, chirii etc),
datoreaza CAS de 10,5% si CASS de 5,5%, ambele contributii sociale fiind plafonate la
5 salarii medii brute (CAS este plafonata incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS
incepand cu 1 ianuarie 2017;
f) Pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, bazele lunare de
calcul nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut -
incepand cu 1 ianuarie 2017;
g) Persoanele fizice care obtin venituri din alte surse nu datoreaza CASS pentru aceste
venituri daca realizeaza urmatoarele venituri - incepand cu 1 februarie 2017:
Salarii;
Pensii;
Activitati independente ( PFA, II, IF);
Pensii;
Indemnizatii de somaj, cresterea copilului, pentru incapacitate temporară de
munca;
In cazul in care o persoana nu obtine venituri din cele de mai sus, atunci va datora CASS
de 5,5% din venitul realizat din alte surse, fara a se aplica plafonul de 5 salarii medii brute.
Contributia la sanatate se stabileste in anul urmator de catre organul fiscal in baza deciziei de
impunere anuala. Prin urmare, platitorul de venit nu va retine la sursa decat impozitul pe
venit.
150
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În continuare, vă prezentăm un exemplu de ajustare a taxei deductibile în situaţia în
care bunul de capital este folosit integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile
economice (pana la 31 decembrie 2016).
Exemplu:
În data de 7 septembrie 2013, entitatea Alfa a achiziţionat un apartament cu 3 camere pentru
activitatea sa economică, costul fiind de 200.000 lei, TVA 24%.
În data de 21 martie 2015, entitatea decide să utilizeze clădirea integral în scop de locuinţă
sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În data de 6 februarie 2016, clădirea este din nou utilizată în cadrul unor operaţiuni cu drept
de deducere.
Prezentaţi tratamentul TVA în cazul entităţii Alfa.
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 18 ani în sumă de 43.200 lei
18
(48.000 lei x ) (21 martie 2015):
20
43.200 lei 635 = 4426 43.200 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
- ajustarea TVA în favoarea entităţii pentru perioada rămasă de 17 ani în sumă de 40.800 lei
17
(48.000 lei x ) (6 februarie 2016):
20
151
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Ajustarea TVA deductibile se efectuează astfel:
a) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul
perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă
iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Ajustarea se
efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează obligaţia de
ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepţie, în cazul
trecerii persoanei impozabile de la regimul normal de taxare la regimul de scutire pentru
întreprinderile mici, precum şi în cazul livrării bunului de capital în regim de scutire,
ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă,
incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare;
b) pentru cazul prevăzut la art 305, alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele
impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea
reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial şi se
efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar
modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare;
c) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. c) ajustarea se efectuează în cadrul
perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa nededusă
iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Ajustarea se
efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustare sau,
după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin excepţie, în cazul trecerii persoanei
impozabile de la regimul de scutire pentru întreprinderile mici la regimul normal de
taxare, precum şi în cazul livrării bunului de capital în regim de taxare, ajustarea
deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând
anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare;
d) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. d), ajustarea se efectuează în perioada
fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru
toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care
apare obligaţia ajustării.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul bunurilor de capital care la data de 1 ianuarie
2017 se află în perioada de ajustare (5 sau 20 de ani), pentru situaţiile de la art 305, alin. (4)
lit. a) şi c) care intervin începând cu data de 1 ianuarie 2017.
152
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activitati a fost publicata in MOf nr
812 din 14 octombrie 2016 si a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017. În 90 de zile de la
data publicării in MOf, ar fi trebuit sa fie elaborate normele metodologice de aplicare. Insa, in
MOf nr 266 din 14 aprilie 2017 a fost publicat OMFP 464/2017 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.
Definitii:
structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare care
include în perimetrul ei alte activităţi, dar cel puţin una
clasificată ca impusă aferentă codurilor CAEN 5610 şi/sau
5630, şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
Complex hotelier a) sunt exploatate de aceeaşi persoană juridică română;
b) înregistrează distinct în evidenţa contabilă operaţiunile
efectuate;
c) nu include activităţile aferente codurilor CAEN 5621 şi
5629;
Suprafaţa utilă comercială/de suma suprafeţelor saloanelor, teraselor şi grădinilor de vară,
servire pentru CAEN 5610 – conform certificatului de clasificare/autorizaţie
„Restaurante” şi 5630 – „Baruri şi
alte activităţi de servire a
băuturilor”
Suprafaţa utilă de desfăşurare suprafaţa totală construită, conform certificatului de
154
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pentru CAEN 5621 – „Activităţi de clasificare/autorizaţiei
alimentaţie (catering) pentru
evenimente”, 5629 – „Alte servicii
de alimentaţie n.c.a.”
locaţia unde se desfăşoară activitatea economică şi care este
Unitate înfiinţată, înregistrată şi funcţionează conform cadrului legal in
vigoare
Conform art 3 din Legea 170/2016, entitatile platitoare de impozit pe profit sunt
OBLIGATE la plata impozitului specific daca la data de 31 decembrie a anului precedent au
îndeplinit, cumulativ, următoarele condiţii:
a) aveau înscrisă în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară, una
dintre activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute mai sus;
b) nu se află în lichidare.
155
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Este o mare diferenta intre a avea un obiect de activitate inscris doar in actul
constitutiv si a fi autorizat la ONRC pentru desfasurarea acelei activitati. Astfel, noi trebuie sa
intelegem prin aceasta conditie de mai sus ca la 31 decembrie a anului precedent entitatea sa
aiba autorizate acele activitati, ca principale sau secundare.
Initial, proiectul prevedea ca sunt exceptate de la aceste reguli entitatile care aveau o
cifra de afaceri mai mare de 5.000.000 euro si/sau peste 250 de salariati. S-a renuntat
insa la aceste plafoane si practic toate persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care
au codurile CAEN precizate mai sus datoreaza impozit forfetar de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, in varianta adoptată de Senat, legea urma să fie aplicată doar acelor
persoane juridice care realizează cel puțin 70% din venituri desfășurând una sau mai multe
dintre activitățile mentionate mai sus. Si aceasta prevedere a fost insa eliminata in urma
dezbaterilor din Parlament.
Concluzie:
Noul tip de impozit este datorat de catre entitatile care aplica Titlul II din Codul fiscal
si care desfasoara activitatile prevazute in lege, indiferent de cifra de afaceri sau de numarul
de angajati.
Exemplu:
Entitatea ALFA desfăşoară activitate printr-un hotel de 4* si a înregistrat în anul
2015, perioadă în care era plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală de 100.000 lei.
Aceasta a recuperat o parte din pierdere în sumă de 45.000 lei din profitul impozabil
obţinut în anul 2016.
Începând cu 1 ianuarie 2017 aplică sistemul de impozit specific până în 31
decembrie 2018. Considerând că în această perioadă nu realizează şi alte venituri pentru
care ar datora şi impozit pe profit, începând cu 1 ianuarie 2019, când entitatea revine la
sistemul de impozit pe profit, va continua să recupereze în anii 2019, 2020, 2021 si 2022,
inclusiv, suma rămasă de 55.000 lei din pierderea fiscală înregistrată în anul 2014.
În ipoteza în care entitatea, în perioada 2017-2018, ar realiza şi alte venituri
pentru care datorează impozit pe profit, pierderea fiscală înregistrată în anul 2014 se
recuperează din rezultatul fiscal obţinut în această perioadă.
157
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Prin alte activităţi desfăşurate de complexul hotelier se înţelege activităţile de
alimentaţie publică de tip restaurant, bar, agrement, tratament balnear/wellness sau de
înfrumuseţare, prestate în cadrul respectivei clădiri, cu mijloace proprii, activităţi ce fac parte
din oferta turistică a contribuabilului, fiind oferite turiştilor individual sau în cadrul
pachetelor turistice definite potrivit legii pe cele 5 tipuri de cazare în structurile de primire
turistică.
Anul fiscal
Trebuie precizat ca pentru aceste entitati anul fiscal este anul calendaristic.
Conform Codului fiscal, un contribuabil platitor de impozit pe profit isi poate modifica anul
fiscal prin depunerea Formularului 014. Daca insa desfasoara activitati de natura celor
mentionate mai sus, atunci, de la 1 ianuarie 2017, trebuie sa revina la anul calendaristic ca an
fiscal.
Când o persoana juridica se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic in care entitatea a existat.
158
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contribuabilii care au mai multe unităţi determină impozitul specific anual prin
însumarea impozitului specific aferent fiecărei unităţi.
Exemplu:
Entitatea Leader detine 3 restaurante astfel:
- in Centrul vechi din Bucuresti, avand o suprafata de 600 m2;
- in cadrul unul centru comercial din Sibiu, in suprafata de 200 m2;
- in comuna Tunari din judetul Ilfov, in suprafata de 900 m2.
Avand in vedere ca toata activitatea desfasurata se incadreaza in CAEN 5610 –
„Restaurante” va plati impozit pe suprafata cumulata?
Contribuabilii care desfășoară mai multe activități cu codurile CAEN prevăzute in lege,
cu excepția celor care desfășoară activități prin intermediul unui complex hotelier, determină
impozitul specific prin însumarea impozitelor stabilite pentru fiecare activitate desfășurată.
Exemplu:
Entitatea Leader detine un restaurant in municipiul Brasov si un hotel de 4 stele in
Poiana Brasov.
Cum se va calcula impozitul specific in acest caz?
Daca un sat, o comună sau o stațiune turistică de interes local dobândește statutul de
stațiune turistică de interes național, contribuabilii stabiliți în aria de administrare a
acesteia vor plăti impozitul specific la nivelul stabilit pentru sate/comune/stațiuni de interes
local pentru încă 3 ani de la dobândirea statutului de stațiune turistică de interes național.
Exemplu:
Entitatea Alfa desfăşoară activitatea printr-un restaurant în suprafaţă de 50 mp,
situat într-o comună. Din anul 2018 comuna dobândeşte statutul de staţiune turistică de
interes naţional, potrivit legii.
În acest caz contribuabilul va plăti în anii 2018, 2019 şi 2020, pentru fiecare an, un
impozit specific anual calculat la nivelul stabilit pentru sat/comună/staţiune de interes
local, astfel:
1.400 * (3 + 7 * 0,9) * 0,10 = 1.302 lei.
Începând cu anul 2021 contribuabilul va plăti impozitul specific anual stabilit la
nivelul unei staţiuni turistice de interes naţional, după cum urmează:
1.400 * (5 + 7 * 0,9) * 0,30 = 4.746 lei.
160
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu:
In anul 2018, entitatea ALFA desfăşoară activitatea printr-un complex hotelier
- un hotel de 5* cu o capacitate de 200 de locuri de cazare şi
- un restaurant de 200 mp situat în staţiunea Sinaia.
Începând cu 15 mai 2018 încetează activitatea pentru care este obligat la plata
impozitului specific, ca urmare a retragerii definitive a certificatului de clasificare de
către autorităţile competente. Ulterior, contribuabilul închiriază hotelul şi restaurantul
unei persoane juridice şi va obţine venituri din închirierea acestor active.
Valoarea impozitului specific anual = 448 lei * 200 de locuri de cazare = 89.600 lei.
Care sunt regulile de impozitare pentru alte venituri in afara CAEN din lege?
Entitatile care, în cursul anului, realizează venituri şi din alte activităţi în afara celor
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute in lege, aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit pentru aceste venituri.
161
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contribuabilii care desfăşoară activităţi prin intermediul unui complex hotelier şi
realizează venituri din desfăşurarea altor activităţi, aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit pentru aceste venituri.
Veniturile din alte activităţi luate în calcul sunt cele înregistrate până la data de 31
decembrie a anului respectiv, inclusiv.
Exemplu:
Entitatea ALFA obtine venituri din alte activităţi, în afara celor 8 CAEN-uri
prevăzute de Legea 170/2016, şi pentru acestea aplică impozitul pe profit.
Cheltuielile comune se repartizează proporţional cu ponderea veniturilor obţinute
din alte activităţi în veniturile totale realizate de contribuabil.
Veniturile din dobânzi şi diferenţele de curs, altele decât cele aferente funcţiei de
cazare/alimentaţie publică, venituri obţinute din activităţi de subfrancizare, refacturări de
produse alimentare, închirieri spaţii etc., sunt considerate venituri din alte activităţi în afara
celor 8 CAEN-uri pentru care se datoreaza impozit pe profit.
162
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Impozit = k * (x + y * q) * z, unde:
k - 1.400, valoarea impozitului standard, în lei
x - variabila în funcţie de rangul localităţii
y – variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei
z – coeficientul de sezonalitate
q – 0,9 coeficientul de ajustare pentru spaţiu tehnic.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 100 m2 in Sibiu - zona A.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este de 1.400 de lei, x reprezintă 15, y are o valoare de 21, q este de
0,9, iar z este 0,45.
Impozitul forfetar este = 1.400 lei x (14 + 21 x 0,9) x 0,45 = 20.727 lei.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 480 m2 in Bucuresti - zona A.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este de 1.400 de lei, x reprezintă 17, y are o valoare de 80, q este de
0,9, iar z este 0,45.
Impozitul forfetar este = 1.400 lei x (17 + 80 x 0,9) x 0,45 = 56.070 lei.
Exemplu
163
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Entitatea Leader opereaza un restaurant de 700 m2 in comuna Chiajna, unde
organizeaza si nunti si botezuri.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este de 1.400 de lei, x reprezintă 3, y are o valoare de 90, q este de
0,9, iar z este 0,1.
Impozitul forfetar este = 1.400 lei x (3 + 90 x 0,9) x 0,1 = 11.760 lei.
Exceptie de la aplicarea formulei de calcul de mai sus fac entitatile care au CAEN 5610
„Restaurante” si care desfasoara urmatoarele activitati, impozitul specific anual/unitate fiind
în sumă de 1500 lei:
a) vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată;
b) cărucioare mobile care vând mâncare;
c) prepararea hranei la standuri din pieţe.
Impozit = k * (x + y * q) * z, unde:
k - 900, valoarea impozitului standard, în lei
x - variabila în funcţie de rangul localităţii
y – variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei
z – coeficientul de sezonalitate
q – 0,9 coeficientul de ajustare pentru spaţiu tehnic.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un bar-cafenea de 120 m2 in Bucuresti – Centrul vechi.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este de 900 de lei, x reprezintă 16, y are o valoare de 10, q este de
0,9, iar z este 0,45.
Impozitul forfetar este = 900 lei x (16 + 10 x 0,9) x 0,45 = 10.125 lei.
Exemplu
Entitatea ALFA isi desfăşoară activitatea printrun restaurant în zona C din
municipiul Timişoara.
Aceasta va utiliza coeficientul de sezonalitate (z) de 0,45, aplicabil celor 8 poli, şi
nu pe cel de 0,35 pentru municipii. De asemenea, va tine cont de variabila în funcţie de
rangul localităţii („x“) de 13, aplicabilă pentru zona C din cei 8 poli, şi nu pe cel de 9
164
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pentru zona C din municipii.
Reguli pentru CAEN 5510 „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520„
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 „Parcuri pentru
rulote, campinguri şi tabere”, 5590 „Alte servicii de cazare”
Valoarea impozitului standard „k” este cea corespunzătoare categoriei şi/sau tipului
de structură de primire turistică menţionate în certificatul de clasificare.
În situația în care, în cursul unui an, au apărut modificări cu privire la îndeplinirea
condițiilor care au stat la baza eliberării certificatului de clasificare sau la numărul locurilor
de cazare, contribuabilii calculează impozitul specific, în mod corespunzător, începând cu
semestrul următor acestor modificări.
Modificările la care se face referire în lege sunt modificări ale categoriei de clasificare,
respectiv creşterea sau scăderea numărului de stele/margarete.
Exemplu
Entitatea ALFA desfăşoară activitatea prin complexul hotelier de 5* situat în
Poiana Braşov, care are în structura sa trei restaurante - A, B, C. Capacitatea de cazare a
complexului hotelier este de 300 de locuri.
Pentru activitatea desfăşurată prin complexul hotelier entitatea datorează impozit
specific astfel:
Valoarea impozitului specific anual este: 448 lei * 300 locuri = 134.400 lei.
Entitatile care desfăşoară activităţi prin intermediul unui hotel, hotel apartament,
motel, pensiuni turistice, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane, pensiuni
agroturistice, apartamente de închiriat, hotel tineret, bungalow-uri, vile, reprezentând
structuri de primire turistică amenajate în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pun la
dispoziţia turiştilor spaţii de cazare şi spaţii de alimentaţie publică de tip restaurant, bar,
toate aceste servicii specifice fiind activităţi ale aceleiaşi societăţi care desfăşoară
activitatea de cazare, nefăcând obiectul închirierii sau asocierii către/cu alte societăţi,
determină impozitul specific tot potrivit formulei de mai sus.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un hotel de 4 stele in Bucuresti, avand 80 de locuri de
cazare.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este 513 lei.
Impozitul forfetar este = 513 lei x 80 locuri = 41.040 lei.
Exemplu
Entitatea Leader opereaza un hotel de 3 stele in Sinaia, avand 120 de locuri de
cazare.
Care este nivelul impozitului specific anual?
În acest caz, k este 171 lei.
Impozitul forfetar este = 171 lei x 120 locuri = 20.520 lei.
166
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu (OMFP 464/2017):
Un complex hotelier din Iaşi, zona A, este format din:
- hotel de 4 * cu 100 de locuri de cazare;
- restaurant 1 cu 50 de locuri şi 100 mp;
- restaurant 2 cu 110 locuri şi 220 mp;
- bar 1 cu 20 de locuri şi 40 mp.
Valoarea totală a impozitului specific anual este = 51.300 lei + 21.357 lei = 72.657
lei.
(12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în
vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a) - e) și h), la solicitarea
persoanelor impozabile organele fiscale înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA
astfel:
e) în situația prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situația care a condus la anulare, de
la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.
In MOf nr 128 din 17 februarie 2017 a fost publicata Legea 7/2017 privind bugetul
asigurarilor sociale de stat pe anul 2017.
Este de retinut faptul ca, pentru anul 2017, castigul salarial mediu brut este de 3.131
lei. Ca si comparatie, in anul 2016 acest indicator a fost de 2.681 lei, in anul 2015 a fost de
2.415 lei, iar in anul 2014 a fost 2.298 lei.
168
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Astfel, atunci cand ne referim la plafonul de 5 salarii medii brute pe economie, in anul
2017 vom tine cont de pragul de 15.655 lei, spre deosebire de 13.405 lei in anul 2016. Este
vorba de:
- plafonarea CAS si CASS in cazul veniturilor din salarii aferente lunii ianuarie 2017
(incepand cu veniturile lunii februarie 2017, se elimina plafonul de 5 salarii medii
brute);
- plafonul maxim pentru cei care obtin venituri din activitati economice si care sunt
obligati sa depuna Formularul 600;
- veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, unde CASS si CASS se calculeaza in
limita plafonului maxim de 5 salarii medii brute;
- cei care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor si care datoreaza CASS pentru
veniturile obtinute in limita unui plafon maxim lunar de 5 salarii medii brute pe
economie.
169
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Declaratia 205 – eliminata pentru platitorii de salarii
ATENTIE!
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 si nu
doresc sa opteze pentru regimul lunar, iar in anul 2016 au figurat cu perioada fiscala
lunara potrivit legii sau lunara prin optiune, trebuie sa depuna Formularul 010/070,
completand perioada fiscala trimestru, pana la 16 ianuarie 2017;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 pot
opta pentru regimul lunar de declarare prin depunerea Formularului 010/070 pana la
31 ianuarie 2017, completand la perioada fiscala „lunara prin optiune”;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112, iar in
anul 2016 au figurat cu perioada fiscala trimestru, NU depun Formularul 010/070;
170
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii trimestriale a Declaratiei 112 si
care doresc sa opteze pentru perioada fiscala lunara, iar in anul 2016 au figurat cu
perioada fiscala „lunara prin optiune” NU depun Formularul 010/070;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii lunare a Declaratiei 112, iar in anul
2016 au figurat cu perioada fiscala trimestru sau lunara prin optiune, trebuie sa
depuna Formularul 010 pana la 16 ianuarie 2017, completand perioada fiscala
„lunara potrivit legii”;
- entitatile care in anul 2017 au obligatia depunerii lunare a Declaratiei 112, iar in anul
2016 au figurat cu perioada fiscala lunara, NU depun Formularul 010;
- persoanele fizice romane si straine care detin CNP si s-au inregistrat in evidenta fiscala
in calitate de angajatori prin depunerea Formularului 020, au obligatia depunerii
trimestriale a Declaratiei 112 si pot opta pana la 31 ianuarie 2017 pentru declararea
lunara a impozitului pe venitul din salarii si a contributiilor sociale.
In MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016 pentru
aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor
sociale prin care a fost actualizata si Declaratia 205 care urmeaza sa fie depusa pana la
sfarsitul lunii februarie 2017 pentru anul 2016.
In MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016 pentru
aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor
sociale prin care a fost introdusa Declaratia informativa 207 privind impozitul reținut la
sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți
Declaraţia 207 se depune pana la sfarsitul lunii februarie 2017 pentru anul 2016 de
către plătitorul de venit care are obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe
171
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe nerezidenti conform Codului fiscal
sau convenţiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state. Declaraţia
se completează şi se depune şi pentru veniturile scutite de impozit.
Pentru nerezidenţii oare obţin venituri impozabile din România, plătitorul de venit are
obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti bugetului de stat impozit pe venit sau impozit pe
profit, după caz.
Conform Codului de procedură fiscală, orice persoană sau entitate care este subiect într-
un raport juridic fiscal, se înregistrează fiscal primind un cod de identificare fiscală. Totodată,
pentru persoanele nerezidente (fizice/juridice), care realizează numai venituri supuse
regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea CIF se poate face
de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.
Eliminarea ROI
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, incepand cu 1
ianuarie 2017 au fost eliminate toate prevederile referitoare la ROI. Practic, orice entitate
inregistrata in scopuri de TVA (societate comerciala, PFA, II, profesie liberala, persoana
fizica) este inscrisa din oficiu in VIES (Sistemul de Schimb de Informaţii privind TVA).
De asemenea, entitatile neplatitoare de TVA in Romania care se inregistreaza in scopuri
de TVA conform art 317 din Codul fiscal in vederea realizarii de operatiuni intracomunitare
(cod special de TVA) sunt inscrise din oficiu in VIES incepand cu data comunicarii Deciziei de
inregistrare in scopuri de TVA.
Avand in vedere aceste modificari, Formularul 095 este abrogat. Conform notei de
fundamentare, pentru reducerea sarcinilor administrative ale entitatilor, se abroga
prevederile referitoare la ROI, avand in vedere ca exista alte parghii mai eficiente pentru
prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv in ceea ce priveste operatiunile intracomunitare.
Odata cu eliminarea ROI, este anulata si obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data
modificării listei administratorilor să depuneţi la organul fiscal cazierul judiciar al noilor
administratori. Cu excepţia societăţilor pe acţiuni, exista obligaţia ca, în termen de 30 de zile
de la data modificării listei asociaţilor, să depuneti la organul fiscal cazierul judiciar al noilor
asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii.
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, pana la 31
decembrie 2019, se suspenda obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei), 392B (depusa de
entitatile neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei) si 393 (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international de
persoane).
Astfel, conform notei de fundamentare ce insoteste OUG 84/2016, s-a dorit reducerea
sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile, avand in vedere ca exista surse
alternative credibile agreate de Comisia Europeana pentru a calcula baza TVA pentru
resursele proprii ale bugetului UE.
In MOf nr 123 din 15 februarie 2017 a fost publicat OMFP nr 240/2017 privind
indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul
impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2017.
Astfel, pentru anul fiscal 2017, indicele prețurilor de consum utilizat pentru
actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
Începând cu 1 ianuarie 2013, o serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi
plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.
Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit, trebuie
să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea
din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal.
173
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial
de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.
Exemplu:
În data de 25 ianuarie 2017, entitatea ALFA reuşeşte să determine impozitul pe
profit final aferent anului 2016. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25 martie
2017 în Declaraţia 101.
Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate pentru
anul fiscal 2017 este de 101,4%.
Societatea ALFA optează până în 31 ianuarie 2017 pentru sistemul bazat pe plăţi
anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2017 este de 10.140 lei (10.000 lei x
101,4%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va raporta
un impozit de 2.535 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. Pentru
cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100 pana pe 25 decembrie
2017.
Ulterior, până în 25 martie 2018, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia 101
pentru anul 2017 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte diferenţe
de plată sau de recuperat.
Fiecare contribuabil decide dacă acest sistem îl avantajează sau nu. Prevederile
Codului fiscal puteau fi corelate mai bine cu realitatea economică. Societăţile trebuie să
opteze până la 31 ianuarie a anului curent dacă doresc să plătească anticipat impozitul
aferent, dar acesta se determină în funcţie de impozitul final al anului precedent, care se
stabileşte până la 25 martie. Cum putem lua o decizie până la 31 ianuarie, fondată pe o serie
de aspecte cunoscute ulterFormularul 600 – Reguli valabile pentru anul 2017
175
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele care:
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul
public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii,
precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute din activitati independente.
Regimul notarilor:
Pana la data de 16 iulie 2016, Legea 36/1995 - Legea notarilor publici si activitatii
notariale prevedea la art. 62, alin. (2) ca sistemul de pensii din legea respectiva este
obligatoriu pentru notarii publici membrii ai Uniunii si complementar sistemului public de
pensii la care notarii publici sunt obligati sa contribuie. Astfel, notarii au trebuit sa
depuna Formularul 600 in anul 2016 daca in anul 2015 au realizat venituri nete mai mari
decat plafonul minim de 35% x SMB.
In MOf nr 528 din 14 iulie 2016 a fost publicata Legea 142/2016 pentru modificarea
Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ care a intra in vigoare
in 17 iulie 2016.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/2016, notarii publici se pot asigura în
sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială. Astfel, notarii publici au
opţiunea de a contribui şi la sistemul public de pensii, nemaiavând o obligaţie în acest sens.
Practic, singurul sistem de pensii obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii este cel
prevăzut la art. 62 din Legea 36/1995 – Legea notarilor publici şi a activităţii notariale.
Regimul avocatilor:
Conform art 91 din Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in MOf nr 98 din 7
februarie 2011, in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este organizata si
functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si
ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in
conditiile prevazute de legea speciala.
Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa contribuie
la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica
decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R.. Avocatii pot face parte si din alte forme de
asigurari sociale, acestia putand incheia contracte de asigurare sociala si separat cu unităţile
teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem
real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a
35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile
anticipate.
In anul următor celui de realizare a venitului, baza lunară de calcul se recalculează în
baza declarației privind venitul realizat și se stabilește ca diferenţă între venitul brut
realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv
176
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
cheltuielile reprezentând CAS, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată
activitatea. Baza lunară de calcul NU poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând
35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se efectuează
definitivarea contribuției, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente pe baza
normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă valoarea anuală a
normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea și nu poate fi
mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare
în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate şi nici mai mare decât echivalentul a de 5
ori acest câştig.
177
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea
punctajului pentru pensionare.
Norme de venit
In cazul normelor de venit, unde baza de calcul este una fixa in functie de obiectul de
activitate desfasurat, platile anticipate de CAS sunt considerate si plati finale, aceste persoane
neavand obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul realizat.
Atentie! Daca persoana respectiva face dovada ca este salariat cu norma intreaga pe
durata nedeterminata, norma de venit se injumatateste. Astfel, si din punct de vedere al
CAS nu se tine cont de norma intreaga din Nomenclator, ci de norma aplicabila persoanei in
cauza.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 4789 „Comerţ cu
amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse”, norma de venit
corespunzatoare fiind de 18.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu
brut x 12 luni). In acest caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Daca acea persoana face dovada ca e salariat (depune o adeverinta de salariat la
organul fiscal), atunci norma de venit se injumatateste si devine 9.000 lei, adica sub
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. In acest caz, persoana NU datoreaza
plati anticipate de CAS si nici CAS final prin regularizare.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 6202 „Activitati de
consultanta in tehnologia informatiei”, norma de venit corespunzatoare fiind de 27.000 lei
(mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu brut x 12 luni). In acest caz, persoana
este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza plati anticipate de CAS care
reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Chiar daca acea persoana face dovada ca este salariata (depune o adeverinta de
salariat la organul fiscal) si norma se injumatateste, aceasta devine 13.500 lei, adica peste
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. Si in acest caz, persoana datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
REGULI GENERALE:
* Venit net mediu lunar = (Venituri – (Cheltuieli – CAS))/Nr luni
* Nr luni = numar de luni in care persoana a desfasurat activitate
Castig salarial mediu brut 2017 (SMB) 3.131 lei
35% x Salariul mediu brut 1.096 lei
5 x Salariul mediu brut 15.655 lei
Baza minima calcul / an (1.096 x 12) 13.152 lei
Baza maxima calcul / an (15.655 x 12) 187.860 lei
A. SISTEM REAL
178
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cazul 1. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 < 35% x SMB
- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- dacă doriti să va asigurati în sistemul public de pensii, respectiv să va completati
venitul asigurat, o puteti face pe bază de contract de asigurare socială incheiat cu
unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, baza minima si in acest caz
fiind de 1.096 lei/luna, suma la care se utilizeaza cota integrala de CAS.
Regularizare Caz 1.
Cazul 1A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in 2018
Cazul 1B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- desi nu a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, va primi decizia finala aferenta
anului 2017, iar prin regularizare va suporta CAS la venitul net realizat, plafonat
bineinteles la nivelul de 5 x SMB baza lunara (nu se tine cont de contractul de asigurare
sociala incheiat cu Casa de Pensii);
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati anticipate in
2018, baza lunara fiind de 35% x SMB pe 2018 si NU raportat la venitul net realizat in
2017.
Cazul 2. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 > 35% x SMB
- este obligat sa depuna Formularul 600 in cursul lunii ianuarie 2017;
- va suporta plati anticipate trimestriale de CAS, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x SMB).
Regularizare Caz 2.
Cazul 2A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- desi a platit anticipat CAS in cursul anului la nivelul lunar a 35% x SMB, nu i se va
restitui suma, aceasta fiind luata în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in anul 2018;
Cazul 2B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- s-a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x SMB);
- cand va primi decizia finala, prin regularizare va suporta CAS la diferenta pana la
179
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cazul 3A. Venitul net estimat prin D 220 < 35% x SMB, luat ca baza lunara
- nu depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- nu datoreaza plati anticipate de CAS in anul 2016.
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 1A sau 1B, dupa caz
Cazul 3B. Venitul net estimat prin D 220 > 35% x SMB, luat ca baza lunara
- depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- datoreaza plati anticipate de CAS in 2017 la nivelul a 35% x SMB
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 2A sau 2B, dupa caz
B. NORMA DE VENIT
Exemplu:
In anul 2016, PFA Ionescu Stefan, impus în sistem real si care a avut activitate pe
întreg anul 2016 a obtinut venituri de 300.000 lei si cheltuieli de 200.000 lei. Fiind
salariat, acesta nu a datorat in anul 2015 CAS.
Care este regimul dpdv al CAS in anul 2017?
CAS 10,5%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 10,50% = 115 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei/an
CAS 26,3%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 26,3% = 288 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 288 lei x 12 luni = 3.456 lei/an
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mic
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut aferent anului 2018, atunci
nu va mai avea obligatia depunerii Formularului 600 in luna ianuarie 2018 si NU va
datora plati anticipate de CAS in anul 2018.
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mare
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci va trebui sa depuna
Formularul 600 in luna ianuarie 2018 si va datora plati anticipate de CAS si in anul 2018
la nivelul a 35% din salariul mediu brut aferent anului 2018. In plus, organul fiscal va
emite decizia finala prin care se va regulariza CAS pe anul 2017, iar persoana va datora
diferenta de CAS pana la nivelul aferent venitului net realizat efectiv.
Presupunem ca venitul net realizat in 2017, mai putin CAS platita in cursul anului,
este de 50.000 lei si persoana a ales sa i se aplice cota individuala de CAS de 10,5%.
181
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente (sistem real
sau norme de venit) sunt obligate să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de
CAS care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza
declaraţiei depuse de contribuabil.
In decizia de impunere, baza de calcul a CAS se evidenţiază lunar, iar plata acestei
contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru.
Persoanele care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, nu se mai încadrează
în categoria persoanelor care au obligaţia plăţii CAS, precum şi cele care intră în suspendare
temporară a activităţii, au obligaţia de a depune la organul fiscal declaratia prin care
inceteaza activitatea, în vederea recalculării plăţilor anticipate, in termen de 30 de zile.
Plata CAS stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult
60 de zile de la data comunicării deciziei. Repartizarea diferențelor de CAS care se
efectuează în vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, conduc la
182
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
reîntregirea bazei de calcul a CAS și NU determină stabilirea de obligații fiscale accesorii
pentru plățile anticipate.
183
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din
fiecare proiect desfăşurat.
NOU
Incepand cu 1 ianuarie 2016, deducerile prevăzute in Codul fiscal NU se recalculează
în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
In MOf nr 526 din 13 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1056/2016 pentru aprobarea
Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul
rezultatului fiscal.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit beneficiază de aceste stimulente fiscale
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate atat prin mijloace proprii, cat si în
colaborare/asociere/acord, în scopul valorificării.
Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în activitatea
proprie a rezultatelor cercetării, cât şi prin vânzarea rezultatelor cercetării sau utilizarea
acestora în prestarea de servicii ori executarea de lucrări, precum şi prin exploatarea
drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
Daca activităţile de cercetare-dezvoltare sunt desfăşurate de mai mulţi contribuabili
prin colaborare/asociere/acord, stimulentele fiscale se acordă fiecăruia dintre aceştia, pe
baza cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile efectuate de o entitate nu sunt luate
în calcul la stabilirea stimulentelor fiscale acordate celorlalţi contribuabili din colaborare.
Atunci cand o parte dintre activităţile de cercetare-dezvoltare ale unei entitati sunt
efectuate de un terţ, la comanda entitatii, stimulentele fiscale se acordă tertului, iar entitatea
beneficiar NU va lua la calculul propriului stimulent fiscal cheltuielile înregistrate din partea
acestui terţ.
184
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional,
prin utilizarea unei chei de repartizare.
Prin OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30 iunie 2016, s-a
prevazut ca începând cu veniturile aferente lunii august 2016, persoanele fizice care obtin
venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică sunt scutite de la plata impozitului
pe venit, urmand ca prin OMFP sa fie aduse lamuriri in acest sens.
In MOf nr 440 din 14 iunie 2017 a fost publicata Legea 136/2017 privind aprobarea
OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care au fost
aduse o serie de conditii pentru aplicarea scutirii de impozit pe venit. Astfel, incepand cu
veniturile lunii iulie 2017, se acorda aceasta facilitate persoanelor fizice care obtin venituri
din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi
inovare în următoarele condiţii:
a) scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect
de cercetare-dezvoltare şi inovare, astfel cum este definit în OG 57/2002, aprobată
prin Legea nr. 324/2003, cu indicatori de rezultat definiţi;
b) scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de
cercetare-dezvoltare şi inovare, evidenţiate distinct în bugetul proiectului;
c) pensifiecare angajat din activităţile desfăşurate în proiectul de cercetare-dezvoltare
şi inovare, se întocmeşte separat pentru fiecare proiect.
186
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In MOf nr 718 din 16 septembrie 2016 a fost publicat OMFP 2018/2016 privind
încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Aceasta activitate include:
(i) cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică,
planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea
unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri
semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Aceasta cuprinde
crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi poate include construcţia de
prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor
existente, precum şi de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru
cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generic;
(ii) dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi
sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi care vizează
definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor produse, procese sau
servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri,
demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese
sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de
funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce îmbunătăţiri
tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod
substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil
comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie
este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative
şi de validare. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau
periodice aduse produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor
existente şi altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea
reprezenta ameliorări;
(iii) activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi
tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-dezvoltare (de exemplu,
testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
(iv) dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor şi de
inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul rezultatelor
cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având ca scop
introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii, precum şi
perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi
produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a
prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale;
cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în
mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de
inginerie şi proiectare tehnologică.
187
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
188
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Angajaţii care desfăşoară activitate de cercetare- dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică în România beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din
salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) postul face parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în
organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou,
compartiment, laborator sau altele similare;
b) angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare aplicativă
şi/sau de dezvoltare tehnologică;
c) angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă sau echivalentă,
conferită de o instituţie acreditată de învăţământ superior din România, sau o diplomă
obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă la instituţii acreditate de
învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi echivalată de Ministerul Educaţiei
Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
d) cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul proiectului de
cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă
şi/sau de dezvoltare tehnologică.
189
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Daca în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri scutite de la plata
impozitului, cât şi venituri supuse impunerii, în vederea determinării venitului net luat în
calculul pentru determinarea impozitului se procedează astfel:
a) se determină ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut
care include atât venituri supuse impunerii, cât şi venituri scutite de la plata
impozitului;
b) se stabilesc contribuţiile sociale obligatorii datorate/contribuţia individuală la bugetul
de stat datorată potrivit legii prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra bazei de
calcul corespunzătoare atât veniturilor supuse impunerii, cât şi veniturilor scutite de
la plata impozitului;
c) venitul net se calculează prin deducerea din venitul brut, care include atât veniturile
supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului, a contribuţiilor
sociale obligatorii/contribuţia individuală bugetul de stat datorată potrivit legii
aferente/aferentă unei luni;
d) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului se stabileşte proporţional cu
ponderea venitului brut lunar supus impunerii determinată potrivit lit. a).
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de lei
sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are persoane
in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii facultative sau prime de
asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
1. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
190
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
3. Venitul net = 5.000 lei – 825 lei = 4.175 lei
4. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670 lei
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe veniturile
salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?
Societatea Alfa:
- inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:
In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de 250 lei,
care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in scopuri de TVA.
Agricultorul care aplică regimul special depune la organul fiscal o notificare privind
aplicarea acestui regim (Formularul 087). In MOf nr 1059 din 29 decembrie 2016 a fost
publicat OPANAF 3698/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unui formular,
precum şi pentru modificarea OPANAF 631/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de TVA, prin
care a fost introdus aceasta notificare.
Formularul 087 se completează de catre agricultorii care realizează activităţi de
producţie agricolă sau de servicii agricole şi care nu realizează alte activităţi economice sau
realizează şi alte activităţi economice a căror cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului
de scutire de 220.000 lei. Acesta se depune la organul fiscal:
a) pentru aplicarea regimului special, de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate
de persoana impozabilă;
b) pentru aplicarea regimului special, de către agricultorii neinregistrati in scopuri de
TVA, care optează pentru aplicarea acestui regim;
c) pentru încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, de către agricultorii
care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
194
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
h) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;
i) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar încadra la
lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
j) prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru, pentru
care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care aplică
regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica regimul special
pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, pentru
activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice decât
cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data înregistrării
în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea obligaţia de a solicita
înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3 zile de la data
la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea regimului
normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest sens, caz în care
organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea. După
195
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
exercitarea opţiunii de aplicare a regimului normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica
din nou regimul special pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în
scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la organul fiscal
Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru aplicarea
regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special. Solicitarea se poate
depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea înregistrării fiind valabilă de la data
comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale au
obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost
depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul în Registrul agricultorilor care aplică regimul
special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la comunicarea
deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin toate drepturile şi
obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea
din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are obligaţia să depună ultimul
decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la data de 25 a lunii următoare
celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
decont de taxă depus, persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a
efectuării tuturor ajustărilor de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special
pentru agricultori neavând drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor
supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care aplică
regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole, au dreptul
la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care aplică regimul
special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA au
dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului care aplică
regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor impozabile înregistrate în
scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabileşte procedura de restituire a
compensaţiei în cotă forfetară către persoanele impozabile nestabilite în România şi
neînregistrate în scopuri de TVA.
Norme de aplicare:
Persoanele impozabile își pot exercita dreptul de deducere/restituire a
compensației în cotă forfetară achitată agricultorului, numai în măsura în care
agricultorul este înscris la data livrării/prestării în Registrul agricultorilor care
aplică regimul special.
196
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria hoteliera doreşte
să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate demersurile pentru ca anul fiscal
să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatile care îşi modifică din nou exerciţiul financiar, potrivit reglementărilor
contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul financiar.
197
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal
modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal
modificat şi 31 decembrie a anului respectiv. In acest caz, Declaraţia anuală de impozit pe
profit 101 aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25 martie inclusiv
a anului următor.
Aceste entitati comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal până la
data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal
modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie – 31
august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa redevina
anul calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie).
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Atunci cand se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat
va include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi
ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat ().
In acest caz, entitatile comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal în
termen de 15 zile de la data începerii noului an fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie – 31
august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa devina 1
mai – 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
198
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Entitatile care si-au modificat anul fiscal si care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni
microintreprindere si trec la impozit pe venit depun Declaraţia 101 privind impozitul pe
profit aferentă anului anterior aplicării sistemului de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data începerii anului modificat şi 31
decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.
Conform Codului fiscal, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi modifică anul fiscal, astfel incat acesta sa inceapa la
1 mai si sa incheie la 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014, până în data de
15 mai 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2017.
Luna aprilie 2016 va constitui un „trimestru” separat, iar societatea va depune
Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 iulie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
Trimestrul I – 1 mai 2016 – 31 iulie 2016;
Trimestrul II – 1 august 2016 – 31 octombrie 2016;
Trimestrul III – 1 noiembrie 2016 – 31 ianuarie 2017;
Trimestrul IV – 1 februarie 2017 – 30 aprilie 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la
data de 25 iulie 2017.
Dacă anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic, primele
două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care
contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi exprima intentia modificării anului fiscal, astfel
incat acesta sa inceapa la 1 septembrie si sa incheie la 31 august.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014 până în data de
15 septembrie 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31
199
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
august 2017.
Lunile iulie şi august 2016 vor constitui un „trimestru” separat, iar societatea va
depune Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 octombrie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
Trimestrul I – 1 septembrie 2016 – 30 noiembrie 2016;
Trimestrul II – 1 decembrie 2016 – 28 februarie 2017;
Trimestrul III – 1 martie 2017 – 31 mai 2017;
Trimestrul IV – 1 iunie 2017 – 31 august 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Pentru primul an fiscal modificat, entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va
achita diferenţele rezultate până la data de 25 noiembrie 2017.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader îşi modifica anul fiscal pentru a corespunde
perioadei 1 aprilie – 31 martie.
Cand se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit?
Până în data de 15 aprilie 2016, entitatea Leader va depune la organul fiscal
Formularul 014. Primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017,
avand in vedere ca primele 3 luni din anul 2016, trebuie sa fie incluse în primul an fiscal.
La 30 septembrie 2017 se implinesc 6 luni de la încheierea primului an fiscal
modificat. Astfel, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit aferent
anului fiscal 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017 se prescrie la 1 octombrie 2022.
Iata cateva exemple de active care fac parte din subgrupa 2.1 si pot fi achizitionate de
catre entitatile platitoare de impozit pe profit. Este vorba despre masini, utilaje si instalatii
pentru:
- extractia si prepararea cărbunilor si minereurilor metalifere si nemetalifere;
- constructii (excavatoare, instalatii de forat, betoniere, malaxoare etc.);
- agricultură (tractoare agricole, masini pentru recoltat, instalatii pentru irigatii etc.);
- silvicultură, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- transporturi si telecomunicatii (receptoare telefonie mobile, statii radio, monitoare de
control video si audio etc.);
- ocrotirea sănătătii (stomatologie, fizioterapie, oftalmologie etc.);
- circulatia mărfurilor (masini de spălat veselă si tacamuri etc.);
- gospodăria comunală si spălătorii;
- industria textilă, a confectiilor, pielăriei, blănăriei si incăltămintei;
- constructii de masini si prelucrarea metalului;
- industria celulozei si hartiei, industria chimică si petrochimică;
- industria alimentară;
- industria poligrafică;
- metalurgia neferoasă;
- prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titeiului si gazelor;
- metalurgia feroasă, inclusiv laminarea si trefilarea metalelor;
- producerea materialelor de constructii si refractare, producerea sticlei, portelanului si
faiantei;
De asemenea, se incadreaza si:
- masinile de fortă si utilajele energetice (generatoare de energie electrică, motoare
eoliene etc.);
- masinile, utilajele si instalatiile comune care functionează independent (pompe
centrifuge, aparate de climatizare, masini si instalatii pentru industria frigului etc.).
O alta conditie de indeplinit este ca activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate
anterior datei achiziţiei. De asemenea, contribuabilii care beneficiază de această facilitate
fiscala nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru activele respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de
impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din finantari
nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul la care se achita
datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de momentul punerii in functiune a
investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la inceputul anului respectiv si pana la sfarsitul
acelui trimestru.
201
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, valoarea fiscală a activelor dobândite
se determina ca diferenţă între valoarea de producţie şi/sau de achiziţie şi suma pentru care
s-a aplicat scutirea de impozit. Astfel, amortizarea acestor bunuri era considerată cheltuială
nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul contabil brut
cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice
respective. Scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru acea perioadă.
202
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a
echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
In luna decembrie 2016, societatea Alfa achiziţionează un utilaj la costul de 90.000 lei, pe
care il pune in functiune in data de 21 februarie 2017, conform procesului-verbal intocmit.
In ce trimestru beneficiaza societatea de scutire de impozit pe profit?
Codul fiscal precizeaza foarte clar ca scutirea de impozit pe profit se acorda in trimestrul in
care activul este pus in functiune. Astfel, in acest exemplu, societatea va beneficia de creditul fiscal
aferent, la calculul impozitului pe profit aferent anului 2017.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit de la
impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul exerciţiului
financiar cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la
sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă, precum şi
în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă.
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:
203
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Valoarea fiscală a excavatorului este 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv. Pentru
acest activ societatea Leader nu poate opta pentru amortizarea accelerată.
Aceasta facilitate fiscala este in beneficiul societatilor care inregistreaza profit. In situatia in
care investitia realizata depaseste nivelul profitului contabil obtinut, societatea nu poate beneficia
de scutire de impozit pentru toata valoarea activului/activelor pus(e) in functiune.
204
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
60.000 lei x 16% = 9.600 lei; impozit pe profit scutit = 9.600 lei;
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
Observati asadar ca profitul repartizat la rezerve este la nivelul sumei scutite de impozit
(60.000 lei) si nu la nivelul investitiei de 90.000 lei.
Valoarea fiscală a utilajului este de 90.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv. Pentru
acest echipament tehnologic societatea Leader nu poate alege amortizarea accelerată.
205
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve (presupunand ca la sfarsitul anului
societatea dispune de profit contabil in limita acestei sume):
Din investitia realizata de 20.000 lei, societatea a scutit de la impozit doar 14.000 lei. Chiar
daca la sfarsitul trimestrului II societatea obtine un profit contabil de 70.000 lei, aceasta nu mai
poate recalcula impozitul pe profit scutit, deoarece la stabilirea profitului reinvestit se compara
valoarea investitiei cu profitul contabil brut cumulat de la începutul anului si pana la sfarsitul
trimestrului in care investitia a fost pusa in functiune.
Valoarea fiscală a echipamantului este 20.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.
206
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
recalculeaza.
Valoarea fiscală a generatorului electric este de 80.000 lei si se amortizează liniar sau
degresiv.
ATENTIE! Asa cum am mai precizat, scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe
profit datorat pentru anul in care investitia este pusa in functiune. Reprezinta practic o componenta
a CREDITULUI FISCAL de care poate beneficia societatea.
Chiar daca profitul contabil este suficient de mare pentru a acoperi investitia realizata, daca
rezultatul fiscal nu este cel putin la fel de insemnat, atunci societatea nu va beneficia in intregime de
aceasta facilitate.
Astfel, din investitia realizata de 30.000 lei, societatea va scuti la impozitare doar suma de
18.000 lei, corespunzatoare rezultatului fiscal din anul respectiv.
Valoarea fiscală a activului este de 30.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
EXEMPLUL 8: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil in trimestrul punerii in
functiune a investitiei, urmat de cresterea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
207
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
la costul de 40.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2016 – 30 septembrie
2016 este de 50.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 25.000 lei. Capitalul social
este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
In trimestrul al IV-lea din anul 2016, societatea obtine venituri de 100.000 lei (integral
impozabile) si suporta cheltuieli de 30.000 lei (deductibile integral).
Desi valoarea activului este de 40.000 lei, nu se poate acorda o scutire mai mare decat
impozitul datorat in perioada respectiva. Astfel, impozitul pe profit scutit calculat pentru
trimestrul al III-lea este de 4.000 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in
Formularul 100 un impozit pe profit de 0 lei. Insa nu trebuie sa uitam ca societatea are dreptul la
o scutire de maximum 6.400 lei in anul 2016, in functie si de rezultatul fiscal aferent intregului
an.
ATENTIE!
Profitul investit reprezinta totusi profitul contabil brut cumulat de la începutul anului. La
definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 25.000 lei + 100.000 lei – 30.000 lei = 95.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 95.000 lei x 16% = 15.200 lei
Impozit pe profit scutit = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei
Impozit pe profit anual datorat = 15.200 lei – 6.400 lei = 8.800 lei
Impozit pe profit datorat pentru trimestrul IV = 8.800 lei – 4.000 lei = 4.800 lei
Desi la 30 septembrie societatea a stabilit un credit fiscal provizoriu de 4.000 lei, investitia
realizata a fost de 40.000 lei, iar profitul contabil de 50.000 lei, ceea ce inseamna ca aceasta avea
dreptul la o scutire de impozit de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).
Regularizarea impozitului pe profit s-a efectuat la 31 decembrie si avand in vedere ca
rezultatul fiscal a crescut, societatea si-a putut utiliza drept credit fiscal suma maxima de 6.400
lei.
Valoarea fiscală a activului este de 40.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Ne putem afla insa in situatia inversa. In trimestrul in care se pune in functiune investitia,
rezultatul fiscal sa acopere integral valoarea activului, insa la definitivarea impozitului pe profit
rezultatul fiscal pe intreg anul sa fie mai mic si astfel societatea sa nu isi poata utiliza ca credit fiscal
intreaga suma aferenta investitiei.
208
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
EXEMPLUL 9: Rezultat fiscal mai mare decat valoarea activului in trimestrul punerii
in functiune, urmat de diminuarea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
ATENTIE!
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 150.000 lei + 10.000 lei – 80.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 80.000 lei x 16% = 12.800 lei
Impozit pe profit scutit = MIN (12.800 lei; 16.000 lei) = 12.800 lei
Impozit pe profit anual datorat = 12.800 lei – 12.800 lei = 0 lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 8.000 lei
Valoarea fiscală a activului este de 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Un caz aparte il constituie societatile care inregistreaza pierdere fiscala pe care o pot
recupera din profiturile impozabile inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali. Pierderea fiscala
inregistrata pana in anul 2008 inclusiv a putut fi recuperata in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi,
adica pana cel tarziu in anul 2013.
O societatea care dispune de pierdere fiscala poate risca sa nu utilizeze la potentialul maxim
aceasta facilitate fiscala.
209
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Impozitul pe profit scutit este de 6.400 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va
declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul
anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 2.000 lei, va rezulta o diferenta
de impozit pe profit de recuperat de 2.000 lei.
Desi rezultatul fiscal din anul 2016 (90.000 lei) era suficient de mare incat sa acopere
valoarea investitiei efectuate (60.000 lei) si conditia principala era indeplinita (profitul contabil
brut sa fie mai mare decat valoarea activului), pierderea fiscala inregistrata anterior a diminuat
valoarea creditului fiscal de care societatea a beneficiat.
Valoarea fiscală a activului este de 60.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Atunci când contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial efectuează
investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului se scade
suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat această facilitate.
In luna iulie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj la costul
de 50.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 este de
80.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul trimestrului III 2016, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de
350.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului II este de 11.000 lei.
210
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
TRIMESTRUL III
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a
impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2016:
350.000 lei x 16% = 56.000 lei
TRIMESTRUL IV
Se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
430.000 lei x 16% = 68.800 lei
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
211
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Declararea şi plata impozitului pe profit – ANUAL
Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe profit
aferent profitului investit este:
200.000 lei x 16% = 32.000 lei;
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit.
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
212
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
NU. Microîntreprinderile datorează un impozit de 3% sau 1% aplicat veniturilor care intră în
baza de impozitare. Totuşi, în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit,
pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul
trimestrului respectiv investit în echipamentele tehnologice puse în funcţiune începând cu
trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere obţine
venituri mai mari de 500.000 euro sau realizează venituri din consultanţă sau management care
depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare, aceasta va plăti
impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile inregistrate incepand cu acel trimestru.
În primele două trimestre din anul 2016, societatea Leader a datorat un impozit pe
venit de 3.000 lei (150.000 lei x 2%).
Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2016, entitatea Leader devine plătitoare de
impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 100.000 de euro, aceasta realizând venituri
totale cumulate de 530.000 lei.
213
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Venituri impozabile (280.000 lei + 50.000 lei + 40.000 lei) 370.000 lei
Din 1 iulie 2016, societatea a trecut la impozit pe profit. Profitul contabil aferent celui
de-al doilea semestru din 2016 (110.000 lei) acopera investitia realizata (40.000 lei). Astfel,
impozitul pe profit aferent profitului investit este:
40.000 lei x 16% = 6.400 lei;
Impozit pe profit scutit = 6.400 lei;
Impozit pe profit anual = 40.000 lei – 6.400 lei = 33.600 lei
Concluzii
214
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In concluzie, putem considera o astfel de prevedere ca fiind binevenita, insa consideram ca
impactul este unul destul de redus la nivelul contribuabililor. Putini sunt cei care vor beneficia la
maximum de aceasta masura, avand in vedere cel putin urmatoarele conditii care ar trebui
indeplinite:
- activele achizitionate sa se incadreze in subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004
sau sa reprezinte un program informatic;
- societatea sa inregistreze profit contabil brut in perioada in care pune in functiune
investitia;
- pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie sa obtina profit impozabil,
avand in vedere ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva; si
- daca societatea a inregistrat pierdere fiscala in perioadele precedente, atunci aceasta ii
diminueaza profitul impozabil, respectiv impozitul pe profit si astfel este posibil sa nu
scuteasca la impozit intreaga valoare a investitiei.
Conform Legii 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea 142/1998
privind acordarea tichetelor de masă, publicată în MOf nr. 931 din 18 noiembrie 2016,
incepând cu 1 decembrie 2016, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate
depăşi suma de 15 lei.
Astfel, angajatorii nu sunt obligaţi să acorde tichete de masa la nivelul maxim, ci doar
să se încadreze în acest plafon. De exemplu, un angajator poate acorda tichete de masa la
nivelul sumei de 10 lei, 11 lei, 14 lei sau maxim 15 lei, in functie de bugetul aprobat in acest
sens, comunicand nivelul agreat societatii furnizoare de tichete de masa.
In MOf nr 983 din 07 decembrie 2016 a fost publicat OMMFPSPV 2218/2016 privind
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2016
care precizeaza ca pentru intervalul de timp decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv,
valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 15 lei.
Atentie! In MOf nr 935 din 27 noiembrie 2017 a fost publicat OMMJS nr 1852/2017
pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al
anului 2017. Astfel, începând cu luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu
poate depăși cuantumul de 15,09 lei.
215
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Doar in cazul salariatilor care lucreaza in ture de peste 8 ore/zi, numărul de tichete
de masă se calculeaza prin raportarea timpul efectiv lucrat la norma de lucru de 8 ore/zi.
Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul zilelor
rezultat să nu depășească numărul de zile lucrătoare.
In MOf nr 913 din 14 noiembrie 2016 a fost publicata Legea 209/2016 pentru
modificarea si completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de
plata, lege care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2017. Ar trebui ca pana la 30 ianuarie 2017,
MFP sa modifice corespunzator si normele de aplicare a OUG 193/2002.
Astfel, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care au o
cifră de afaceri anuala mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să accepte
216
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit, implicit sa se doteze cu
terminale POS necesare efectuarii acestor tipuri de operatiuni. Anterior intrarii in vigoare a
acestei legi, plafonul cifrei de afaceri de la care astfel de entitati erau obligate sa detina POS-
uri era de 100.000 euro/an.
Refuzul acestora de a accepta ca mijloc de plată cardurile bancare reprezinta
contravenţie si se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei.
217
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Avansul acordat se evidenţiază distinct pe bonul fiscal şi NU poate depăşi suma de 200
de lei. Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la
bancomate, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor în
vigoare între părţi. Comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu
poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat.
Atunci cand suma existentă în casă la dispoziţia entitatilor nu acoperă suma solicitată de
clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibilă la momentul respectiv.
Alte modificari
In MOf nr 61 din 20 ianuarie 2017 a fost publicat OMFP 152/2017 privind stabilirea
fondului anual de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale, repartizarea acestuia pentru
extragerile lunare aferente anului 2017, precum şi pentru organizarea unor extrageri
ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale.
Astfel, fondul anual de premiere pentru extragerile Loteriei bonurilor fiscale aferente
anului 2017 este de 14.000.000 lei, ceea ce inseamna ca pentru fiecare extragere lunara se
repartizeaza suma de 1.000.000 lei, iar pentru cele doua extrageri ocazionale (Paste, Craciun)
restul sumei de 2.000.000 lei.
Cu ocazia Pastelui, in data de 16 aprilie 2017, se organizeaza prima extragere
ocazionala la care participa bonurile fiscale emise intre 23 ianuarie 2017 – 31 martie 2017. A
doua extragere ocazionala va avea loc in data de 24 decembrie 2017, la care participa
bonurile fiscale emise in intervalul 1 aprilie 2017 – 8 decembrie 2017.
218
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In continuare prezentam pe scurt cateva dintre modificarile care au fost aduse
reglementarilor contabile prin OMFP 166/2017 privind principalele aspecte legate de
întocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile anuale ale
operatorilor economici la unitatile teritoriale ale MFP, precum si pentru modificarea si
completarea unor reglementari contabile, publicat in MOf nr 86 din 31 ianuarie 2017:
- printre exemplele de costuri care se efectuează în legătură cu construcţia unei
imobilizări corporale, direct atribuibile acesteia, se regasesc si costurile de testare
a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din
vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi
condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului).
Din punct de vedere contabil, cheltuielile reprezentând costuri de testare şi veniturile
menţionate mai sus se înregistrează distinct, în funcţie de natura acestora, iar
diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile respective se înregistreaza apoi pe seama
activului în curs de construcţie prin nota contabila 231 “Imobilizări corporale în curs
de execuţie” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” (OMFP
166/2017);
- in cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de
politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu
amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul investiţiilor imobiliare pentru care nu au fost
găsiţi încă chiriaşi (OMFP 166/2017);
- in cadrul stocurilor se cuprind si ansamblurile sau complexurile de locuinţe destinate
vânzării (OMFP 166/2017);
- in conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele
din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru
contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară. Dobânzile
şi penalităţile de întârziere, precum şi alte datorii de natură similară se recunosc fie în
contul de profit şi pierdere, fie în rezultatul reportat, în funcţie de perioada căreia
îi corespund şi cu respectarea reglementărilor contabile cu privire la semnificatia
sumelor (OMFP 166/2017);
- cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de
stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu personalul si
executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. O promisiune de cumpărare nu
generează contabilizarea de cheltuieli (OMFP 166/2017);
- in Planul de conturi se inlocuieste contul 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie"
cu 8031 "Imobilizări corporale primite cu chirie sau în baza altor contracte
similare". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale primite în
leasing operaţional, cu chirie sau în baza altor contracte similare, încheiate în acest
scop. În debitul contului se înregistrează, pe baza contractelor sau proceselor-verbale
de închiriere, valoarea de inventar a imobilizărilor corporale respective primite, iar în
credit, valoarea aceloraşi imobilizări corporale restituite titularilor pe baza
proceselor-verbale de predare. Soldul contului reprezintă valoarea de inventar a
imobilizărilor corporale primite în leasing operaţional, cu chirie sau în baza altor
contracte similare, existente la un moment dat (OMFP 166/2017);
219
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- in Planul de conturi se introduce contul 4318 „Alte contribuţii pentru asigurările
sociale de sănătate" prin care se înregistrează contribuţia datorată de alte persoane
decât angajaţii, pentru asigurările sociale de sănătate. În creditul contului se
inregistreaza contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate datorată de alte
persoane decât angajaţii, in corespondenta cu contul 462 „Creditori diversi” (OMFP
166/2017);
Entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii (OMFP 166/2017) sunt obligate sa isi auditeze situatiile
financiare intocmite:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Obligaţia de auditare pentru aceste entităţi se aplică atunci când acestea depăşesc
limitele respective în două exerciţii financiare consecutive. De asemenea, entităţile sunt
scutite de la obligaţia de auditare a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre
cele trei criterii menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive (OMFP
166/2017).
221
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Mecanismul de funcționare a prevenției va fi următorul:
- agentul constatator nu va putea aplica sancțiunea contravențională la prima
constatare a unei fapte care constituie contravenție;
- acesta va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de
conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de
conformare pentru fiecare faptă;
- termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare;
- după expirarea termenului de conformare, organul de control are dreptul să reia
controlul;
- in situația în care se constată că NU au fost respectate obligațiile stabilite în planul de
conformare, în termenul acordat, organul de control aplică sancțiunile prevăzute de
actele normative;
- contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare
faptă care constituie contravenție, într-un termen de 5 ani.
222