Noutăți Fiscale Aplicabile de La 01.01.2023. Noile Condiții Pentru Microîntreprinderi

Auditor Financiar, Consultant Fiscal Adrian Bența
Office: Aleea Posada nr. 8, bl.31, sc.2, ap.19, Sector 5,București, cod poștal 051414
Tel: 0723.530.139 adrian@bentaconsult.ro
Tel/Fax: 021.776.90.18 www.bentaconsult.ro
I. Noutăți fiscale aplicabile de la 01.01.2023. Noile

condiții pentru microîntreprinderi
Monitorul oficial nr. 58 din 20 ianuarie 2023

Actul normativ OpANAF nr. 2509 din 2022 pentru aprobarea
modelului şi conţinutului formularului „Cerere
de înregistrare fiscală“ şi a instrucţiunilor de
completare a formularului „Cerere de
înregistrare fiscală“
În ultima parte a anului trecut au fost adoptate mai multe reglementări

normative privind procedura de lucru în legătură cu Registrul Comerțului.
Prin OpANAF nr. 2509/2022 s-a aprobat formularul „Cerere de

înregistrare fiscală” prin care persoanele obligate să se înregistreze la
Registrul Comerțului, cum sunt societățile, persoanele fizice ce
desfășoară activități independente sau cooperativele agricole declară de
la înființare vectorul fiscal.
Fac obiectul acestei cereri fiscale următoarele categorii de obligații

bugetare:
• Impozitul pe profit;
• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor;
• Impozitul pe venitul din salarii și venituri asimilate salariilor;
• Contribuțiile sociale obligatorii;
• Contribuția asiguratorie pentru muncă;
• Taxa pe valoare adăugată.
Cererea se completează și se depune la biroul unic din cadrul oficiului

Registrului Comerțului cu ocazia înmatriculării persoanei juridice sau
persoanei fizice înainte de începerea activității economice.
Întrebare: mai depun 010 și 700 prin SPV?

R: se pare că da. Nu a fost abrogat.
1

Actul normativ OpANAF nr. 18 din 2023 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală nr.
179/2022 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului formularelor 205 „Declaraţie
informativă privind impozitul reţinut la sursă
şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe
beneficiari de venit“ şi 207 „Declaraţie
informativă privind impozitul reţinut la
sursă/impozitul suportat de plătitorul de
venit/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenţi“
OpANAF nr. 18/2023 modifică procedura de completare și de declarare a
veniturilor obținute de persoanele fizice impozitate prin stopaj la sursă
când obligația reținerii plății și declarării impozitului este în sarcina
plătitorului de venit.
Declarația 205 trebuie depusă la autoritatea fiscală până în ultima zi din

luna februarie din anul următor celui în care s-au realizat veniturile
persoanei fizice.
Dintre veniturile ce fac obiectul declarării amintim: venituri din dividende,

venituri din dobânzi, venituri obținute în baza unor contracte civile când
se respectă criteriile de independență și, mai nou, venituri din bacșișuri
încasate de persoanele ce lucrează în restaurante și baruri.
Modificarea principală este generată de schimbarea regimului fiscal

pentru vânzarea titlurilor financiare aplicabilă de la 1 ianuarie 2023 așa
cum a fost reglementată prin Legea nr. 142/2022 ce modifică Codul
fiscal.
Vânzarea de instrumente financiare derivate se impozitează în anul 2023

cu procentul de 1% din câștigul realizat dacă durata de deținere a
2
instrumentelor financiare este mai mare de 365 de zile de la data

dobândirii și cu 3% dacă dobândirea este pe o durată mai mică de 365
zile.
Speță: societatea REPARAȚII CLĂDIRE este persoană juridică română.

Aceasta a apelat la serviciile societății ZUGRAVII PUNCTUALI SRL
pentru reparația unui zid. Potrivit tradiției milenare lucrarea se realizează
doar dacă în zidul construcției sunt implementați acei zidari pricepuți și
dacă viteza de lucru este strunită prin biciuire. Beneficiarul lucrării, după
a treia lună de întârziere, a angajat o persoană fizică să biciuiască
furnizorul contra unei sume de bani de 1.000 lei. Persoana fizică a fost
aleasă la întâmplare și și-a ales singur programul de lucru și deținea
uneltele necesare prestării de servicii.
Întrebare: ce legătură există între activitatea descrisă și acest act

normativ?
R: Impozit alte surse 10%, Declarație 100 și Declarație 205.

Actul normativ
Legea nr. 39 din 2023 pentru completarea art.
291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal
Prin Legea nr. 39/2023 se aplică cota redusă de TVA de 5% pentru

livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
sisteme de încălzire cu emisie scăzută ce sunt enumerate în Anexa nr. 5
la Regulamentul UE nr. 1189/2015 când acestea sunt destinate
locuințelor sau sunt destinate clădirilor administrației publice centrale
locale sau în subordonarea acestora.
Foarte important: reținem că această cotă de TVA de 5% se aplică la

vânzări către persoane fizice și către administrația publică centrală sau
locală. Dacă vânzarea se face de la o societate către o altă societate se
3
aplică cota normală de TVA de 19%.
Legiuitorul nu a stabilit nimic când beneficiarii sunt entități fără scop

patrimonial, cum ar fi asociații, fundații, unități de cult, astfel, vânzarea
către aceste entități respectă regulile deja existente, cotă de TVA de
19%.
Legea intră în vigoare în data de 16 ianuarie 2023, în termen de trei zile

de la publicarea în Monitorul Oficial.
Să sperăm că se va reduce și prețul la vânzare către beneficiari

persoane fizice și nu doar cota de TVA.
Speță: societatea BENȚA AUDIT SRL, persoană juridică română

înregistrată în scopuri de TVA, a montat pe acoperișul imobilului unde își
desfășoară activitatea panouri fotovoltaice.
Întrebare: ce legătură este între actualul act normativ și accize?
R: prosumatori, taxare inversă, acciză energie electrică.

Actul normativ Legea nr. 34/2023 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal
Legea nr. 34/2023 aduce o facilitate fiscală angajatorilor în sensul că

dacă aceștia decontează pentru salariați abonamentele cu accesul la săli
și facilități sportive în scopul practicării sportului și educației fizice sau,
după caz, abonamente la servicii medicale ce sunt decontate tot de
furnizorul ce permite accesul la facilitățile sportive, nu sunt venituri de
natură salarială și nici nu se datorează asigurări sociale într-un plafon
anual de 400 euro de persoană.
În același plafon pot beneficia de aceste categorii de servicii
4
neimpozabile și persoane aflate în întreținerea salariatului.
Această prevedere se aplică începând cu data de 1 februarie 2023.
Și persoanele fizice ce desfășoară activități independente pot deduce la

calculul impozitului pe venit accesul în nume propriu la săli și facilități
sportive în plafonul de 400 euro de persoană.
Pentru persoanele fizice ce desfășoară aceste activități independente

dreptul de deducere a acestor cheltuieli cu accesul la facilitățile sportive
se poate exercita începând cu 15 ianuarie, data de la care legea intră în
vigoare.
Întrebare: este fapt de notorietate că președintele României practică

jocul de golf. În ipoteza în care un angajator decontează accesul la un
club de golf într-un procent de maxim 33% din salariu, ce legătură are
jocul de golf cu textul normativ analizat?
R: CAEN 9311, acces facilități sportive.

Actul normativ OMFP nr. 4268/2022 privind principalele
aspecte legate de întocmirea și depunerea
situațiilor financiare anuale și a raportărilor
contabile anuale ale operatorilor economici la
unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor,
precum și pentru reglementarea unor aspecte
contabile.
OMFP nr. 4268/2023 aprobă Situațiile financiare anuale aferente

exercițiului 2022.
Acestea vor fi utilizate atât de societățile ce conduc contabilitatea

conform OMFP nr. 1802/2014 privind contabilitatea conformă cu
5
directivele comunitare, cât și de entitățile ce conduc contabilitatea

conform OMFP nr. 2844/2016 privind contabilitatea conformă cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
Acele entități raportoare ce au exercițiul fiscal diferit de anul calendaristic

depun Raportări contabile cu dată de 31 decembrie.
În mod similar, tot prin prezentul ordin, sunt adoptate Situațiile financiare
anuale depuse de persoanele juridice fără scop patrimonial.
Termenele de depunere sunt:

a) Pentru entitățile raportoare ce nu au înregistrat activitate, se va
depune o declarație în termen de 60 de zile de la încheierea
exercițiului financiar, respectiv până în data de 01 martie 2023
inclusiv.
b) Persoanele juridice aflate în lichidare depun Situațiile financiare
anuale în termen de 90 de zile de la încheierea exercițiului,
respectiv până pe data de 31 martie 2023 inclusiv;
c) Persoanele juridice fără scop patrimonial, cum sunt asociațiile și
fundațiile depun situațiile financiare anuale în termen de 120 de
zile de la încheierea exercițiului, respectiv până pe data de 30
aprilie 2023 inclusiv.
d) Societățile, institutele de cercetare dezvoltare, regiile autonome și
toate celelalte entități raportoare depun situațiile financiare în
termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului, respectiv până
pe data de 30 mai 2023 inclusiv.
Tipul de Situații financiare întocmit este influențat de criteriile de

mărime pe care le îndeplinește entitatea raportoare la data bilanțului
astfel:
I. Nu se depășesc limitele a cel puțin două din următoarele
criterii:
a) Total active = 1.500.000 lei
b) Cifra de afaceri = 3.000.000 lei
c) Număr mediu de salariați = 10.
Aceste entități sunt considerate microentități și depun:

• Bilanț prescurtat – formular 10
6
• Cont de profit și pierdere prescurtat – formular 20

• Date informative – formular 30
Situația activelor imobilizate – formular 40.
II. Entitățile ce nu se încadrează la microentități și nu depășesc două din

următoarele criterii:
c) Număr mediu de salariați = 50, depun Situații financiare
compuse din:
• Situația activelor imobilizate – formular 40
• Note explicative la situațiile financiare.
Opțional se pot întocmi Situația fluxurilor de trezorerie și Situația

modificării capitalului propriu.
III. Entitățile ce depășesc două din următoarele criterii:

c) Număr mediu de salariați = 50, depun Situații financiare
compuse din:
• Situația activelor imobilizate – formular 40
• Note explicative la situațiile financiare
• Situația fluxurilor de trezorerie
• Situația modificării capitalului propriu.
Auditarea obligatorie a situațiilor financiare anuale se aplică pentru

entitățile de interes public, așa cum sunt definite de legea contabilității,
indiferent de mărime și de către entitățile mijlocii și mari, ce timp de două
exerciții financiare consecutive, depășesc două din următoarele trei
criterii:
7

c) Număr mediu de salariați = 50.
Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de declarația administratorului

privind respectarea politicilor contabile.
Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de raportul administratorului,

propunerea de repartizare a profitului sau acoperirea pierderii contabile,
iar, după caz, de raportul cenzorilor sau al auditorului.
În funcție de obiectul de activitate și numărul de salariați, se vor anexa și

alte documente cum sunt: declarația nefinanciară pentru entitățile
raportoare cu un număr mai mare de 500 de salariați, rapoartele cu
plățile către guverne pentru operatorii economici ce exploatează resurse
naturale.
Speță: avem înregistrată în Constanță o sucursală (fără personalitate

juridică aparținând unei societăți din Grecia.
Întrebare: ce depune această sucursală pentru închiderea exercițiului cu

dată de 31 decembrie 2022? Raportare contabilă sau situații financiare
anuale?
R: raportări contabile.

Actul normativ OMFP nr. 4291/2022 pentru reglementarea unor
aspecte contabile
Actul normativ analizat astăzi modifică următoarele trei acte normative:

• OMFP nr. 1802/2014 privind reglementările contabile conforme cu
directivele comunitare;
8
• OMFP nr. 2844/2016 privind reglementările contabile conforme cu

IFRS;
• OMFP nr. 3103/2016 privind reglementările contabile utilizate de
persoanele juridice fără scop patrimonial.
Modificările sunt punctuale în sensul că se reglementează noi conturi

contabile, dar se modifică și se suplimentează noi proceduri și
reglementări contabile.
Din punctul nostru de vedere, probabil cea mai des întâlnită situație este
evidențierea dividendelor interimare de încasat/încasate de către o
societate când primește aceste dividende de la o altă societate afiliată.
Se reglementează contul 467 „Datorii aferente distribuirilor interimare de
dividende”.
Înregistrări contabile:
461 „Debitori diverși analitic distinct” = 467 „Datorii aferente distribuirilor
interimare de dividende”.
Notă: această înregistrare contabilă este aplicabilă atât pentru societățile

ce aplică reglementările contabile conforme cu directivele comunitare,
cât și cele conforme cu IFRS.
Dintre reglementările contabile am reținut o situație aplicabilă capitalizării

costurilor cu îndatorarea pentru activele cu ciclul lung de fabricație.
Astfel, legiuitorul a stabilit că nu se va capitaliza costul îndatorării pe
perioada în care nu se lucrează efectiv asupra bunurilor imobile.
Prezentele reglementări contabile se vor aplica și pentru situațiile

financiare anuale aferente exercițiului 2022.
Speță: o societate conduce contabilitatea conform OMFP nr. 1802/2014

privind contabilitatea. A primit factura de gaze naturale de la furnizorul de
gaze naturale.
Întrebare: ce legătură este între prezentul act normativ și contul 605

„Cheltuieli cu .....”?
9
R: se reglementează înregistrarea consumului de gaze și alte utilități prin acest cont.

Actul normativ
Ordin AVM nr. 6602 din 2022 pentru aprobarea
modelului şi conţinutului formularelor şi
documentelor utilizate de Autoritatea Vamală
Română în activitatea de supraveghere şi
control în domeniul produselor accizabile
Actul normativ analizat astăzi reglementează formularele utilizate în

activitatea de control având ca obiectiv:
• Inspecțiile în domeniul producțiilor de băuturi alcooli din fructe
realizate, în principal, de persoane fizice;
• Inspecțiile în legătură cu produse accizabile ce ies din sistemul
suspensiv de acciză din diverse considerente.
Amintim faptul că în producția de băuturi alcoolice din fructe (țuică,

palincă, horincă, etc.) există o scutire de acciză pentru o cantitate de 50
de litri de alcool într-un an de zile când consumul se realizează de
persoana fizică sau de gospodăria acestuia conform art. 342 alin. (1^6)
din Codul fiscal. Cantitatea ce excede plafonului de scutire este supusă
accizei chiar și în condiția de autoconsum.
Formularele şi documentele utilizate de Autoritatea Vamală Română în

activitatea de supraveghere şi control în domeniul produselor accizabile
adoptate de prezentul ordin sunt:
1. Ordin de control - se întocmeşte în vederea desfăşurării unui
control curent, operativ, inopinat sau tematic în domeniul
produselor accizabile, în baza planului de control, a unei note de
fundamentare sau a unei solicitări transmise de alte instituţii;
2. Proces-verbal - reprezintă actul de control bilateral care se
întocmeşte de lucrătorii vamali cu ocazia controlului curent,
operativ şi inopinat sau controlului tematic în domeniul produselor
accizabile, pentru constatarea unor situaţii faptice şi documentare
10
existente la un moment dat, pentru stabilirea stării de fapt fiscale,

precum şi pentru constatarea unor împrejurări privind săvârşirea
unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul fiscal şi pentru
stabilirea implicaţiilor fiscale ale acestora;
3. Proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri - se completează
de lucrătorii vamali cu ocazia ridicării/restituirii de documente şi/sau
înscrisuri, în condiţiile legii. Se înscriu numele şi prenumele
lucrătorilor vamali, funcţia şi numărul legitimaţiei de serviciu;
4. Proces-verbal de sigilare/desigilare - se întocmeşte de lucrătorii
vamali când există indicii că în locurile de producţie, depozitare,
comercializare sau pe timpul transportului se găsesc bunuri sau
produse a căror provenienţă nu este legală sau a căror fabricaţie
este interzisă de lege; când există posibilitatea ca documentele,
înscrisurile, bunurile necesare efectuării controlului să fie sustrase,
distruse;
5. Invitaţie - reprezintă documentul prin care un contribuabil este
invitat şi prin care îi sunt solicitate lămuriri/înscrisuri de lucrătorii
vamali, la sediul acestora, în situaţiile în care se impune
efectuarea/continuarea controlului ori controlul nu a putut fi
efectuat la sediul social;
6. Notă explicativă - reprezintă documentul prin care lucrătorii vamali
solicită explicaţii scrise reprezentantului contribuabilului, oricărui
angajat al acestuia care să contribuie la stabilirea unor elemente
relevante din activitatea contribuabilului, ce pot influenţa
constatările sau pentru clarificarea unor cauze şi/sau împrejurări;
7. Somaţie - reprezintă documentul prin care un contribuabil este
somat să se prezinte la sediul organului fiscal de control în vederea
efectuării unei acţiuni în conformitate cu prevederile art. 56, 64, 65
şi 134 din Codul de procedură fiscală;
8. Decizie de impunere privind obligaţiile fiscale
declarate/suplimentare de plată, stabilite de structurile vamale
pentru persoane fizice producătoare de alcool din fructe -
reprezintă actul administrativ fiscal emis de structurile vamale în
aplicarea prevederilor legale privind stabilirea accizelor datorate de
persoane fizice producătoare de alcool din fructe, la solicitarea
acestora sau în urma controalelor efectuate;
11
9. Decizie de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de

plată, stabilite de structurile vamale pentru persoane juridice la
care se constată diferenţe de accize în cazul mişcării produselor
accizabile în regim suspensiv de accize sau în situaţiile în care
distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca
neimpozabilă – reprezintă actul administrativ fiscal emis de
structurile vamale în aplicarea prevederilor legale privind stabilirea
accizelor datorate de persoanele juridice pentru diferenţe de accize
constatate în cazul mişcării produselor accizabile în regim
suspensiv de accize sau în situaţiile în care distrugerea sau
pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabilă.
Întrebare: în cât timp se prescriu faptele de natura unei contravenții la

regimul produselor accizabile prevăzute de Codul fiscal? Dar Codul de
procedură fiscală?
R: cele prevăzute de Codul fiscal în termen de 6 luni de la data faptei. Cele prevăzute de Codul de procedură fiscală în termen de 5 ani.
Monitorul oficial nr. 1279 din 30 decembrie

Actul normativ 2022
Hotărârea nr. 1568/2022 pentru modificarea
anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2015
privind faptele pentru care se înscriu informaţii
în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit
legislaţiei în vigoare.
HG nr. 1568/2022 actualizează faptele sancționate de legislație ce

fac obiectul înscrierii în cazierul fiscal.
Prin acest act normativ, sunt enumerate 251 de fapte ale

contribuabilului, ce se înregistrează în cazierul fiscal al
contribuabilului.
Amintim faptul că primul act normativ ce enumeră punctual faptele ce
12
sunt cuprinse în cazierul fiscal este HG nr. 1000/2015, în care se

regăsesc un număr de 381 de fapte ce conduc la înregistrarea în
cazierul fiscal al contribuabilului. Între aceste fapte, am identificat
existența unor contravenții pe care le-am numi ușoare, pentru fapte ce
nu aduc niciun fel de implicații asupra bugetului de stat, dar și fapte
considerate infracțiuni în domeniul activităților economice.
La o primă analiză, observăm că prin actualul text normativ se reduce

numărul de fapte ce fac obiectul înscrierii în cazierul fiscal și am
observat că sunt eliminate acele fapte sancționabile prin
contravenție.
În acest moment, în cazierul fiscal se înscriu fapte ce sunt sancționate ca

infracțiuni la regimul economic, cum sunt cele prevăzute de Codul fiscal,
de Codul vamal sau de legislația privind combaterea evaziunii fiscale.
Întrebare: ce legătură există între prezentul act normativ și distribuirea

de dividende interimare în lipsa aprobării situațiilor interimare?
R: fapta se introduce în cazierul fiscal.

Actul normativ 2022
OMFP nr. 4636/2022 privind activele utilizate
în activitatea de producţie şi procesare şi
activele reprezentând retehnologizare pentru
care se aplică scutirea de impozit a profitului
reinvestit, potrivit art. 22 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal.
OMFP nr. 4636/2022 este un act normativ subsecvent ce detaliază

din perspectivă fiscală noțiunea de ”retehnologizare” din punctul
de vedere al facilității scutirii la plată a impozitului pe profitul
reinvestit.
13
Amintim faptul că plătitorii de impozit pe profit beneficiază de scutirea la

plată a impozitului pe profitul reinvestit, conform prevederilor de la art. 22
din Codul fiscal. Acest temei normativ a fost modificat prin pct. 1 din OG
nr. 16/2022, în sensul că pe lângă actualele active prevăzute deja pentru
care se poate aplica facilitatea, începând cu data de 01 ianuarie 2023,
se aplică facilitatea de scutire la plată a impozitului pe profit pentru
investițiile în ”active destinate retehnologizării”.
După această modificare, art. 22 din Codul fiscal este:

”(1) Profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în
activitatea de producție și procesare, activele reprezentând
retehnologizare, calculatoare electronice și echipamente periferice,
mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe
informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor
informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de
leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării
activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale, cu
excepția activelor utilizate în activitatea de producție și procesare,
activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de
impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din
Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Activele utilizate în
activitatea producție, procesare și activele reprezentând retehnologizare
sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.”
OMFP nr. 4636/2022 reglementează cu identificare în Catalogul

mijloacelor fixe, acele active considerate ca fiind aferente
retehnologizării, astfel:
a) clasa 1.1.1. "Clădiri industriale";
b) clasa 1.1.2. "Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de
producţie, hale de montaj etc.)";
c) clasa 1.1.3. "Centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare,
staţii de conexiuni";
d) clasa 1.1.4. "Centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice";
e) clasa 1.2.1. "Clădiri agrozootehnice";
f) clasa 1.2.2. "Construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane,
cabane)";
g) clasa 1.2.3. "Depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale
(construcţii de compostare)";
14
h) clasa 1.2.4. "Silozuri pentru furaje";

i) clasa 1.2.5. "Silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor";
j) clasa 1.2.7. "Construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor,
padocuri";
k) clasa 1.2.8. "Heleşteie, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje;
jgheaburi etc. pentru piscicultură";
l) clasa 1.2.9. "Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole";
m) clasa 1.2.10 "Sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării";
n) subgrupa 2.2. "Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare";
o) subgrupa 2.4. "Animale şi plantaţii".
Foarte important: se păstrează în continuare facilitatea profitului

reinvestit în activele din subgrupa 2.1, respectiv clasa 2.2.9 și în
achiziția/închirierea de programe pentru calculator.
Întrebare: ce legătură există între active și celebra fostă „taxă pe stâlp”?
R: foarte multe dintre aceste clădiri au fost în sfera „taxei pe stâlp”.

Actul normativ 2022
OMFP nr. 4634 din 2022 privind aplicarea cotei
reduse de TVA de 9% pentru livrarea de
îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate
în mod normal în producţia agricolă, seminţe
şi alte produse agricole destinate însămânţării
sau plantării, precum şi pentru prestările de
servicii de tipul celor utilizate în mod normal în
producţia agricolă.
OMFP nr. 4634/2022 detaliază foarte exact, inclusiv prin enumerare

a pozițiilor tarifare din Regulamentul vamal comun – TARIC, acele
bunuri ce reprezintă îngrășăminte, pesticide, respectiv semințe și
materiale de plantat pentru care cota de TVA la livrarea pe teritoriul
15
României este 9%.
Cu această ocazie, legiuitorul reiterează și enumeră punctual serviciile

agricole ce se facturează cu cota de TVA de 9%, când sunt realizate pe
teritoriul României.
Amintim faptul că potrivit art. 291 alin. (2) lit. h) și l) din Codul fiscal,
livrarea de îngrășăminte și pesticide utilizate în agricultură, de semințe și
alte produse destinate însămânțării/plantării, respectiv realizarea de
prestări de servicii în sectorul agricol, se facturează cu cota de TVA de
9% pe teritoriul României, iar prin ordin comun al Ministrului finanțelor și
al agriculturii s-au detaliat aceste bunuri și servicii.
Potrivit OMFP nr. 4634/2022, bunurile ce corespund noțiunii de

îngrășăminte, pesticide și alte materiale de plantat se regăsesc la
următoarele coduri NC:
1) îngrăşăminte care se încadrează la codul NC 3101 00 00;
2) seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării,
care se încadrează la codurile NC 0601, 0602, 0701 10 00, 0703 10 11,
0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10, 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00,
1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10, 1008 21 00,
1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10, 1207 21
00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 70 00, 1207 91 10, 1207 99 20, 1209.
3) îngrăşăminte care se încadrează la codurile NC 3102-3105 90 80;
4) pesticide care se încadrează la codurile NC 3808 52, 3808 59, 3808
61, 3808 62, 3808 69, 3808 91, 3808 92, 3808 93, 3808 99 10.
Dacă aceste produse se încadrează la aceste coduri tarifare, se va

aplica cota de TVA de 9% pentru livrarea pe teritoriul României.
Actul normativ exemplifică punctual un număr de 44 de tipuri de servicii

realizate în activitatea agricolă, pentru care facturarea se realizează cu
cota de TVA de 9%, pe teritoriul României, dintre care prezentăm câteva
cu titlu de exemplu:
• fertilizat, arat, discuit sau grăpat, pregătit pat germinativ cu combinator şi
modelat sol, semănat sau plantat, tăvălugit, stropit, prăfuit - combatere
boli şi dăunători, erbicidat;
• dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea în fermele zootehnice, crame,
depozite de păstrare a legumelor şi fructelor, tunsul oilor, sortarea,
16
marcarea şi ambalarea ouălor, curăţatul copitelor sau ongloanelor la

animale, decolmatat sau curăţat canale de irigaţii şi/sau de desecare,
plantat culturi horticole de viţă-de-vie, pomi, defrişare plantaţii viticole şi
pomicole, instalare sistem de susţinere;
• săpat gropi pentru plantarea pomilor şi a viţei-de-vie, tocat coarde,
crengi, lucrări de colectare, sortare, condiţionare, etichetare la legume şi
fructe.
Notă: aceste servicii sunt date cu titlu de exemplu, pot exista și alte
servicii, dar să fie în domeniul agricol, pentru a se aplica cota de TVA de
9%.
Întrebare de la un client: cu ce cotă de TVA se facturează raticidele

(otravă contra șobolanilor)?
R: în lipsa altui cadru normativ, 19%.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 2578 din 2022 privind modificarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscală
a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii
fiscale care formează vectorul fiscal.
Ordinul ANAF nr. 2578/2022 este un act normativ din categoria celor
ce reglementează declararea și administrarea obligațiilor fiscale,
ocazie cu care se actualizează formatul unor declarații fiscale.
Acesta are două secțiuni distincte, astfel:

1) Enumeră punctual impozitele, taxele și contribuțiile ce au
caracter de declarare permanentă odată ce au fost înregistrate în
vectorul fiscal. Acest lucru conduce la obligația depunerii declarației
17
fiscale și atunci când nu există obligația plății. Dacă contribuabilul nu mai

realizează respectivele tranzacții ce ar fi generat obligații declarative,
acestea trebuie declarate organului fiscal în termen de 15 zile de la
înregistrarea respectivei situații, pentru a se modifica vectorul fiscal.
2) Modifică formularul anexă 010, prin care se declară sau modifică
vectorul fiscal, atunci când se realizează această procedură prin
intermediul depunerii formularului fiscal 700 privind înregistrarea,
modificarea și radierea obligațiilor cuprinse în vectorul fiscal.
Începând cu 01 ianuarie 2023, obligațiile fiscale cu caracter de

declarare cu termen permanent sunt următoarele:
a)taxa pe valoarea adăugată;
b)impozitul pe profit;
c)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d)accizele;
e)impozitul pe venit;
f)impozitul pe reprezentanţă;
g)contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice;
h)contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele
fizice;
i)contribuţia asiguratorie pentru muncă;
j)redevenţele miniere;
k)redevenţele petroliere;
l)contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii;
m)impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al
gazului natural;
n)impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a
dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale;
o)impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor
naturale, altele decât gazele naturale;
p)taxele datorate potrivit legislaţiei din domeniul jocurilor de noroc.
Anexa 1 formularul 010 utilizat pentru declararea vectorului fiscal prin

formularul electronic 700 este modificat atât pentru declararea obligațiilor
cu caracter permanent din vectorul fiscal, cât mai ales, pentru
modificarea vectorului fiscal având în vedere noul regim fiscal al
microîntreprinderii și posibilele societăți ce trec la plata impozitului pe
profit.
Foarte important: amintim faptul că modificarea vectorului fiscal pentru
18
trecerea de la microîntreprindere la plătitor de impozit pe profit trebuie să

fie declarată organelor fiscale până în data de 31 martie 2023, conform
pct. 19-20 din OG nr. 16/2022.
Întrebare: ce legătură este între prezentul act normativ și impozitul

datorat de nerezidenți în România?
R: niciuna, din fericire. Impozitul pe venitul nerezidenților nu se regăsește în vectorul permanent.

Actul normativ 2022
OUG nr. 188 din 2022 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul
de procedură fiscală şi pentru modificarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
74/2013 privind unele măsuri pentru
îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative.
OUG nr. 188/2022 modifică substanțial prevederile din Codul de

procedură fiscală, când sunt reglementate proceduri de colectare a
creanțelor fiscale sau controale și inspecții fiscale.
Actul normativ trebuie analizat din perspectiva termenului de intrare în

vigoare în sensul că unele prevederi normative intră în vigoare în data
de 29 decembrie 2022, data publicării în Monitoul oficial, alte prevederi
normative intră în vigoare în data de 08 ianuarie 2023 – în termen de
10 zile de la publicarea în Monitorul oficial, iar alte prevederi intră în
vigoare în data de 01 ianuarie 2026.
În plus, unele prevederi din prezenta ordonanță se aplică inspecțiilor

fiscale începute înainte de publicarea în Monitorul oficial a prezentei
19
ordonanțe.
Trebuie să ținem cont și de actualele prevederi normative, din cauza

faptului că noile reglementări sunt adoptate în contextul existenței unei
proceduri deja aplicabile.
Să analizăm succint principalele prevederi ale actului normativ:

1) Se instituie noțiunea de ”dosar administrativ al acțiunii de control”,
respectiv noțiunea de ”dosar fiscal al contribuabilului”, ca fiind un set de
documente aferente unei acțiuni de control sau aferente activității de
administrare a contribuabilului.
2) La cererea scrisă a contribuabilului, organul fiscal are obligația să
pună la dispoziția acestuia dosarul administrativ al acțiunii de control.
Notă: există chiar o hotărâre a Curții de justiție a Uniunii Europene –

C430/19/CF, într-un litigiu între un contribuabil din România și autoritatea
fiscală, ce stabilește dreptul contribuabilului de a solicita anularea actelor
administrative fiscale când contribuabilul nu a avut acces la respectivele
documente deținute de organul fiscal.
3) Se elimină procedura de efectuare doar a unor controale tematice,

organul fiscal având dreptul să efectueze controale inopinate sau
controale antifraudă.
4) Se reiterează situația prin care contribuabilul trebuie să prezinte

organului fiscal documente sau informații pentru clarificarea situației
fiscale. Se accentuează însă o precizare normativă în sensul că organul
fiscal trebuie să indice documentele pe care le solicită contribuabilului și
natura informațiilor pe care le solicită.
5) Se reiterează situația în care contribuabilul are obligația să depună

documente la sediul organului fiscal, această procedură putându-se
realiza atât prin transmiterea cu poșta, prin înregistrarea la registratura
organului fiscal sau prin mijloace electronice de comunicare la distanță.
6) Se instituie procedura de notificare a conformării. În situația în care se

identifică contribuabili ce ar putea să fie selectați în vederea efectuării
unei inspecții fiscale, anterior începerii inspecției, aceștia pot fi notificați
de identificarea riscurilor fiscale și de neconformările identificate de
20
organul fiscal.
7) Contribuabilii au un termen de 30 de zile după notificare să depună

sau să corecteze declarațiile fiscale.
Depunerea și corectarea declarațiilor fiscale nu înseamnă neapărat

suspendarea inspecției fiscale, ci diminuarea riscului fiscal.
În cazul în care există contribuabili cu risc fiscal ridicat, ce au fost

notificați și nu au remediat riscurile fiscale, aceștia sunt supuși
obligatoriu unei inspecții fiscale/verificări documentare.
8) Ca și regulă generală, inspecția fiscală se realizează la sediul

organului de inspecție fiscală.
Notă: până la această modificare, regula generală era ca inspecția să se

desfășoare la sediul contribuabilului. Organul fiscal prin decizie motivată
sau la solicitarea contribuabilului poate efectua inspecția la sediul
contribuabilului. Contribuabilul interesat va depune o cerere ce va fi
soluționată în maxim 3 zile de la înregistrare, iar dacă nu este soluționată
în acest termen, se consideră acceptată în mod tacit.
9) Se introduce o nouă procedură a controlului Antifraudă, aceasta

având ca obiectiv prevenirea și combaterea fraudei și evaziunii fiscale.
10) Se reiterează faptul că dacă în urma unei analize de risc asupra

veniturilor persoanelor fizice se va începe o verificare a situației
personale, când diferența dintre veniturile estimate prin analiza de risc și
veniturile declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000
lei.
Noutatea fiscală constă în faptul că persoanele fizice pot fi selectate în

mod aleatoriu în scopul efectuării unei verificări a situației fiscale
personale. Legiuitorul stabilește totuși faptul că într-un an nu pot fi
selectate mai mult de 10% din totalul persoanelor potențiale pentru
efectuarea verificării situației personale.
Și în această situație se utilizează procedura notificării de conformare

voluntară.
21
După cum se cunoaște, contribuabilul are dreptul să solicite audiere.

Acesta poate să prezinte în scris un punct de vedere, în termen de 5 zile
lucrătoare de la data audierii. Noutatea constă în faptul că acest termen
poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare din motive justificate, cu
acordul conducătorului organului fiscal.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală primește noi atribuții și competențe

sporite de la efectuarea de investigații până la confiscarea de bunuri și
sume în scopul combaterii fraudei și evaziunii fiscale.
Întrebare: ce legătură există între modul cum scapi de inspecția fiscală

și prezenta ordonanță?
R: te conformezi prezentei ordonanțe și, teoretic, ai scăpat de inspecție.

Actul normativ 2022
HG nr. 1555 din 2022 privind stabilirea zilelor
lucrătoare pentru care se acordă zile libere,
altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru
anul 2023.
HG nr. 1555/2022 se adresează în principal personalului din sistemul

public, detaliind zilele libere pe care aceste persoane le primesc în anul
2023, cu recuperare, astfel încât să poată fi stabilit programul acestor
zile libere cu mai mult timp înainte.
Zilele libere pentru persoanele din sistemul public sunt:

• 23 ianuarie 2023 cu recuperare prin prelungirea programului
până în data de 28 februarie 2023;
• 02 iunie 2023 cu recuperare prin prelungirea programului până
în data de 30 iunie 2023;
• 14 august 2023 cu recuperare prin prelungirea programului
până în data de 31 august 2023.
22
Nu se acordă zile libere magistraților sau categoriilor de persoane

implicate în soluționarea proceselor cu termene în 23 ianuarie 2023, 02
iunie 2023 și 14 august 2023.
Nu se acordă zile libere nici în acele locuri de muncă în care activitatea

nu poate fi întreruptă datorită specificului sau procesului de producție.
Actul normativ nu dispune pentru mediul privat, astfel că salariații cu

angajatorii pot negocia eventuale zile de concediu sau zile libere cu
recuperare.
Întrebare: ce legătură există între recuperarea acestor zile libere și

timpul de muncă suplimentar?
R: nu este asimilat unui timp lucrat suplimentar.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 2545 din 2022 pentru aprobarea
Procedurii de utilizare şi funcţionare a
sistemului naţional privind monitorizarea
transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat
RO e-Transport.
Preambul privind sistemul RO e-transport pentru a înțelege noile

modificări normative:
1) Prin OUG nr. 41/2022, a fost instituit sistemul național de

supraveghere a transportului de bunuri cu risc fiscal, cunoscut ca
RO e-transport, în care operatorii economici deplasarea acestor
bunuri.
Declararea trebuie să se facă cu maxim 5 zile înainte de începerea

transportului, iar sistemul electronic acordă un număr UIT.
23
Neprezentarea numărului UIT se pedepsește contravențional atât cu

amendă, cât și cu confiscarea bunurilor nedeclarate.
2) Prin OMFP nr. 802/2022, sunt considerate produse cu risc fiscal

următoarele sortimente de bunuri:
- legume, fructe, plante, tuberculi;
- băuturi, lichide, alcoolice și oțet;
- sare, sulf, var, ciment;
- îmbrăcăminte și încălțăminte;
- fontă, fie și oțel.
Foarte important: trebuie verificate în ordin toate codurile NC unde se

regăsesc produse considerate cu risc fiscal.
Ordinul ANAF nr. 2545/2022 reactualizează procedura de declarare a

transportului de bunuri cu risc fiscal și redefinește mai exact în ce
condiții se utilizează sistemul RO e-transport.
Se reiterează faptul că: fac obiectul monitorizării vehiculele rutiere cu o

masă maximă adminisibilă de minim 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc
fiscal cu o masă brută mai mare de 500 kg sau cu o valoare mai mare de
10.000 lei aferente unei partide de bunuri.
Notă: reținem cele două situații: fie masa brută este mai mare de 500 kg,
fie valoarea este mai mare de 10.000 lei, indiferent de cantitate.
Principalele elemente prevăzute de procedură sunt:

a) La stabilirea masei totale a bunurilor, se iau în considerare și
ambalajele aferente.
b) Valoarea bunurilor nu cuprinde TVA.
c) Dacă valoarea bunurilor este stabilită în valută, aceasta se
convertește în lei la cursul BNR din ziua declarării transportului în
sistemul RO e-transport.
Procedura doar detaliază situațiile ce pot apărea în activitatea

economică, ocazie cu care amintim faptul că responsabilitatea privind
declararea transportului bunurilor cu risc fiscal în sistem revine
următoarelor categorii de persoane:
24
• Pentru importuri, va declara destinatarul înscris în Declarația

vamală de import.
• Pentru achiziții intracomunitare, va declara beneficiarul din
România.
• Pentru livrări naționale, inclusiv transportul între gestiuni
proprii, va declara furnizorul din România.
• Pentru nontransferuri, reprezentând bunuri transportate din
România în alte state membre, cât și cele repatriate, declară
beneficiarul din România.
• Pentru nontransferuri din alte state membre către România,
inclusiv pentru reexpedierea bunurilor în străinătate, declară
prestatorul de servicii din România.
• În mod similar, pentru stocuri la distanță transmise din străinătate
în România, declară clientul din România, iar pentru stocuri la
distanță transportate din România în străinătate, declară furnizorul
din România.
Procedura detaliază și aspecte punctuale cum ar fi:

- Nu se declară achizițiile de produse agricole efectuate de la
producători persoane fizice în baza carnetului de
comercializare.
- Nu se declară produsele agricole vegetale prevăzute la art. 3
din Legea nr. 108/2014, respectiv cele obținute după recoltare
transportate la spațiile de depozitare în limita a 70 km de la
pornirea transportului.
Întrebare: ce legătură există între stocuri primite la prelucrare din

punctul de vedere al TVA și RO e-Transport?
R: dacă se primesc deja produse finite, cum ar fi îmbrăcăminte, prestatorul din România este obligat să le declare în transport. Dacă se primește țesătură nu se declară în
RO e-Transport.

Actul normativ 2022
25
Legea nr. 376 din 2022 - lege pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligaţia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale.
Legea nr. 376/2022 legalizează și fiscalizează sumele acordate de

clienți sub formă de bacșiș pentru activitățile de restaurant și bar cod
CAEN 5610 – Restaurante, 5630 – Baruri și alte activități de servire a
băuturilor.
Prin bacșiș se înțelege orice sumă acordată voluntar de client în

plus față de contravaloarea bunurilor și serviciilor achiziționate.
Legiuitorul a prezumat că valoarea bacșișului este între 0% și 15% din

valoarea consumației, iar ca procedură, înainte de emiterea bonului
fiscal, se va înmâna clientului o notă de plată, iar clientul decide valoarea
bacșișului, fie sub formă de procent, fie în sumă fixă.
Ulterior, se emite bonul fiscal în care se va menționa pe lângă bunurile

achiziționate, și valoarea bacșișului. Dacă clientul solicită o factură
pentru bunurile/serviciile achiziționate și s-a achitat o sumă sub formă de
bacșiș, atunci se va menționa distinct în factură valoarea bacșișului.
Tratamentul fiscal al bacșișului
1) Bacșișul reprezintă în mod exclusiv o sumă cuvenită salariaților, din

categoria ”veniturilor din alte surse”, impozabilă în mod exclusiv cu
cota de impozit de 10%, ce se achită și se declară până pe data de 25
a lunii următoare, prin declarația formular 100, iar anual, până în ultima
zi a lunii februarie din anul următor, se va declara prin declarația formular
205 privind venitul și impozitul realizat de persoane fizice.
Notă: valoarea individuală a bacșișului trebuie stabilită de angajator, ce

are obligația să țină o evidență operativă.
2) Bacșișul nu reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii din

perspectiva TVA, astfel că nu se va colecta TVA pentru această sumă.
26
3) Legea interzice în mod expres reclasificarea bacșișului în venituri de

natură salarială, iar pe cale de consecință, nu se datorează asigurări
sociale.
4) Dacă bacșișul este achitat de un alt operator economic, cum ar fi de

exemplu o masă organizată de Revelion decontată de o societate
plătitoare de impozit pe profit, ce achită suplimentar și un bacșiș, pentru
bacșiș legea a prevăzut că tratamentul fiscal este de a fi considerată
cheltuială de protocol, desigur în condițiile de deducere din Codul fiscal.
5) La nivelul societății restaurant/bar, suma bacșișului nu reprezintă

venit sau cheltuială, ci reprezintă o sumă transferată pe seama
debitorilor/creditorilor.
Monografie contabilă pentru un bacșiș în valoare de 100 lei, evidențiat

prin casa de marcat fiscală și încasat cu plată prin card bancar:
a) Evidențierea bacșișului:
461 ”Debitori diverși – bacșiș primit de la clienți” = 462 ”Creditori diverși –
analitic bacșiș de acordat salariaților” cu suma de 100 lei.
b) Încasarea prin bancă:

5121 ”Conturi la bănci în lei” = 461 ”Debitori diverși – bacșiș primit de la
clienți” cu suma de 100 lei.
c) Reținerea impozitului din alte surse în procent de 10%:

462 ”Creditori diverși – analitic bacșiș de acordat salariaților” = 446 ”Alte
impozite și taxe – analitic impozit pe venitul din alte surse” cu suma de
100 lei x 10% = 10 lei.
d) Plata bacșișului net către salariați prin transfer bancar:

462 ”Creditori diverși – analitic bacșiș de acordat salariaților” = 5121
”Conturi la bănci în lei” cu suma de 90 lei.
e) Plata impozitului până pe data de 25 a lunii următoare:

446 ”Alte impozite și taxe – analitic impozit pe venitul din alte surse” =
5121 ”Conturi la bănci în lei” cu suma de 10 lei.
De reținut:
27
- procedura de evidențiere distinctă a bacșișului este

reglementată doar pentru activitățile de restaurant și bar, nu și
pentru alte domenii unde se acordă bacșiș cum ar fi de
exemplu frizerii, saloane de înfrumusețare etc.
- dacă se fac livrări la domiciliul clientului, nu este obligatorie
mențiunea bacșișului în bonul fiscal;
- livrarea bunurilor și serviciilor nu este condiționată de
acordarea bacșișului.
Întrebare: cât este amenda dacă restaurantul nu dă bacșișul la salariați?
R: amenda este de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Actul normativ 2022
OMFP Nr. 4433 din 2022 privind încadrarea în
activitatea de creare de programe pentru
calculator
Potrivit art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, salariații ce participă la activitatea

de creare de programe pentru calculator sunt scutiți la plata impozitului
pe venitul din salarii. OMFP nr. 4433/2022 reglementează procedura
justificativă privind scutirea la impozitul pe venitul din salarii.
Față de procedurile anterioare, actuala procedură este mai simplificată și

extinde categoriile de persoane ce pot beneficia de scutire la impozit
inclusiv atât pentru absolvenții unei unități de învățământ cu studii
superioare, cât și pentru absolvenții de studii medii ce au absolvit
examenul de bacalaureat și sunt studenți la universități acreditate.
Procedura se aplică și pentru salariații instituțiilor publice ce creează

programele pentru calculator.
Analizând actul normativ din perspectiva unui angajator din mediu privat,
actul normativ enumeră punctual codurile CAEN prezumate pentru
28
desfășurarea activității de creare de programe pentru calculator, astfel:

• CAEN 5821 „Activități de editare a jocurilor de calculator”;
• CAEN 5829 „Activități de editare a altor produse software”;
• CAEN 6201 „Activități de realizare a soft-ului la comandă (software
orientat client)”;
• CAEN 6202 „Activități de consultanță în tehnologia informației”;
• CAEN 6209 „Alte activități de servicii privind tehnologia informației”.
Se poate acorda scutirea la impozitul pe venitul din salarii dacă sunt

îndeplinite următoarele cinci condiții cumulative:
1. Salariații ocupă posturile și desfășoară activitățile din prezentul act
normativ;
2. Postul face parte dintr-un compartiment specializat de informativă;
3. Salariatul are o diplomă de licență universitară sau o diplomă de
bacalaureat și urmează studii superioare acreditate;
4. Angajatorul a realizat în anul fiscal precedent venituri din crearea
de programe pentru calculator. Fac excepție societățile nou
înființate și instituțiile publice;
5. Veniturile realizate au o valoare de cel puțin 10.000 euro pentru
fiecare salariat ce beneficiază de scutirea la impozitul pe venitul din
salarii.
Funcțiile și activitățile pentru care se poate acorda scutirea la impozitul

pe venitul din salarii sunt:
a) Administrator baze de date;
b) Analist;
c) Inginer de sistem în informatică;
d) Inginer de sistem software;
e) Manager de proiect informatic;
f) Programator;
g) Proiectant de sisteme informatice;
h) Programator de sistem informatic;
i) Programator ajutor;
j) Analist ajutor;
k) Inginer de dezvoltare a produselor software.
Foarte important: trebuie urmărită cu maximă atenție procedura de
29
întocmire a dosarului de personal din cauza faptului că sunt necesare

destul de multe documente, cum ar fi comenzi interne, copii ale
diplomelor, dar și obligația de a întocmi ștate de salarii separat față de
restul salariaților.
Întrebare: există obligația de a întocmi ștat de plată separat în mod

exclusiv pentru persoanele ce beneficiază de scutirea la impozit?
R: da, este prevăzut în ordin.

Actul normativ 2022
modelului, conţinutului, modalităţii de
depunere şi de gestionare a formularului 212
„Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi
contribuţiile sociale datorate de persoanele
fizice“
După cum se cunoaște, persoanele fizice ce au realizat venituri

extrasalariale impozabile, respectiv venituri extrasalariale neimpozabile,
dar supuse declarării au obligația să depună declarația unică – Formular
212 până în data de 25 mai din anul următor.
Actul normativ analizat astăzi adoptă formularul final pentru definitivarea

impozitului pe venit și asigurărilor sociale pentru anul 2022 ce trebuie să
se realizeze până în data de 25 mai 2023, dar și pentru veniturile și
asigurările sociale aferente noilor plafoane corespunzătoare anului 2023.
Ca procedură de depunere, formularul se poate transmite astfel:

• La registratura organului fiscal în format letric;
• Prin poștă cu confirmare de primire;
• Prin comunicare la distanță.
30
Parcurgând instrucțiunile de completare reținem că declarația unică este

structurată pe fiecare din categoriile de venituri impozabile supuse
declarării, cum ar fi veniturile din activități independente, venituri din
cedarea folosinței bunurilor, venituri din transferul titlurilor financiare sau
venituri din alte surse.
Există subsecțiuni ale declarației când persoane fizice străine au realizat

activități artistice sau sportive pe teritoriul României, proceduri ce țin cont
de existența stopajului la sursă și regularizarea impozitului prin
procedura activităților independente.
Tot prin intermediul acestei declarații se pot asigura social acele

persoane care nu realizează venituri, dar doresc să fie asigurate în
sistemul public de asigurări sociale, fie de sănătate, fie la pensie.
Dacă cumva au mai existat cazuri prin care unii profesioniști au primit
șomaj tehnic sau compensații pentru reducerea timpului de lucru,
declarația cuprinde și rubricația pentru declararea impozitului și a
asigurărilor sociale datorate de aceste categorii de persoane.
Întrebare: ce legătură există între un PFA ce depune declarația unică și

posibilitatea depunerii declarației unice la registratură?
R: teoretic, e prevăzută posibilitatea, practic, nu poate decât prin comunicare la distanță.

Actul normativ 2022
Lege nr. 370 din 2022 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, abrogarea unor acte
normative şi alte măsuri financiar-fiscale
Legea nr. 370/2022 aprobă cu mai multe modificări OG nr. 16/2022 ce a

modificat Codul fiscal. Pe lângă modificări există și prorogări de termene.
31
Să parcurgem punctual principalele modificări:

1. Se clarifică procentul de impozitare a dividendelor distribuite în
anul 2022, indiferent dacă sunt plătite sau nu, în baza situațiilor
financiare interimare întocmite în anul 2022 în sensul că acestea
sunt supuse unei cote de impozit de 5% fără a se recalcula
impozitul când se aprobă situațiile financiare anuale. Acest lucru
înseamnă, practic, că dividendele distribuite prin situații financiare
trimestriale până la data de 31 septembrie 2022 rămân impozitate
cu cota de 5%, iar dividendele aferente trimestrului al IV-lea ce se
aprobă fie prin situații financiare trimestriale sau anuale în anul
2023 se impozitează cu cota de 8%;
2. Plafonul veniturilor de 500.000 euro pentru o microîntreprindere se
aplică începând cu veniturile anului 2023, fapt pentru care poate să
rămână microîntreprindere în anul 2023 și acele societăți ce au
înregistrat în anul 2022 venituri impozabile în plafonul de 500.000
euro – 1.000.000 euro calculat la cursul BNR de la 31 decembrie
2022. Se vor ține cont și de celelalte condiții impuse de lege: un
salariat și anumite excluderi la domeniul de activitate;
3. Se reiterează faptul că o microîntreprindere poate să realizeze
maxim 20% venituri din consultanță și management cu excepția
microîntreprinderilor ce prestează servicii de consultanță fiscală
cod CAEN 6920 „Activităţi de contabilitate şi audit financiar;
consultanţă în domeniul fiscal”;
4. Se reiterează faptul că societățile din domeniul HORECA pot
rămâne microîntreprinderi indiferent de nivelul veniturilor și pot
presta și alte activități cu obligația să respecte următoarele condiții:
a) Nu realizează venituri din consultanță și management mai mari
de 20% din total venituri;
b) Nu desfășoară activități incompatibile cu cele excluse pentru
microîntreprinderi (nu obțin venituri din jocuri de noroc, din
intermedieri financiare, din exploatarea minereurilor);
c) Celelalte venituri din alte activități nu depășesc echivalentul a
500.000 euro;
Dacă aceste societăți din HORECA încalcă oricare dintre aceste
condiții, devine plătitoare de impozit pe profit începând cu
trimestrul în care nu mai îndeplinește condiția.
32
5. Pentru angajatorii din construcții se modifică modul de calcul al

procentului de 80% cifră de afaceri din construcții în total venituri.
Acest procent se determină ca raport între totalul veniturilor din
activitatea de construcții realizate pe teritoriul României față de
totalul veniturilor realizate efectiv pe teritoriul României. Practic,
dacă există constructori ce realizează construcții în afara României
și facturează veniturile aferente acestor construcții din străinătate,
aceste venituri din străinătate nu se iau în considerare la
determinarea procentului de 80%. Se reiterează faptul că în cifra
de afaceri se cuprinde și producția realizată, dar nefacturată;
6. Se prorogă până în anul 2025 procedura de impozitare a clădirilor
prin raportare la valorile din grilele notarilor publici din România;
7. Există și o modificare privind obligația dotării operatorilor economici
ce efectuează comerț cu amănuntul și cu ridicata sau sunt
prestatori de servicii în sensul că aceștia trebuie să se doteze cu
POS sau cu alte soluții moderne ce acceptă plățile electronice doar
în cazul în care au încasări în numerar într-un an cu o valoare mai
mare de 50.000 lei. Legea aduce această obligație doar pentru
încasările în numerar și exclude din plafonul de 50.000 lei
încasările bancare.
Întrebare: ce legătură există între plafonul de 25.000 euro privind

valoarea maximă pentru tranșele de venit și Legea nr. 370/2022?
R: din păcate, niciuna. Nu este clarificată speța.

Actul normativ 2022
OMFP nr. 3954 din 2022 pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind colectarea impozitului
asupra veniturilor suplimentare obţinute din
vânzarea gazelor naturale din producţia
internă proprie extrase din perimetrele
33
petroliere offshore şi/sau perimetrele

petroliere onshore de adâncime
Actul normativ analizat astăzi nu reglementează și nu introduce o

procedură de plată a impozitului pe veniturile suplimentare obținute din
vânzarea de gaze naturale extrase din Marea Neagră sau de pe
platforma continentală a României. Procentul și procedurile de
impozitare sunt reglementate de Legea nr. 256/2018 privind
implementarea unor operațiuni petroliere. Persoanele interesate de
această categorie de impozit vor începe analiza cu această lege.
OMFP nr. 3954/2022 reglementează doar contul de trezorerie în care se

plătește acest impozit, respectiv 55.07 „Impozit asupra veniturilor
suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă
proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/sau perimetrele
petroliere onshore de adâncime“.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 2518 din 2022 pentru modificarea
unor ordine ale preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală privind
organizarea activităţii de administrare a
contribuabililor mari şi mijlocii
Actul normativ analizat astăzi este foarte important din perspectiva

contribuabililor ce au obligația depunerii declarației SAF-T.
Prin acest act normativ sunt reactualizate listele cu contribuabilii mari și

mijlocii, respectiv se modifică anexa nr. 5 la OpANAF nr. 1783/2021 ce
reglementează datele de la care contribuabilii au obligația depunerii
raportării SAF-T – D406.
Sunt nouă situații posibile ce țin cont și de obligațiile de raportare deja

îndeplinite de marii contribuabili. Dintre cele nouă situații, analizăm cele
mai importante situații de depunere a raportării SAF-T care aduc
modificări față de datele de raportare anterioară:
34
1. Contribuabilii considerați mici la data de 31 decembrie 2021 ce se

regăsesc în aceeași categorie și în anul 2022, iar începând cu 1
ianuarie 2023 se regăsesc la categoria de contribuabili mijlocii,
depun declarația D406 începând cu 1 ianuarie 2023;
2. Contribuabilii mijlocii la data de 31 decembrie 2021 ce au avut
această calitate și în anul 2022 și au trecut la categoria celor mici
începând cu 1 ianuarie 2023 depun declarația D406 începând cu 1
ianuarie 2025;
3. Marii contribuabili ce au depus deja Declarația 406 depun în
continuare raportarea SAF-T chiar și în situația în care au devenit
mici contribuabili.
Pentru celelalte categorii de contribuabili unde nu au existat modificări se

păstrează termenele prevăzute deja în legislație pentru depunerea
raportării, astfel:
a) Pentru contribuabilii mijlocii raportarea se va depune începând cu 1
ianuarie 2023;
b) Pentru contribuabilii mici, raportarea se va depune începând cu 1
ianuarie 2025;
c) Contribuabilii nerezidenți înregistrați doar în scopuri de TVA în
România depun raportarea începând cu 1 ianuarie 2025.
Amintim că obligația depunerii raportării SAF-T revine societăților

indiferent de forma de organizare, dar și regiilor autonome, asociațiilor și
fundațiilor, organizații cooperatiste sau cooperative agricole, etc.
Nu au obligația să depună această raportare persoanele fizice ce

desfășoară activități independente și profesii libere sau instituțiile
publice.

Actul normativ
2022
Legea nr. 341 din 2022 pentru aprobarea
131/2022 privind modificarea şi completarea
35
106/2022 pentru susţinerea acordării de

reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină
şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru
instituirea Sistemului naţional privind
monitorizarea transporturilor rutiere de
bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de
abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor
termene, precum şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative
Legea nr. 341/2022 aprobă, cu modificări, mai multe ordonanțe ce

reglementau acordarea unei reduceri de preț de 0,5 lei/litru de
combustibil către consumatori, iar comerciantul de combustibil primește
o compensație de la buget de 0,25 lei/litru cu TVA inclus.
Legea reiterează faptul că procedura se aplică și în perioada 1 octombrie

2022 – 31 decembrie 2022. Legea mai reiterează faptul că dacă un
comerciant/distribuitor de combustibili primește din amonte (de la
furnizorii săi), înscrisă în documentele de achiziție, reducerea de 0,5
lei/litru, acest distribuitor nu mai are dreptul să solicite compensația.

Actul normativ 2022
Procedurii privind stabilirea din oficiu a
obligaţiilor fiscale datorate de persoanele
fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând
măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru
unele venituri obţinute din străinătate,
precum şi pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare
36
Prezentul act normativ se adresează persoanelor fizice ce nu și-au

îndeplinit obligațiile de declarare și plată a asigurărilor sociale obligatorii.
Ne amintim faptul că pe durata stării de urgență și, ulterior, pe durata

stării de alertă diverse categorii socio-profesionale, cum sunt persoanele
ce desfășoară activități independente, persoanele ce au realizat venituri
din drepturi de autor au primit din partea bugetului diverse forme de
sprijin sub forma fie a șomajului tehnic, fie indemnizații pentru reducerea
timpului de lucru, etc.
Aceste sume erau în sfera impozitului pe venit și a asigurărilor sociale

obligatorii – contribuție la asigurările de sănătate, contribuție la pensie.
Persoanele fizice au avut obligația să depună declarația unică la

termenul prevăzut în lege și să plătească respectivele obligații fiscale.
Actul normativ analizat astăzi se adresează persoanelor ce nu au

îndeplinit aceste obligații, de declarare și plată a asigurărilor sociale și
modifică procedura de stabilire din oficiu de către autoritatea fiscală și,
ulterior, dacă este cazul, de executare silită.
Principalele elemente ale procedurii sunt:

1. Se calculează impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii
separat faţă de obligaţiile aferente veniturilor realizate de persoana
fizică din desfăşurarea activităţii;
2. Se identifică contribuabilii pe baza informaţiilor transmise de
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială și se întocmeşte
lista contribuabililor care au realizat venituri din indemnizaţii pentru
care se datorează obligaţii fiscale;
3. Din lista prevăzută anterior se elimină contribuabilii care au depus
declaraţia unică, persoanele fizice care nu datorează contribuţii de
asigurări sociale în România în anul de impunere și persoanele
asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii;
4. Compartimentul de specialitate notifică fiecare contribuabil înscris
în listă şi asigură exercitarea de către acesta a dreptului de a fi
ascultat conform prevederilor de la art. 9 din Codul de procedură
37
fiscală, cu precizarea termenului la care persoana fizică trebuie să

se prezinte în vederea audierii;
5. În termen de 15 zile de la data comunicării notificării, organul fiscal
central competent elimină din listă contribuabilii care, în urma
notificării, şi-au îndeplinit obligaţiile declarative privind contribuţia
de asigurări sociale prin depunerea declaraţiei unice privind
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele
fizice la organul fiscal central competent;
6. Pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor
pentru activitatea desfăşurată în străinătate, identificarea acestora
pentru care se stabileşte din oficiu contribuţia de asigurări sociale
se face în baza schimbul de informaţii între ANAF şi autorităţile
fiscale din străinătate, prin intermediul aplicaţiei informatice
naţionale „Automatic Exchange of Information“ (AEOI) și se
întocmește o listă;
7. Din listă se elimină contribuabilii care au depus declaraţia unică
privind şi au declarat contribuţia de asigurări sociale datorată
pentru veniturile asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată
în străinătate la secţiunea corespunzătoare de la capitolul I,
persoanele fizice care nu datorează contribuţii de asigurări sociale
în România în anul de impunere;
8. Și pentru aceste persoane se urmăresc etapele prezentate mai sus
cu privire la notificarea şi audierea contribuabililor;
9. Pentru stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de
persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor pentru
activitatea desfăşurată în străinătate şi venituri din pensii din
străinătate se întocmește o listă pe baza informațiilor transmise, se
elimină din listă contribuabilii care au depus Declaraţia unică,
persoanele fizice care nu datorează contribuţii de asigurări sociale
în România, persoanele care nu au calitatea de contribuabil la
sistemul de asigurări sociale de sănătate în anul de impunere și se
urmărește aceeași procedură de notificare şi audiere a
contribuabililor.
Decizia privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de

persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în
domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din
38
străinătate se emite în două exemplare, dintre care unul se comunică

persoanei fizice.
În situaţia în care, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei

privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele
fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul
protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate,
contribuabilul îşi îndeplineşte obligaţiile declarative, decizia se anulează.
În acest caz, organul fiscal central competent emite Formularul 662

„Decizie de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor
fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii
reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele
venituri obţinute din străinătate“. Acesta se emite şi în situaţia în care
contribuabilul face dovada, ulterior comunicării deciziei de impunere din
oficiu, prin prezentarea de documente, că nu avea obligaţia plăţii
obligaţiilor fiscale în anul de impunere.

Actul normativ
2022
OpANAF nr. 2034 din 2022 privind modificarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscală
a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii
fiscale care formează vectorul fiscal
Prin actul normativ analizat astăzi se modifică procedura de depunere și

înregistrare fiscală, respectiv formularele pentru două situații:
a) Formular 015 este depus de contribuabilii nerezidenți ce nu
înregistrează un sediu permanent în România, dar înregistrează
obligații fiscale față de bugetul din România. Formularul se poate
depune prin reprezentant/împuternicit fiscal la registratura
organului fiscal sau prin poștă cu confirmare de primire ori prin
transmisie electronică la distanță;
39
b) Formularul 030 se depune de persoanele fizice ce NU dețin un cod

numeric personal, dar intenționează să desfășoară activități
independente pe teritoriul României.
Notă: formularele sunt structurate și pentru alte posibile situații ce pot să

apară în activitatea economică, cum ar fi înregistrarea în scopuri de TVA,
înregistrarea ca plătitor de impozit pe venitul din salarii și asigurări
sociale obligatorii, etc.
Aceleași formulare se utilizează atât pentru declararea modificărilor

ulterioare, cât și la radierea respectivelor persoane din evidența
autorității fiscale.

Actul normativ 2022
OUG nr. 168 din 2022 privind unele măsuri
fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative
OUG nr. 168/2022 reglementează diverse aspecte bugetare și este un

act normativ foarte vast. Una dintre modificări se aplică și asupra Codului
fiscal și este regăsită la art. LII din Ordonanță.
Modificările sunt punctuale și noi le precizăm pe cele mai importante:

• Dacă un contribuabil, fie că este plătitor de impozit pe profit, fie că
este microîntreprindere, depune Formularul 177 pentru
direcționarea diferenței de sponsorizare către beneficiarii de
sponsorizări, iar ulterior depune declarații rectificative prin care se
diminuează suma impozitului de plată și, pe cale de consecință,
suma pe care ar fi avut dreptul să o redirecționeze către beneficiarii
de sponsorizări, atunci acest contribuabil este obligat să plătească
către bugetul de stat suma ce a fost redirecționată în plus. Prin
Ordin al Președintelui ANAF va fi adoptată procedura efectivă de
restituire;
40
• Pentru a se beneficia de facilități fiscale, în domeniul construcțiilor

salariul minim brut de încadrare corespunzător unei norme de 8
ore/zi este de 4.000 lei, iar facilitățile se acordă până la plafonul de
10.000 lei;
• Se reiterează faptul că sunt neimpozabile primele de asigurare de
sănătate și serviciile medicale sub formă de abonament într-un
cuantum anual de 400 euro în condițiile noilor modificări
procedurale aduse de OG nr. 16/2022 – nu se va depăși plafonul
lunar de 33% din salariul brut de încadrare;
• Se reiterează faptul că cele șapte venituri neimpozabile de natură
salarială acordate în procentul de 33% din salarii așa cum sunt
reglementate de OG nr. 16/2022 se aplică și pentru soldele
militare;
• Se reformulează noțiunea de „comerciant – cumpărător-revânzător
de energie electrică” cu un consum propriu de maxim 1% din
achizițiile de energie electrică când se aplică măsura de taxare
inversă la livrările de energie electrică către acest operator
economic;
• Dacă expediem produse accizabile în regim suspensiv de acciză
utilizând sistemul EMCS se poate modifica destinația inițială
utilizând aplicația informatică cu condiția ca noua destinație să fie
una prevăzută în lege;
• În perioada 1 ianuarie 2023 și până la data de 31 decembrie 2023
se suspendă scutirea la impozitare a sumelor decontate de
angajator pentru educația timpurie a copiilor salariaților;
• Se păstrează ca neimpozabilă și în anul 2023 a unei sume de 200
lei pentru salariații încadrați cu salariul minim brut garantat în plată
cu condiția ca venitul brut realizat în aceeași lună să nu
depășească suma de 400 lei.
O altă modificare importantă constă în prorogarea până la data de 31

decembrie 2023 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale
pentru acei operatori economici ce livrează bunuri sau prestează servicii
prin intermediul automatelor comerciale de vânzări.
La o primă analiză, majorarea salariului minim brut la suma de 4.000 lei

este aplicabilă doar pentru domeniul construcțiilor, iar pentru salariații din
41
agricultură și din industria alimentară facilitățile fiscale din aceste

domenii se acordă de la un salariu minim brut de 3.000 lei.

Actul normativ 2022
Ordin MMSS nr. 2171 din 2022 pentru
aprobarea modelului-cadru al contractului
individual de muncă
Prin Legea nr. 283/2022 s-a modificat substanțial Codul muncii. Această
lege aduce angajatorilor mai multe obligații, cum ar fi informarea
salariaților privind drepturile pe care aceștia le au conform Codului
muncii, respectiv obligația de a se înregistra în contractele de muncă și
eventualele beneficii acordate sub forma abonamentelor/asigurărilor de
sănătate, decontarea pensiilor administrate privat sau alte beneficii pe
care le acordă angajatorii către salariați.
Având în vedere aceste modificări, Ministerul Muncii a actualizat modelul

unui contract de muncă. Anexat la prezenta informare este draftul unui
contract de muncă în format editabil așa cum a fost adoptat de legiuitor.
Amintim faptul că toate elementele minime din cadrul acestui model sunt
obligatori când angajatorii utilizează alte tipuri de contracte de muncă.
În măsura în care noul contract de muncă surprinde elemente existente

deja între salariați și angajatori, actualele contracte de muncă trebuie
completate prin acte adiționale.

Actul normativ
2022
HG nr. 1447 din 2022 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe ţară garantat
în plată
Începând cu data de 1 ianuarie 2023 salariul minim brut garantat la plată
42
în România este în sumă de 3.000 lei așa cum a fost adoptat prin HG nr.
1447/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 1186 din 09.12.2022. Această
sumă corespunde unui program de lucru normal de 165,33 ore/lună
reprezentând suma de 18,145 lei/oră.
Notă: salariul minim brut pentru care se beneficiază de facilități în

domeniul construcțiilor este de 4.000 lei și a fost adoptat prin alt act
normativ, respectiv OUG nr. 168/2022 publicată în Monitorul Oficial nr.
1186 din 09.12.2022.
43

Noutăți Fiscale Aplicabile de La 01.01.2023. Noile Condiții Pentru Microîntreprinderi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noutăți Fiscale Aplicabile de La 01.01.2023. Noile Condiții Pentru Microîntreprinderi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditor Financiar, Consultant Fiscal Adrian Bența

I. Noutăți fiscale aplicabile de la 01.01.2023. Noile

Monitorul oficial nr. 58 din 20 ianuarie 2023

În ultima parte a anului trecut au fost adoptate mai multe reglementări

Prin OpANAF nr. 2509/2022 s-a aprobat formularul „Cerere de

Fac obiectul acestei cereri fiscale următoarele categorii de obligații

Cererea se completează și se depune la biroul unic din cadrul oficiului

Întrebare: mai depun 010 și 700 prin SPV?

Monitorul oficial nr. 47 din 17 ianuarie 2023

Declarația 205 trebuie depusă la autoritatea fiscală până în ultima zi din

Dintre veniturile ce fac obiectul declarării amintim: venituri din dividende,

Modificarea principală este generată de schimbarea regimului fiscal

Vânzarea de instrumente financiare derivate se impozitează în anul 2023

instrumentelor financiare este mai mare de 365 de zile de la data

Speță: societatea REPARAȚII CLĂDIRE este persoană juridică română.

Întrebare: ce legătură există între activitatea descrisă și acest act

R: Impozit alte surse 10%, Declarație 100 și Declarație 205.

Monitorul oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2023

Prin Legea nr. 39/2023 se aplică cota redusă de TVA de 5% pentru

Foarte important: reținem că această cotă de TVA de 5% se aplică la

aplică cota normală de TVA de 19%.

Legiuitorul nu a stabilit nimic când beneficiarii sunt entități fără scop

Legea intră în vigoare în data de 16 ianuarie 2023, în termen de trei zile

Să sperăm că se va reduce și prețul la vânzare către beneficiari

Speță: societatea BENȚA AUDIT SRL, persoană juridică română

Întrebare: ce legătură este între actualul act normativ și accize?

R: prosumatori, taxare inversă, acciză energie electrică.

Monitorul oficial nr. 36 din 12 ianuarie 2023

Legea nr. 34/2023 aduce o facilitate fiscală angajatorilor în sensul că

În același plafon pot beneficia de aceste categorii de servicii

neimpozabile și persoane aflate în întreținerea salariatului.

Această prevedere se aplică începând cu data de 1 februarie 2023.

Și persoanele fizice ce desfășoară activități independente pot deduce la

Pentru persoanele fizice ce desfășoară aceste activități independente

Întrebare: este fapt de notorietate că președintele României practică

R: CAEN 9311, acces facilități sportive.

Monitorul oficial nr. 22 din 9 ianuarie 2023

OMFP nr. 4268/2023 aprobă Situațiile financiare anuale aferente

Acestea vor fi utilizate atât de societățile ce conduc contabilitatea

directivele comunitare, cât și de entitățile ce conduc contabilitatea

Acele entități raportoare ce au exercițiul fiscal diferit de anul calendaristic

Termenele de depunere sunt:

Tipul de Situații financiare întocmit este influențat de criteriile de

Aceste entități sunt considerate microentități și depun:

• Cont de profit și pierdere prescurtat – formular 20

Situația activelor imobilizate – formular 40.

II. Entitățile ce nu se încadrează la microentități și nu depășesc două din

Opțional se pot întocmi Situația fluxurilor de trezorerie și Situația

III. Entitățile ce depășesc două din următoarele criterii:

Auditarea obligatorie a situațiilor financiare anuale se aplică pentru

a) Total active = 16.000.000 lei

Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de declarația administratorului

Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de raportul administratorului,

În funcție de obiectul de activitate și numărul de salariați, se vor anexa și

Speță: avem înregistrată în Constanță o sucursală (fără personalitate

Întrebare: ce depune această sucursală pentru închiderea exercițiului cu

Monitorul oficial nr. 18 din 6 ianuarie 2023

Actul normativ analizat astăzi modifică următoarele trei acte normative:

• OMFP nr. 2844/2016 privind reglementările contabile conforme cu

Modificările sunt punctuale în sensul că se reglementează noi conturi

Notă: această înregistrare contabilă este aplicabilă atât pentru societățile

Dintre reglementările contabile am reținut o situație aplicabilă capitalizării

Prezentele reglementări contabile se vor aplica și pentru situațiile