Noutăți Fiscale 2022 Și Cele Mai Actuale Modificări Fiscale Aplicabile de La 1 Ianuarie 2023

Auditor Financiar, Consultant Fiscal Adrian Bența
Office: Aleea Posada nr. 8, bl.31, sc.2, ap.19, Sector 5,București, cod poștal 051414
Tel: 0723.530.139 adrian@bentaconsult.ro
Tel/Fax: 021.776.90.18 www.bentaconsult.ro
I. Noutăți fiscale 2022 și cele mai actuale modificări

fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2023;
Monitorul oficial nr. 1112 din 17 noiembrie

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 2017 privind aprobarea
subcriteriilor de risc dezvoltate din criteriile
generale prevăzute de art. 7 alin. (7) din Legea
nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal
După cum se cunoaște, Codul de procedură fiscală încadrează

contribuabilii în trei categorii de risc, risc fiscal mic, mediu și ridicat. În
funcție de aceste clasificări sunt aplicate sau nu sunt aplicate diverse
proceduri.
Pentru a realiza clasificarea, prevederile de la art. 7 alin. (7) din Codul de

procedură fiscală stabilesc criterii privind clasa și subclasa de risc fiscal,
astfel:
a) Criterii privind înregistrarea fiscală;
b) Criterii privind depunerea declarațiilor fiscale;
c) Criterii privind valoarea obligațiilor fiscale declarate;
d) Criterii privind stingerea datoriilor.
OpANAF nr. 2017/2022 vine și detaliază în elemente concrete fiecare

dintre aceste criterii date la modul general. Desigur, nu sunt făcute
publice elementele specifice de risc, însă sunt detaliate pe elementele ce
vor fi urmărite în funcție de categoria fiecărui contribuabil.
De exemplu, când se vor analiza criteriile privind înregistrarea fiscală se

va urmări criteriul privind neînregistrarea/înregistrarea în scopuri de TVA,
înregistrarea/neînregistrarea privind impozitul pe profit,
înregistrarea/neînregistrarea ca plătitor de impozit pe venitul
microîntreprinderii, etc.
Când analizăm criteriile privind depunerea declarațiilor fiscale se vor

urmări aspecte cu risc privind nedepunerea declarațiilor fiscale,
depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale, depunerea cu erori a
2
declarațiilor fiscale, riscuri asociate administratorilor și altor persoane

aferente contribuabilului.
Când se analizează criteriul de declarare se vor analiza situațiile privind

neconcordanțele între formularele și raportările depuse chiar de
contribuabil sau neconcordanțele între sumele declarate de contribuabil
față de informațiile de la terți sau eventualele erori rectificate din
declarații de contribuabil.
Când analizăm criteriul privind realizarea plăților către buget se va avea

în vedere plata la scadență sau întârzierea plăților, posibila insolvabilitate
și riscul privind acționarii/asociații/administratorii.

Actul normativ 2022
Ordin AVM nr. 5964 din 2022 pentru
aprobarea Instrucţiunilor de completare a
documentului administrativ în format
electronic (e-DA) utilizând aplicaţia EMCS-RO-
Mişcări de control al mişcărilor cu produse
accizabile în regim suspensiv/de
scutire/exceptare de accize
Prin Legea nr. 268/2021 se înființează Autoritatea Vamală Română,

instituție cu personalitate juridică ce are atribuții în supravegherea,
circulația, controlul și stabilirea de obligații fiscale privind circulația
produselor supuse accizelor .
Cunoaștem faptul că în domeniul produselor accizabile există situația

circulației unor produse accizabile în regim suspensiv de acciză cu
raportarea acestor mișcări de produse accizabile în sistemul EMCS.
Acest sistem este unul funcțional la nivelul Comunității Europene cu
interfață și pentru România – EMCS-RO.
Din punct de vedere fiscal, mișcarea produselor accizabile în regim

suspensiv de accize/scutire/exceptare este însoțită de existența
documentului administrativ electronic (e-DA).
2
Prin Ordin AVM nr. 5964/2022 se modifică și actualizează instrucțiunile

de completare a documentului administrativ electronic. Desigur, având în
vedere că discutăm de un sistem electronic, actul normativ
reglementează procedurile de utilizare a sistemului și nu este un text
normativ de programare. Putem spune că se reglementează definiții
legale ale diverselor butoane.
Trebuie ținut cont că această aplicație trebuie utilizată cu maximă atenție

existând instrucțiuni și obligații instituite atât expeditorilor, cât și
beneficiarilor, dar și diverselor autorități vamale, fiscale implicate în
supravegherea circulației produselor accizabile.

Actul normativ 2022
Legea nr. 309 din 2022 pentru modificarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea nr. 309/2022 reglementează procedura impozitării veniturilor

obținute din pensiile administrate privat și din pensiile facultative.
Actul normativ reiterează faptul că veniturile obținute în baza acestor legi

sunt venituri din pensii și vor ține cont de plafonul veniturilor
neimpozabile de 2.000 lei din care se vor lua în considerare și
contribuțiile sociale obligatorii când acestea se datorează conform
legislației.
Ca și regulă generală, venitul impozabil din pensii este venitul brut

realizat din care se scade suma de 2.000 lei, plafon lunar, și asigurările
sociale obligatorii.
Pentru venitul din pensiile administrate privat acordate sub forma unei
plăți unice, venitul impozabil pentru determinarea impozitului pe venitul
din pensii este partea ce excede contribuției nete ale participanților
diminuată cu un singur plafon de venit neimpozabil.
Pentru venitul din pensiile administrate privat, plătite prin mai multe rate
venitul impozabil pentru impozitul pe venitul din pensii este partea ce
2
excede contribuțiilor nete ale salariaților la care se acordă un plafon

neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată de pensie.

Actul normativ 2022
Legea nr. 301 din 2022 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
31/2019 privind acordarea unor facilităţi
fiscale şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru
completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor
măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-
cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice
Livrarea de locuințe sociale se facturează cu cota de TVA de 5%. Una

dintre condițiile de fond și formă este ca această locuință să poată fi
„locuită ca atare” la momentul vânzării.
În unele situații de inspecție fiscală s-a reclasificat cota de TVA aplicabilă

din cauza faptului că sintagma „locuibilă ca atare” a fost interpretată
personal de echipele de inspecție în sensul că locuința trebuia să aibă
anumite dotări neprevăzute în lege să poată fi locuită ca atare.
Legea nr. 301/2022 reglementează definiția oficială a sintagmei „locuită

ca atare” și prezintă elementele pe care trebuie să le urmărim și pe care
trebuie să le îndeplinească o locuință astfel încât să se aplice cota de
TVA de 5%.
Se va aplica cota de TVA de 5% dacă locuința îndeplinește următoarele

condiții cumulative:
a) Cumpărătorii au acces liber la spațiul de locuit fără să tulbure pos-
esia altor persoane;
b) Locuința are acces la energie electrică și apă potabilă;
c) Există sistem de evacuare a apelor uzate și a deșeurilor menajere;
2
d) Există cel puțin un spațiu de odihnă;

e) Există cel puțin un spațiu de pregătire a hranei și un grup sanitar
indiferent de nivelul gradului de finisare la data livrării.
Monitorul oficial nr. 716 din 15 iulie 2022

Actul normativ OG nr. 16 din 15 iulie 2022
Ordonanță pentru modificarea și completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
abrogarea unor acte normative și alte măsuri
financiar fiscale.
OG nr. 16/2022 aduce multiple modificări Codului fiscal, iar pe lângă

acestea, abrogă începând cu data de 01 ianuarie 2023 impozitul specific,
respectiv reduce plafonul cifrei de afaceri de la care operatorii economici
sunt obligați să se doteze cu POS sau cu alte mijloace moderne de
încasare prin carduri bancare.
Din punct de vedere structural, actul normativ are prevederi ce intră în

vigoare etapizat, la următoarele date calendaristice:
 În 3 zile de la data publicării în Monitorul oficial, respectiv în data
de 18 iulie 2022;
 În data de 01 august 2022 sau începând cu veniturile lunii august
2022;
 În data de 01 ianuarie 2023.
Următoarea parte a analizei noastre este realizată în ordinea intrării în

vigoare a respectivelor prevederi.
Prevederi ce intră în vigoare în data de 18 iulie 2022:
1) Dividendele încasate de o societate în nume colectiv, societate în

comandită simplă, societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni,
societate cu răspundere limitată sau orice altă persoană juridică aflată
sub incidența legislației române, reprezintă venituri neimpozabile la
calculul impozitului pe profit când acestea provin de la o societate mamă
2
înmatriculată într-un alt stat membru, iar persoana juridică română deține
minim 10% din capitalul social al societății mamă, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, calculați la data plății dividendului.
Noutatea constă în extinderea scutirii la impozit pe dividend către orice
persoană juridică română, cum ar fi asociațiile și fundațiile. În același
timp, se reiterează faptul că persoana juridică română trebuie să fie
plătitoare de impozit pe profit.
2) Ca și regulă generală, pentru dividendele distribuite, dar neplătite

până la finele anului, de către o societate fiică către o societate mamă,
sau între orice alte persoane juridice române plătitoare de impozit pe
profit, scadența impozitului pe dividende este data de 25 ianuarie din
anul următor.
Prin excepție și cu caracter de noutate, nu se datorează impozitul dacă

la finele anului se îndeplinește condiția ca persoana juridică beneficiară a
dividendelor să dețină minim 10% din titlurile de participare ale persoanei
juridice plătitoare de dividende, pe o perioadă neîntreruptă pe o perioadă
de 1 an.
3) La determinarea ponderii cifrei de afaceri de 80% din activitatea de

construcții, se modifică datele la care ne raportăm când determinăm
acest indicator.
Cifra de afaceri din construcții se ia în considerare doar pentru activitatea

desfășurată pe teritoriul României, iar cifra de afaceri totală cuprinde atât
veniturile desfășurate pe teritoriul României, cât și cele din afara
României.
De exemplu, societatea realizează venituri din construcții realizate fizic în

România în valoare de 800 lei, și vânzări materiale de construcții 200 lei.
Ponderea cifrei de afaceri aferentă construcțiilor este de 80%
(800/1000). Dacă aceeași societate realizează în aceeași perioadă și
activități în străinătate tot de construcții montaj de 100 lei, ponderea cifrei
de afaceri este de 72,72% (800/1100). În această ultimă situație nu mai
beneficiază de facilități fiscale.
4) Pentru angajatorii din domeniul construcțiilor, ponderea cifrei de

afaceri de 80% din construcții în total cifră de afaceri se calculează
2
ținând cont doar de veniturile realizate în anul curent.
Pentru angajatorii noi înființați, se iau în considerare veniturile de la data

înființării până la finele lunii la care se calculează salariile, iar pentru
angajatorii deja existenți la data de 01 ianuarie, se iau în considerare
veniturile de la 01 ianuarie până la finele lunii pentru care se calculează
salariile.
Noutatea constă în faptul că se elimină aplicarea facilității salariale în

anul curent doar pentru că în anul anterior s-a realizat o cifră de afaceri
din construcții în procent mai mare de 80%.
5) Și pentru angajatorii în domeniul agriculturii sau industriei alimentare,

ponderea de 80% din cifra de afaceri ce permite acordarea de facilități
fiscale, ține cont de veniturile realizate în anul curent, de la 01 ianuarie
sau data înregistrării până la luna în care se aplică scutirea. Nu se va
ține cont de cifra de afaceri realizată în anul precedent.
6) Se extind categoriile de venituri neimpozabile la nivelul persoanei

fizice, reprezentând indemnizațiile pentru îngrijirea bolnavului cu
afecțiune oncologică.
7) Nu vor fi considerate venituri de natură salarială cheltuielile cu

testarea epidemiologică și/sau vaccinarea altor persoane (pe lângă
salariații existenți), ce realizează venituri de natură salarială cum ar fi
cenzori, administratori etc.
8) Instrucțiunile de completare a declarației 112 vor fi adoptate prin ordin

comun al ANAF, Casei de sănătate, Casei de pensii și ANOFM. Până
acum, acestea erau aprobate prin ordin comun al Ministerului Finanțelor
cu Ministerul Sănătății și al muncii și protecției sociale.
9) Se reformulează mai exact că persoanele fizice nerezidente, când

îndeplinesc condiția de rezidență fiscală de prezență în România mai
mult de 183 zile, plătesc impozit pe venit în România pentru veniturile din
străinătate.
10) Se reiterează faptul că beneficiază de scutire la plata contribuției de

sănătate copii cu vârsta de până la 18 ani, elevii cu vârsta de până la 26
ani și în anumite condiții studenții doctoranzi ce realizează activități
2
didactice. Însă, dacă aceste persoane realizează venituri din salarii,

activități independente, agricultură și silvicultură impozitate în sistem
real, se datorează contribuție la sănătate pentru aceste venituri,
contribuție ce se va calcula după regulile aplicabile fiecărei categorii de
venituri.
11) Persoanele fizice ce realizează mai multe categorii de venituri

extrasalariale depun Declarația unică privind asigurările sociale de
sănătate, dacă veniturile estimate depășesc plafoanele prevăzute în
legislație. În ipoteza în care venitul realizat este egal cu venitul estimat
deja declarat, nu se va mai depune o Declarație unică pentru contribuția
de asigurări sociale de sănătate.
Prevederi aplicabile începând cu 01 august 2022 sau cu veniturile

aferente lunii august 2022:
1) Se majorează impozitului pe veniturile din jocuri de noroc, astfel:
Tranşe de venit Impozit

brut - lei - - lei -
până la 10.000 inclusiv 3%
300 + 20% pentru ceea ce depăşeşte
peste 10.000-66.750 inclusiv
suma de 10.000
11.650 + 40% pentru ceea ce
peste 66.750
depăşeşte suma de 66.750
2) Salariul maxim pentru care se poate beneficia de facilități în construcții

este suma de 10.000 lei brut. Veniturile din salarii ce exced sumei de
10.000 lei nu beneficiază de facilități. Aceeași limitare este valabilă și
pentru salariile din sectorul agricol și industrie alimentară.
3) Se abrogă posibilitatea asocierii fără personalitate juridică între un

contribuabil plătitor de impozit specific și o persoană fizică sau cu orice
altă entitate.
4) Se reiterează faptul că la calculul diferitelor plafoane legate de salariul

minim brut pe țară, când acestea sunt diferențiate, la calculul plafonului
se va avea în vedere valoarea cea mai mică a salariului minim brut
garantat în plată.
2
5) Pentru contractele de muncă cu timp parțial, când salariatul realizează

venituri prin unul sau mai multe contracte de muncă cu timp parțial, iar
valoarea salariului cumulat este mai mică decât salariul minim brut, se
calculează și se datorează la plată contribuția la asigurările sociale -
pensii la nivelul salariului minim garantat în plată.
Există mai multe excepții cum sunt: elevii și strudenți cu vârsta de până
la 26 ani, ucenicii cu vârsta de până la 18 ani, pensionarii cu limită de
vârstă sau dacă prin două sau mai multe contracte din aceeași lună se
depășește suma salariului minim brut.
Aceleași reguli se aplică și din punctul de vedere al contribuției la

asigurările sociale de sănătate.
6) Acciza minimă obligatoriu în plată pentru 1.000 de țigarete urcă la

valoarea de 594,97 lei de la 563,97 lei.
Notă: trebuie analizate și celelalte influențe ale accize, respectiv evoluția

accizei ad valorem și a accizei specifice.
Prevederi aplicabile începând cu data de 01 ianuarie 2023:
1) Impozitul pe dividende plătit de o persoană juridică română unei alte

persoane juridice române este în procent de 8% și se achită la bugetul
de stat până pe data de 25 a lunii următoare. Se păstrează scutirea de
impozit dacă beneficiarul dividendului deține mai mult de 10% din titlurile
de participare la plătitorul de dividend, pentru o perioadă mai mare de 1
an.
2) Impozitul pe venitul din dividende distribuit persoanelor fizice este în

procent de 8%, aplicabil prin stopaj la sursă, impozitul fiind final.
Impozitul pe dividende achitate persoanelor nerezidente este tot în
procent de 8%.
3) Se păstrează actualele reglementări privind diurna acordată

salariaților, venit neimpozabil la nivelul de 2,5 ori cel stabilit pentru
instituții publice, fără a depășii plafonul de 3 x salariul brut de încadrare.
Legiuitorul aduce suplimentar sume neimpozabile pentru salariații ce
2
primesc venituri pentru clauza de mobilitate, venituri ce nu sunt

impozabile în limita procentului de 33% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat.
Foarte important: la categoria de venituri neimpozabile de natură

salarială, există o modificare structurală, în sensul că se extind sume
acordate salariatului cum ar fi acordarea de hrană sau decontarea chiriei
când salariatul nu deține locuință, fără ca acestea să fie de natură
salarială, într-un procent maxim lunar de 33% din salariul brut. Acesta
este un procent cumulativ total lunar, în care se va cuprinde și
decontarea serviciilor de vacanță, la fondul de pensii administrat privat,
abonamente medicale etc.
Se necesită un studiu detaliat de la caz la caz.
4) Se majorează salariul ce beneficiază de deducerea de bază la

determinarea impozitului pe venit al persoanei fizice. Acesta nu mai este
ca până acum o sumă fixă, ci este salariul minim brut + suma de 2.000
lei.
5) Se reduce plafonul de impozitare prin tranșe de venit la suma de

25.000 euro, pentru contribuabilii persoane fizice ce desfășoară activități
independente impozitate prin normă de venit. Acest lucru înseamnă că
acele persoane fizice ce au realizat în anul 2022 venituri mai mari de
25.000 euro și până la suma de 100.000 euro actualul plafon, sau mai
mult, trec la impozitarea veniturilor în sistem real.
6) La impozitarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, se elimină

cota forfetară de cheltuieli de 40%, astfel că venitul impozabil este
venitul brut.
Notă: contribuabilul are dreptul să opteze pentru impozitarea veniturilor

din chirii în sistem real.
7) Pentru persoane fizice ce desfășoară activități și realizează venituri

extrasalariale, se introduce un plafon superior ca bază de calcul pentru
asigurările sociale obligatorii și contribuția la sănătate de 24 salarii
minime brute, iar baza de calcul a asigurărilor sociale este:
 pentru persoanele fizice care au realizat până în 12 x salariul
minim brut, nu există obligația plății asigurărilor sociale; acestea
2
pot opta pentru asigurare în sistemul asigurărilor sociale și baza de

calcul este de 6 x salariul minim brut;
 pentru persoanele fizice ce realizează venituri extrasalariale în
plafonul cuprins între 12 – 24 x salariul minim brut, baza de calcul
a asigurărilor sociale este 12 x salariul minim brut;
 pentru persoanele fizice ce realizează venituri extrasalariale ce
depășesc plafonul de 24 x salariul minim brut, baza de calcul a
asigurărilor sociale este 24 x salariul minim brut.
Plafonul este unul anual, iar analiza trebuie detaliată pentru fiecare
componentă a asigurărilor sociale, respectiv obligația plății contribuției la
sănătate sau obligația plății contribuției la asigurările sociale pensii.
8) Regimul microîntreprinderii se modifică fundamental: scade plafonul

venitul microîntreprinderii la suma de 500.000 euro. Nu pot fi
microîntreprinderi acele societăți la care activitatea de consultanță și
management conduce la obținerea de venituri de peste 80% din total
venituri.
Foarte important: o persoană fizică poate să dețină mai mult de 25%

din capitalul social al unei microîntreprinderi în cel mult 3 societăți. În caz
contrar, când deține mai mult de 25% în mai mult de 3 societăți, trebuie
să se decidă ce societăți trece la plata impozitului pe profit.
Se introduce condiția ca o microîntreprindere să aibă minim un salariat.

Actul normativ în sine este mult mai vast și cuprinde referire inclusiv la
modul de stabilire al impozitului pe clădiri și probabil vor exista modificări
în perioada următoare.
Vă recomandăm să analizați cu maximă atenție pe textul normativ acele

modificări care intră în vigoare în 18 iulie 2022 și 01 august 2022, astfel
încât să le putem aplica ca atare, fără a neglija conceptele fundamentale
propuse pentru 01 ianuarie 2023.
Alte modificări:
 se abrogă impozitul specific unor activități. Actualii operatori
economici ce plătesc impozit specific au de ales între a plăți impozit
2
pe venitul microîntreprinderii (1% din venituri) sau impozitul pe profit

(16% din profitul fiscal);
 se majorează cota de TVA la 19% pentru băuturile carbogazoase;
 se majorează cota de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de
restaurant, catering.
Reguli noi și pentru clădiri!
108. Articolul 458 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 458. - Calculul impozitului/taxei pe clădirile nerezidenţiale
(1) Pentru clădirile nerezidenţiale şi clădirileanexă aferente,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de
minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se
stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului
Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
(2) Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4%
asupra valorii clădirii.
(3) Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea
valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de
teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare
la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România,
administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
(4) În situaţia în care valoarea din studiile de piaţă administrate de
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România este mai mică decât
ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data
de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea
cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date
a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota
impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului
General al Municipiului Bucureşti."

"Art. 459. - Calculul impozitului/taxei pe clădirile care cuprind spaţii cu
destinaţie rezidenţială şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială
(1) Pentru clădirile care au în componenţă atât spaţii cu destinaţie
2
rezidenţială, cât şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială, impozitul/taxa pe

clădiri se determină în funcţie de destinaţia suprafeţelor cu o pondere
mai mare de 50% şi se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare
destinaţiei majoritare, asupra valorii întregii clădirii.
(2) În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la
organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii,
suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele
doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii
administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în
termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele
nerezidenţiale.
(3) În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local
suprafaţa folosită în scop nerezidenţial potrivit alin. (2), impozitul pe
clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor
nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului
fiscal local."

"Art. 460. - Reguli privind calculul impozitului/taxei pe clădiri
(1) Pentru determinarea valorii clădirii şi a terenului acoperit de
aceasta pentru anul de referinţă se vor utiliza valorile cuprinse în Studiile
de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare
din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din
România, aferente anului anterior celui de referinţă.
(2) În cazul în care în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative
privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea
Naţională a Notarilor Publici din România, valoarea este exprimată în
euro/mp, valoarea clădirii se calculează prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate exprimate în metri pătraţi, cu valoarea pe metru
pătrat cuprinsă în aceste studii.
În cazul în care valorile sunt exprimate în euro, se va utiliza cursul de
schimb al monedei euro la data de 31 decembrie a anului anterior celui
de referinţă.
(3) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin
însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale
balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă,
exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi
teraselor neacoperite.
(4) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv
2
măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a

clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un
coeficient de transformare de 1,4.
(5) În situaţia în care Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative
privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea
Naţională a Notarilor Publici din România nu conţin informaţii despre
clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unităţi
administrativ-teritoriale, se vor aplica următoarele reguli:
a) în cazul unei clădiri rezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează
prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile
determinate conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal, în vigoare la
data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte
prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această
atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
b) în cazul unei clădiri nerezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează
prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în
baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022. Cota
impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului
General al Municipiului Bucureşti.
(6) Organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care
cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în
categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor
pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior
celui de referinţă.
(7) Organele fiscale locale întocmesc şi transmit contribuabililor
comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de
acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor
cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind
proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a
Notarilor Publici din România.
(8) În situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în
termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare
tacită a datelor înscrise în comunicare.
(9) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare
majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel
că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la
terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă
care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a
clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică
2
şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare,

modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie
pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a
celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii,
vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii
arhitecturalambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se
actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare
majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea
acesteia la data începerii executării lucrărilor."
Monitorul oficial nr. 1054 din 31.10.2022

Actul normativ Legea nr. 286 din 2022 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2022
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea
sistemului de finanţare a programelor,
proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi
pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor
măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării
Programului cultural naţional „Timişoara -
Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“
Legea nr. 286/2022 își dorește susținerea programului cultural Timișoara,

capitală europeană a culturii în anul 2023, îmbunătățește programele de
finanțare a unor proiecte culturale, dar în același timp modifică OG nr.
51/1998 privind finanțarea unor proiecte culturale.
Cu această ocazie se modifică sau se suplimentează 6 surse de

finanțare sub forma unor taxe/contribuții pe care le vor achita operatorii
economici. Acestea sunt:
1. O cotă de 20% din încasările realizate de către operatorii
economici ce distribuie servicii de programe de televiziune,
retransmisie către public ce conțin fonograme sau videograme a
căror vizionare nu este recomandată minorilor, respectiv din
vânzarea sau închirierea unor fonograme;
2
2. O cotă de 1% din încasările realizate de operatorii economici ce

organizează târguri și expoziții pentru taxa de vizitare, atunci când
nu se datorează timbru monumentelor istorice conform legislației în
vigoare;
3. O cotă de 1% din veniturile realizate de operatorii economici ce își
desfășoară activitatea în incinta monumentelor istorice, fie că sunt
publice sau private, atunci când nu se datorează timbru
monumentelor istorice;
4. O cotă de 1% din încasările realizate de către operatorii economici
ce desfășoară activitate de bâlci, parcuri de distracții și alte
activități recreative și distractive;
5. O cotă de 0,5% din valoarea investițiilor autorizate sub forma de
construcții situate în zona de protecție a monumentelor istorice în
zone protejate sau situri urbane;
6. O cotă de 0,5% din veniturile realizate de către operatori economici
din domeniul jocurilor de noroc pentru activitățile desfășurate în
mediul online.
Aceste sume se colectează online și se plătesc la bugetul fondului

cultural național până pe data de 15 a lunii următoare. Pentru distribuirea
de fonograme sumele cuvenite se calculează către ORDA.
De reținut: prezenta lege intră în vigoare la data de 03 noiembrie 2022

și momentan nu există norme de aplicare.

Actul normativ
2022
OpANAF nr. 1985 din 2022 privind
completarea anexei la Ordinul preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.
1.612/2018 pentru aprobarea
Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se
plătesc în contul unic
Actul normativ analizat astăzi stabilește noi contribuții fiscale ce se achită

în contul unic având în vedere modificările normative în domeniul
contribuțiilor sociale intrate în vigoare în ultimele luni.
2
Următoarele trei contribuții se achită în contul unic la scadența prevăzută

în lege, astfel:
1. Contribuția la asigurările sociale de sănătate suportată de
angajator aferenta contractelor de muncă cu timp parțial când
aceasta se recalculează până la nivelul salariului minim atunci
când legea prevede acest recalcul;
2. Contribuția la asigurările sociale pensii datorată de angajator
aferentă contractelor de muncă cu timp parțial când aceasta se
recalculează la nivelul salariului minim atunci când legea prevede
obligația recalculului;
3. Contribuția la asigurările sociale de sănătate datorate de
persoanele ce au calitate de pensionar peste plafonul scutit de
contribuție de 4.000 lei. Cunoaștem faptul că pensiile sunt scutite
de plata contribuției la sănătate într-un plafon de 4.000 lei, iar
peste suma ce excede acestui plafon se datorează contribuția la
sănătate.
Pentru celelalte obligații bugetare ce se achită în contul unic legiuitorul

nu a adus modificări procedurale.
Monitorul oficial nr. 1062 din 2 noiembrie 2022

Actul normativ Ordin AVR nr 5697 din 2022 privind aprobarea
Procedurii de înregistrare a activităţii de
distribuţie şi comercializare angro de băuturi
alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi
pentru aprobarea modelului şi conţinutului
unor formulare
Potrivit art. 435 alin. (3) din Codul fiscal, operatorii economici ce au
activitate de distribuție en-gros (firmă la firmă) de băuturi alcoolice și
tutun prelucrat au obligația să dețină un atestat de operator economic
pentru distribuția de produse accizabile. Acești operatori economici
trebuie să fie luați în evidența autorității vamale române ce eliberează și
prezentul atestat.
2
Pentru a fi mai expliciți ce operatori economici au nevoie de acest

atestat, ne referim doar la distribuitori, respectiv aceștia achiziționează
băuturile alcoolice sau tutunul prelucrat de la un antrepozit fiscal sau de
la un operator autorizat ca destinatar înregistrat și revând bunurile către
alți operatori economici.
Operatorii economici care doresc să obțină acest atestat vor depune o

cerere, model tipizat, la direcția regională vamală unde sunt arondați.
Aceștia trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

1. Să dețină spații de depozitare corespunzătoare;
2. Să aibă în obiectul de activitate autorizat activitatea de distribuție
en-gros de băuturi alcoolice și produse din tutun;
3. Să dețină mijloace tehnice de depistare a marcajelor false sau
contrafăcute;
4. Să fie activi fiscal;
5. Administratorul societății să nu aibă înscris în cazier sancțiuni
penale de natura celor economice, de evaziune fiscală, delapidare,
etc.;
6. Împotriva operatorului economic nu există sancțiuni penale de
natura celor economice sau privind combaterea evaziunii fiscale și
spălarea banilor;
7. Să nu înregistreze obligații fiscale restante către bugetul general
consolidat.
Operatorul economic va depune documentele ce atestă aceste situații.

Autoritatea vamală competentă, în scopul soluționării cererii, poate
solicita înscrisuri suplimentare sau poate efectua constatări la fața
locului.
În situația în care documentația este completă și conformă cu legislația,

referatul de aprobare se va emite în termen de 30 de zile de la această
dată. Acestea se vor supune aprobării, iar în funcție de data aprobării
atestatele sunt valabile astfel:
a) Pentru referatele aprobate în data de 1-15 ale lunii curente,
atestatele sunt valabile începând cu data de 16 a lunii în curs;
b) Pentru referatele aprobate în data de 16-sfârșitul lunii curente,
atestatele sunt valabile începând data de 1 a lunii următoare.
2
Atestatele nu sunt transmisibile.
Foarte important: actualele atestate de operatori cu produse accizabile

pentru distribuția de băuturi alcoolice și tutun prelucrat obținute în
temeiul OpANAF nr. 1850/2016 își mențin valabilitatea pe termen
nedeterminat până la anularea sau revocarea acestora.
De reținut: dacă există operatori economici ce au depus cereri de

obținere a atestatului în perioada anterioară, iar acestea nu sunt încă
soluționate până la data intrării în vigoare a prezentului act normativ,
acestea vor fi soluționate chiar în conformitate cu actualul act normativ.
Notă: actul normativ reglementează și procedura de suspendare,

respectiv revocare a atestatului de operator cu produse accizabile în
situația în care operatorul economic nu mai îndeplinește condițiile de
autorizare.
Pe pagina de internet a autorității vamale va fi publicată lista operatorilor

economici deținător de atestate de comercializare, iar această listă va fi
actualizată lunar până pe data de 15 a lunii fiecărei luni.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 1923 din 2022 privind Procedura
de publicare a listei contribuabililor care nu
înregistrează obligaţii restante
OpANAF nr. 1923/2022 reglementează o procedură de editare și

publicare a listei contribuabililor ce nu înregistrează datorii restante către
bugetul de stat.
Potrivit procedurii, scopul este „mediatizarea contribuabililor” persoane

juridice ce nu au datorii restante la buget, procedură ce se realizează
prin publicarea acestei liste pe pagina de internet deținută de autoritatea
fiscală centrală.
Conform actului normativ, în această listă se regăsesc contribuabilii care

îndeplinesc cumulativ următoarele trei condiții:
2
 Au depuse toate declarațiile fiscale pe toată durata termenului de

prescripție anterior datei întocmirii listei;
 Au achitat la scadență toate obligațiile fiscale principale și, după
caz, accesorii;
 Nu înregistrează obligații fiscale restante la data întocmirii listei.
Lista va cuprinde denumirea contribuabililor și codul de înregistrare

fiscală, iar în lista se regăsesc doar contribuabilii activi fiscal.
Lista se va publica trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul

următor.
Monitorul oficial nr. 1044 din 28 octombrie

Actul normativ 2022
Ordin INS nr. 1493 din 2022 privind pragurile
valorice Intrastat pentru colectarea
informaţiilor statistice de comerţ intra-UE cu
bunuri în anul 2023
Ordinul INS nr. 1493/2022 se adresează operatorilor economici ce

realizează activități de comerț intracomunitar cu bunuri corporale.
Acesta reglementează plafoanele valorice aplicabile în anul 2023 prin a

căror depășire intervine obligația depunerii declarației INTRASTAT
pentru comerțul intracomunitar de bunuri.
În anul 2023 sunt în vigoare următoarele praguri valorice:

a) Pentru livrări intracomunitare de bunuri, suma de 1.000.000 lei;
b) Pentru achiziții intracomunitare de bunuri, suma de 1.000.000 lei.
Alte aspecte importante:

 Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 februarie 2023, iar
acest lucru înseamnă că declarația INTRASTAT aferentă lunii
ianuarie 2023 respectă plafoanele INTRASTAT existe în anul
2022;
2
 Începând cu luna februarie 2023, obligația depunerii declarației

INTRASTAT intervine dacă sunt depășite actualele plafoane
reglementate de prezentul ordin;
 Există posibilitatea ca un operator economic să realizeze comerț
intracomunitar cu bunuri în perioada anterioară fără să fi depășit
plafoanele existente INTRASTAT. Dacă în anul 2023 depășește
plafoanele reglementate de prezentul act normativ, atunci va
depune declarație INTRASTAT începând chiar cu luna când s-a
depășit plafonul;
 Este posibil ca pe un anumit flux să fie depășit plafonul, iar pe alt
flux să nu fie depășit plafonul. În acest caz se va depune declarație
INTRASTAT doar pentru fluxul la care s-a depășit plafonul – livrări
sau achiziții.
Notă: actul normativ a reglementat doar plafoanele valorice, nu și

instrucțiunile de completare ale declarației INTRASTAT. Până la noi
modificări normative se păstrează actualele instrucțiuni și proceduri de
completare și depunere a declarației INTRASTAT.

Actul normativ 2022
Ordin ANPDPD nr. 1001 din 2022 privind
aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art.
78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap
Potrivit art. 78 din Legea nr. 448/2006, angajatorii ce înregistrează un

număr mai mare de 50 de salariați trebuie să încadreze în muncă un
număr de 4% persoane cu handicap. În caz contrar, plătesc către
bugetul de stat o contribuție egală cu valoarea salariului minim înmulțit
cu numărul de persoane pentru care nu se efectuează încadrarea.
Apar dificultăți în stabilirea numărului de salariați atunci când există

fracțiuni de lună lucrate, contracte de muncă cu timp parțial sau
contracte suspendate, respectiv salariați cu contracte de muncă în
2
concediu fără plată.
Ordinul ANPDPD nr. 1001/2022 definește mai exact modul de calcul al

numărului de salariați și cum se calculează contribuția.
Astfel, reținem următoarele aspecte importante:

 Prin salariat înțelegem salariat cu normă întreagă privind durata
timpului de muncă;
 Pentru salariații încadrați cu normă de muncă cu timp parțial
aceștia se includ în numărul total de salariați proporțional cu norma
de timp;
 Nu se iau în considerare în numărul total de salariați salariații cu
contracte de muncă suspendate, salariații în concediu fără plată,
salariații aflați în grevă;
 Pentru zilele de repaus săptămânal sau sărbătoare legală numărul
de salariați se consideră ca fiind egal cu cel din ziua lucrătoare
precedentă;
 Numărul total de angajați se determină ca medie aritmetică din
suma efectivelor zilnice de salariați, inclusiv zilele de repaus
săptămânal și zilele libere împărțit la numărul total de zile
calendaristice din lună;
 Procentul de 4% se calculează cu două zecimale;
 Numărul de persoane neîncadrate se determină ca diferență între
numărul reprezentând procentul de 4% și numărul de persoane
încadrate;
 Contribuția se determină înmulțind diferența calculată anterior cu
salariul minim brut garantat în plată.
Foarte important: un angajator ce datorează contribuția pentru

neîncadrarea persoanelor cu handicap poate să achiziționeze bunuri și
servicii de la unități protejate într-un procent maxim de 50% din
contribuție. În cazul în care într-o lună se achiziționează bunuri și servicii
ce depășesc procentul de 50%, suma se reportează pentru luna
următoare și diminuează contribuția acestei luni următoare.
De reținut: în perioada anterioară procedura de calcul a numărului de

salariați și a contribuției a fost reglementată prin Ordinul Președintelui
ANPH nr. 590/2008 ce a fost abrogat începând cu data de 20.10.2022,
2
dată de intrare în vigoare a prezentului act normativ.
Contribuția rămasă de plată are scadență pe data de 25 a lunii

următoare pentru luna în care se datorează și se declară prin Formularul
D100.
Monitorul oficial nr.

Actul normativ 1037 din 25 octombrie
2022
OpANAF nr. 1843 din 2022 pentru aprobarea
Procedurii privind depunerea declaraţiei pe
propria răspundere privind modalitatea de
plată a contribuţiei la Fondul de Tranziţie
Energetică, precum şi de constituire şi
executare a garanţiei
Actul normativ analizat astăzi adoptă modelul declarației pe propria

răspundere și procedura privind depunerea declaraţiei pe propria
răspundere privind modalitatea de plată a contribuţiei la Fondul de
Tranziţie Energetică, precum şi de constituire şi executare a garanţiei.
Persoanele nerezidente care desfăşoară tranzacţii pe piaţa de energie

din România au obligaţia de a depune la organul fiscal central competent
în administrarea acestora, direct sau prin reprezentant, o declaraţie pe
propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuţiei la Fondul
de Tranziţie Energetică.
Termenul de depunere a declaraţiei este de:

 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin pentru
persoanele nerezidente care operează pe pieţele de energie din
România la această dată, precum şi pentru cele aflate în curs de
autorizare;
 15 zile înainte de autorizare pentru a opera pe pieţele de energie
din România, pentru persoanele nerezidente care vor fi autorizate
începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
2
Persoanele nerezidente sunt obligate să constituie garanţie sub formă de

cash colateral, respectiv consemnare de mijloace băneşti la o unitate a
Trezoreriei Statului pe seama organului fiscal central sau scrisoare de
garanţie bancară. Cuantumul garanţiei este de 1 milion euro, echivalent
în lei, potrivit art. IV alin. (5) din OUG nr. 119/2022.
Termenul de constituire a garanţiei se suprapune cu termenul de

depunere a declarației.
Organul fiscal central execută garanţia pentru stingerea contribuţiei la

Fondul de Tranziţie Energetică, declarată şi neachitată la termenul de
plată prevăzut la art. 15 alin. (4) din OUG nr. 27/2022. În acest caz,
organul fiscal central comunică o înştiinţare persoanelor nerezidente
potrivit prevederilor art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar acestea au
obligaţia reîntregirii acesteia în termen de cel mult 15 zile de la data
comunicării înştiinţării.
Monitorul oficial nr. 1023 din 20.09.2022

Actul normativ OMFP nr. 3900 din 2022 Ordin pentru
aprobarea precizărilor contabile în aplicarea
prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile
aplicabile
Actul normativ analizat astăzi se adresează în mod exclusiv operatorilor

economici prestatori ai serviciilor de transport și distribuție a energiei
electrice și a gazelor naturale ce înregistrează costuri suplimentare cu
achiziția de energie electrică și gaze naturale în perioada 01 ianuarie
2022 – 31 august 2022.
Potrivit art. III din OUG nr. 119/2022 pentru aprobarea unor măsuri în
domeniul energiei, aceste costuri se capitalizează și se amortizează pe o
durată de 5 ani. OMFP nr. 3900/2022 se adresează atât operatorilor
economici ce conduc contabilitatea conform OMFP nr. 1802/2014 privind
contabilitatea armonizată cu directivele comunitare, cât și acelor
2
operatori economici ce conduc contabilitatea conform OMFP 2844/2016

privind aplicarea IFRS. 21.10.2022
Pentru ambele proceduri contabile capitalizarea costurilor conform

reglementărilor mai sus amintite se înregistrează în evidența contabilă
prin articolul:
208 „Alte imobilizări necorporale analitic distinct” = 722 „Venituri din
producția de imobilizări necorporale”.
Prima capitalizare a costurilor va fi cu data de 30 septembrie 2022 pentru

sumele corespunzătoare perioadei 01 ianuarie 2022 – 30 septembrie
2022. Următoarele capitalizări de costuri vor fi trimestriale cu înregistrare
în contabilitate în ultima zi a trimestrului pentru sumele corespunzătoare
trimestrului. Amortizarea începe să se calculeze începând cu data de 01
a lunii următoare trimestrului încheiat.

Actul normativ 2022
Legea nr. 283 din 2022 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
precum şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ
Actul normativ analizat astăzi modifică structural Codul muncii și

transpune în legislația națională mai multe reglementări din mai multe
directive ale Uniunii Europene.
În esență, această reglementare nu aduce reglementări fiscale, ci vine

să suplimenteze și să garanteze drepturile salariaților când aceștia se
află într-o situație de potențial conflict cu angajatorul.
Unele modificări sunt structurale, altele punctuale și trebuie analizate în

contextul celorlalte modificări.
Să parcurgem câteva dintre noile prevederi:
2
1) În cazul în care salariații sau reprezentanții salariaților inițiază

angajatorului o plângere, aceștia beneficiază de protecție împotriva
oricărui tratament advers din partea angajatorului. Salariatul care
se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului
se poate adresa instanței de judecată cu o cerere pentru acordarea
de despăgubiri și restabilirea situației anterioare;
2) În momentul în care se decide efectuarea unei angajări există
obligația informării salariatului cu privire la elemente cum sunt locul
muncii, salariul, durata normală a muncii, etc. În ipoteza în care
angajatorul decontează asigurări medicale private, contribuții la
pensii facultative sau ocupaționale, și acestea fac obiectul
informării salariatului;
3) În situația în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la
toate elementele prevăzute de Codul muncii, salariatul poate
sesiza inspecția muncii;
4) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la
același angajator în baza unor contracte de muncă fără
suprapunerea programului de muncă beneficiind de salariul
corespunzător fiecărui contract;
5) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioada de
incapacitate temporară de muncă, concediul de maternitate,
paternal, pentru îngrijirea copilului și perioada absenței de la locul
de muncă se consideră activitate prestată;
6) Se instituie concediul „de îngrijitor” cu o durată de 5 zile lucrătoare
într-un an calendaristic ce se acordă salariatului ce acordă un
sprijin personal către o rudă sau o persoană din aceeași
gospodărie când aceasta are nevoie de îngrijire sau sprijin ca
urmare a unei probleme medicale grave;
7) Salariatul are dreptul la absențe de la locul de muncă într-o durată
de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Absențele sunt
determinate de o urgență familială generată de boală sau accident
cu condiția informării prealabile a angajatorului și cu obligația de
recuperare a perioadei absente.
Există și alte multiple modificări punctuale și, desigur, pentru

nerespectarea obligațiilor stabilite de prezenta lege sunt prevăzute
sancțiuni contravenționale.
2

Actul normativ
2022
OpANAF nr. 1797 din 2022 privind modificarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 1.363/2022 pentru
aprobarea modelului şi conţinutului
formularului 179 „Declaraţie privind
compensaţia la carburanţi“
Operatorii economici ce comercializează benzină și motorină pot să

acorde o reducere de preț de 0,5 lei/litru inclusiv TVA conform OUG nr.
106/2022. Acest act normativ prevede suportarea din bugetul de stat a
unei compensații de 0,25 lei/litru inclusiv TVA pentru acești operatori
economici.
Prin OUG nr. 131/2022 s-au adus următoarele modificări la această

procedură, astfel:
 Se extinde perioada de aplicare a reducerii de preț de care
beneficiază clientul pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie
2022;
 Beneficiarii reducerii de preț pot fi atât clienți finali persoane fizice
și juridice, cât și alți operatori economici ce revând combustibilii;
 Compensația cuvenită de la bugetul de stat va fi declarată de
respectivul comerciant printr-o declarație depusă până pe data de
25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea de preț și
reprezintă, în același timp, și o cerere de compensare.
OpANAF nr. 1797/2022 modifică instrucțiunile de folosire și de

completare a Formularului 179 „Declarație privind compensația la
carburanți” în sensul respectării noilor prevederi normative mai sus
amintite.
Amintim că, din punct de vedere fiscal, atât reducere acordată

cumpărătorilor, cât și compensația primită de la buget este considerată
de legiuitor o subvenție legată direct de prețul combustibilului ce este
cuprinsă în baza de calcul a TVA.
2
Astfel, când vom analiza suma solicitată la compensare se va colecta

mai întâi TVA datorată bugetului de stat și doar diferența se va solicita la
compensare.
Exemplu de calcul pentru un litru de combustibil (compensare 0,25

lei/litru):
o TVA 0,04 lei/litru (în cotă de 19%);
o compensație 0,21 lei/litru.
Monitorul oficial nr. 967 din 4 octombrie 2022

Actul normativ OMFP nr. 3265 din 2022 privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului finanţelor
publice şi al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice nr. 1.056/4.435/2016
pentru aprobarea Normelor privind deducerile
pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la
calculul rezultatului fiscal
Actul normativ analizat astăzi se adresează contribuabililor plătitori de

impozit pe profit ce realizează activități de cercetare-dezvoltare.
Potrivit art. 20 din Codul fiscal, aceștia beneficiază de două categorii de
facilități fiscale:
a) deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit a unei sume
similare cheltuielilor în procent de 50% din cheltuielile de
cercetare-dezvoltare;
b) Dreptul de a utiliza metoda de amortizare accelerată pentru
aparatura și echipamentele utilizate în activitățile de cercetare-
dezvoltare.
Când analizăm natura unei cheltuieli de cercetare-dezvoltare din punct

de vedere fiscal trebuie să ne raportăm la procedura și condițiile
adoptate prin OMFP nr. 1056/2016 cu modificări ulterioare.
OMFP nr. 3265/2022 îmbunătățește și modifică cadrul de identificare a

cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Cu această ocazie sunt definite
2
condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect de cercetare,

astfel:
1) scopul proiectului şi obiectivele proiectului;
2) domeniul de cercetare-dezvoltare;
3) perioada de desfăşurare a proiectului;
4) resursele alocate proiectului
5) bugetul proiectului;
6) categoria rezultatului activităţii de cercetare-dezvoltare;
7) caracterul inovativ.
În cadrul activităţilor de dezvoltare tehnologică se iau în considerare

activităţile de dezvoltare experimentală.
În cadrul autorității de stat pentru dezvoltare-cercetare se va înregistra

un registru al experților ce au dreptul să constate/certifice că un proiect
este de cercetare-dezvoltare.
Pentru a beneficia de facilitățile fiscale amintite anterior, marii

contribuabili au obligația de a solicita certificarea proiectelor de
cercetare-dezvoltare de către un expert autorizat. Celelalte categorii de
contribuabili – mici și mijlocii pot (nu este o obligație, este o posibilitate)
să solicite certificarea proiectelor de cercetare-dezvoltare.
În principiu, această certificare reduce riscul fiscal ca o cheltuială de

cercetare-dezvoltare să fie reclasificată în cheltuială curentă, caz în care
s-ar fi pierdut facilitățile fiscale.
Probabil vor exista ceva costuri cu obținerea certificării, însă pare o

procedură bună raportarea la expertiza unor terți.
Monitorul oficial nr. 957

Actul normativ din 30 septembrie 2022
OUG nr. 132 din 29
septembrie 2022
Ordonanță de urgență privind modificarea și
completarea unor acte normative
2
Prin OUG nr. 41/2022, a fost reglementat și s-a instituit obligația de a

raporta transportul fizic al bunurilor cu risc fiscal în sistemul electronic
RO e-transport.
Sunt considerate bunuri cu risc fiscal un număr de opt sortimente de

bunuri, așa cum sunt reglementate de OpANAF nr. 802/2022, din care
amintim cu titlu de exemplificare legume, plante, tuberculi, fructe
comestibile, băuturi alcoolice și oțet, sare, var, ciment, îmbrăcăminte și
accesorii, încălțăminte și accesorii, fontă, fier și oțel. Trebuie verificate în
actul normativ toate codurile NC supuse declarării.
Procedura efectivă și cantitățile minime ce fac obiectul declarării au fost

adoptate prin OpANAF nr. 1190 din 30 iunie 2022, și fac obiectul
declarării cantitățile transportate cu o masă mai mare de 500 kg,
mijloacele rutiere ce transportă bunuri cu risc fiscal cu o masă autorizată
mai mare de 3,5 tone sau bunurile cu risc fiscal cu o valoare mai mare
de 10.000 lei pentru un transport.
Sancțiunile pentru nerespectarea obligației prevăzute de OUG nr.

41/2022 sunt semnificative, în sensul că nerespectarea prevederilor
ordonanței se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei,
inclusiv cu aplicarea măsurii de confiscare a contravalorii bunurilor
nedeclarate.
Conform legislației anterioare, aplicarea sancțiunilor contravenționale

prevăzute de această ordonanță a fost suspendată până la 01
octombrie 2022.
OUG nr. 132/2022 analizată în prezentul material, aduce două modificări

principale, astfel:
a) Prorogă până la data de 01 ianuarie 2023 termenul de neaplicare
a sancțiunilor contravenționale prevăzute de OUG nr. 41/2022
privind sistemul e-transport;
b) Completează inclusiv prin noi definiții cadrul normativ privind
funcționarea sistemului RO e-transport.
Noi apreciem că principala modificare constă în modul în care se

declară acele activități ce nu au fost anterior reglementate, cum ar fi
2
bunuri trimise spre prelucrare, iar apoi sunt restituite beneficiarilor.
De exemplu, o societate din Italia trimite bunuri cu risc fiscal către un

prestator de servicii din România, iar ulterior bunurile sunt restituite
societății din Italia – un non-transfer din punctul de vedere al TVA. Sau în
sens invers – o societate din România trimite bunuri cu risc fiscal la
prelucrare către o societate din Italia și sunt restituite bunurile după
prelucrare.
Pentru aceste situații, obligația de declarare a fost reglementată și

revine:
 Prestatorului de servicii din România, când primește bunuri pentru
prelucrare;
 Beneficiarului din România, când expediază bunuri către
prelucrare, dar și când acestea sunt reprimite după prelucrare.
În mod similar, se vor declara și stocurile puse la dispoziția clientului.

Ca regulă generală, termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile
calendaristice, iar pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, termenul
este de 15 zile de la data declarată pentru începerea transportului.
Monitorul oficial nr. 937 din 26 septembrie

Actul normativ 2022
HG nr. 1164 din 2022 privind aprobarea
Procedurii de acces online al salariaţilor sau
foştilor salariaţi la datele din registrul general
de evidenţă a salariaţilor, a modalităţii de
generare şi descărcare a extrasului, precum şi
a condiţiilor în care prin extras se poate
dovedi vechimea în muncă şi/sau specialitate
În luna iunie 2022 prin Legea nr. 144/2022 a fost modificat Codul muncii
în sensul că:
 Registrul general de evidență al salariaților – REVISAL poate fi
accesat online de către actualii sau foștii salariați;
2
 Salariații pot accesa datele proprii și pot genera și lista un extras –

document ce are calitate de document justificativ pentru a dovedi
vechimea în muncă și/sau în specialitate.
HG nr. 1164/2022 reglementează această procedură de acces online ce

va intra în vigoare la data de 31 decembrie 2024 cu o excepție ce intră în
vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial, 26 septembrie 2022.
Excepția aplicabilă este: până la data achiziționării noului sistem

informativ REVISAL, salariații/foștii salariați pot solicita un extras din
REVISAL direct de la inspectoratele teritoriale de muncă. Termenul de
eliberare a documentului este de 15 zile de la data solicitării. Pentru
eliberarea respectivului document, persoanele fizice salariate/foștii
salariați vor plăti un tarif ce a fost reglementat prin Ordinul ministrului
muncii nr. 826/2014.
În ipoteza în care nu se modifică cadrul normativ, după data de 31

decembrie 2024 salariații și foștii salariați pot accesa online REVISAL
urmând procedura de mai jos:
 Persoana fizică interesată va obține un nume de utilizator și o
parolă de la sediul Inspectoratului teritorial de muncă. Acestea se
pot obține fie personal, fie se pot solicita prin email;
 Pentru obținerea numărului de utilizator și a parolei se va depune o
solicitare scrisă însoțită de cartea de identitate a solicitantului;
 Accesul la datele online este permisă persoanelor fizice doar
asupra propriilor date, ocazie cu care se poate vizualiza, descărca,
tipări și genera online respectivul extras din oficiu;
 Vechimea în câmpul muncii poate fi dovedită cu respectivul extras,
însă doar prin asumarea de către angajator ce va semna extrasul
fie olograf, fie printr-o semnătură electronică calificată. Practic, tot
angajatorul confirmă vechimea în câmpul muncii.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 1654 din 2022 pentru modificarea
şi completarea Ordinului preşedintelui
2
2.117/2018 privind aprobarea modelului şi

conţinutului formularelor şi documentelor
utilizate în activitatea de verificare a situaţiei
fiscale personale
OpANAF nr. 1654/2022 actualizează procedura ce va fi urmată de

echipele de specialitate fiscală când analizează situația fiscală a unei
persoane fizice în cadrul procedurilor de verificare a veniturilor declarate
și.pe cale de consecință, a impozitelor plătite de către persoanele fizice.
În esență, actul normativ se conformează la noile modificări aduse de
OG nr. 31/2022 pentru modificarea Codului de procedură fiscală.
Astfel, în situația comunicării electronice a unor acte administrativ-fiscale

în procedura verificării situației fiscale a unei persoane fizice, se va putea
utiliza ca mod de comunicare cu contribuabilul procedura transmiterii
electronice la distanță.
În acest caz, se prevede în prezentul act normativ că mai multe

formulare și documente pot fi emise în format electronic și comunicate la
distanță.
Din punctul de vedere al termenului de comunicare către contribuabil, se

prezumă că acestea sunt comunicate la data transmiterii la distanță prin
aceste mijloace electronice.

Actul normativ 2022
OpANAF nr. 1644 din 2022 privind declararea
serviciilor de trimitere contra ramburs
efectuate de către furnizorii de servicii poştale
pe teritoriul naţional şi pentru aprobarea
modelului, conţinutului şi a modalităţilor de
depunere pentru declaraţia informativă
privind trimiterile poştale contra ramburs
efectuate de către furnizorii de servicii poştale
pe teritoriul national
2
Potrivit art. 59 din Codul de procedură fiscală, furnizorii de servicii

poștale ce realizează trimiteri poștale contra ramburs au obligația să
comunice la autoritatea fiscală aceste tranzacții.
Prin OpANAF nr. 1644/2022 a fost reglementată declarația Formular 395

„Declarația informativă privind trimitere poștale contra ramburs” ce va fi
depusă de furnizorii de servicii poștale când efectuează acest tip de
expedieri.
Declarația se va depune în format electronic, iar termenul de depunere

este lunar, până în ultima zi calendaristică a lunii următoare celei
încheiate.
Structura formularului pentru această declarație este adaptată astfel

încât să fie identificat punctual atât expeditorul ce a apelat la serviciile cu
valoare ramburs, cât și destinatarul la care au ajuns bunurile expediate,
precum și modalitatea de plată de plată a bunurilor, fie în numerar, fie
prin identificarea codului IBAN – contul bancar colector unde au fost
transferați banii.
Foarte important: prima luna ce face obiectul comunicării este luna

decembrie 2022 – prima lună calendaristică după ce au trecut 60 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
Informare privind publicarea OUG nr. 125 din 2022 - Modificare OUG
nr. 196 din 2005 privind Fondul de Mediu
Stimați colaboratori,
În Monitorul Oficial de ieri, 20 septembrie 2022, a fost publicată OUG nr.

125/2022 ce modifică OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Ne-a atras atenția că această ordonanță prevede niște sancțiuni uriașe

ce pot atinge valori de la 100.000 lei la 250.000 lei, astfel, am parcurs
această ordonanță, iar pentru colegii ce au atribuții în domeniul colectării
deșeurilor amintim că această ordonanță reformulează sau
suplimentează reglementările privind Fondul de mediu în următoarele
2
domenii:
- Se reformulează bazele de calcul pentru care se datorează
contribuția de 2 lei/kg pentru introducerea în piață de ambalaje;
- Se reformulează și se exclud anumite categorii de pungi pentru
care se datorează ecotaxa în valoare de 0,15 lei/bucată;
- Se reformulează baza la care se calculează contribuția de 2 lei/kg
pentru deșeuri de anvelope uzate;
- Se reformulează condițiile în care se datorează aceste contribuții;
- Se extinde obligația utilizării aplicației informatice SIATD de mai
multe categorii de persoane;
- Se introduce o nouă procedură de executare a garanțiilor
constituite în favoarea Fondului de mediu;
- De detaliază punctual datele de intrare în vigoare a acestei
ordonanțe în funcție de noile reglementări adoptate.
Ordonanța poate fi descărcată aici:

http://itva.ro/documents/
OUGnr.125din2022ModificarifonduldemediuSite.pdf

Actul normativ 2022
Procedurii privind redirecţionarea impozitului
pe profit/impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru
efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de
mecenat sau acordarea de burse private,
precum şi a modelului şi conţinutului unor
formulare
Actul normativ analizat astăzi transpune în legislație o posibilitate pe

care o au persoanele juridice societăți microîntreprinderi și societăți
plătitoare de impozit pe profit ce au dreptul să efectueze sponsorizări și
nu au efectuat sponsorizări în plafonul maxim în care s-ar fi putut reduce
la plată impozitul pe profit/venitul microîntreprinderii.
Potrivit Legii nr. 332/2021, societățile plătitoare de impozit pe profit sau
2
plătitoare de impozitul pe venitul microîntreprinderii au posibilitatea ca în

termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a Declarației 101
privind impozitul anual pe profit sau a Declarației 100 privind trimestrul al
IV-lea pentru microîntreprinderi să redirecționeze diferența între suma
sponsorizată (mai mică) și plafonul total maxim în care puteau face
sponsorizări.
OpANAF nr. 1679/2022 reglementează formularul tipizat nr. 177 –

Cerere privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe venitul
microîntreprinderii prin care se realizează efectiv această direcționare.
Cererea se va depune la organul fiscal aferent la care este arondat
contribuabilul.
Pot beneficia de această redirecționare a impozitului persoane juridice

fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, dacă la data plății sumei
respective de către organul fiscal sunt înregistrați în registrul cu
beneficiarii de sponsorizări ținut de autoritatea fiscală.
Dacă beneficiarii sunt organizații internaționale ce au semnat acorduri cu

România, cum ar fi UNICEF, procedura amintește că nu există obligația
înscrierii în acest registru.
Potrivit formatului cererii, cinci categorii de beneficiari pot beneficia de

aceste redirecționări:
a) Persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult;
b) Alți beneficiari prevăzuți în legea sponsorizării, cum sunt instituții
publice: spitale, școli, etc.;
c) Acte de mecenat în favoarea unor persoane fizice;
d) Burse private acordate unor elevi, studenți sau doctoranzi;
e) Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).
În anul 2022, termenul de depunere a Declarației 101 și 100 pentru

trimestrul IV la microîntreprinderi a fost data de 25 iunie. De la această
dată vom socoti cele 6 luni în care se poate efectua redirecționarea,
practic 25 decembrie 2022.
Reținem, așadar, că formularul utilizat este Formularul 177, iar acesta

poate fi depus în mod exclusiv doar prin comunicare electronică la
distanță în condiția art. 79 din Codul de procedură fiscală. Amintim faptul
că dacă documentele sunt depuse în format hârtie, acestea nu vor fi
2
luate în considerare.

Actul normativ 2022
Ordin Comun ANAF nr. 1667 din 2022 Ordin
pentru aprobarea modelului, conţinutului,
modalităţii de depunere şi de gestionare a
„Declaraţiei privind obligaţiile de plată a
contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate“
Actul normativ analizat astăzi adoptă în formă oficială formatul declarației

112 privind impozitul pe venitul din salarii și asigurările sociale utilizată
începând cu salariile lunii august 2022. Acest lucru înseamnă că într-un
timp foarte scurt va fi disponibil și programul informatic de întocmire a
declarației.
Amintim că începând cu luna august sunt regăsite în legislație două

modificări aduse de OG nr. 16/2022 în domeniul impozitului pe venitul pe
salarii și al asigurărilor sociale, astfel:
 Pentru salariații ce beneficiază de facilități în domeniul
construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare scade de la 30.000
lei la 10.000 lei plafonul până la care salariile au facilitățile fiscale
din aceste domenii;
 Ca și regulă generală, veniturile din salarii obținute de persoane
fizice în baza unor contracte de muncă cu timp parțial, când
veniturile sunt mai mici decât salariul minim brut garantat în plată,
obligă angajatorul pe cheltuiala acestuia să recalculeze asigurările
sociale – contribuția la pensie și contribuția la sănătate, la nivelul
salariului minim brut garantat în plată. Desigur, de la această
regulă generală există și excepții când nu se recalculează
asigurările sociale.
Aceste modificări conduc la modificarea modului de completare și de

depunere a declarației 112 și implicit la adoptarea prezentului act
normativ.
2

Actul normativ 2022
Procedurii şi a condiţiilor de înregistrare a
reprezentanţilor persoanelor nerezidente care
sunt obligate să calculeze, să declare şi să
plătească contribuţia la Fondul de Tranziţie
Energetică, precum şi pentru stabilirea unor
competenţe de administrare
În condițiile stabilite de OUG nr. 27/2022, societățile străine ce

desfășoară unele activități în domeniul energiei electrice în România au
obligația să achite la bugetul de stat fondul pentru regenerare a energiei.
Acestea desemnează reprezentanțe ce se pot înregistra la autoritatea

fiscală din România în scopul plății obligațiilor bugetare. OpANAF nr.
1636/2022 reglementează această procedură de înregistrare.
Aceste persoane nerezidente au posibilitatea fie să se înregistreze în

mod direct la autoritatea fiscală urmând procedura prevăzută de titlul IV
din Codul de procedură fiscală cu depunerea formularelor de înregistrare
fiscală la Direcția pentru contribuabili nerezidenți, fie au posibilitatea să
desemneze un reprezentant fiscal.
Prima procedură este reglementată deja prin diverse acte normative în

domeniu, iar procedura înregistrării prin reprezentantul fiscal enumeră
documentele necesare, astfel:
a) actul de împuternicire, din care să rezulte, în mod expres, calitatea
de reprezentant pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin
persoanei nerezidente;
b) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant, prin care
aceasta se angajează să îndeplinească obligaţiile ce îi revin şi să
răspundă în solidar cu persoana nerezidentă pentru declararea şi
plata contribuţiei;
2
c) dovada constituirii garanţiei sub formă de scrisoare de garanţie

bancară sau cash colateral, în cuantum de 1 milion euro,
echivalent în lei, potrivit art. IV alin. (5) din OUG nr. 119/2022.
Pentru a fi înțeleasă această procedură trebuie să ne raportăm la OUG

nr. 27/2022 și trebuie să solicităm o consiliere de specialitate în domeniul
furnizării și distribuției de energie electrică.
La cum au evoluat prețurile la energia electrică sperăm ca astfel de

proceduri să fie utile atât consumatorului final operator economic, cât și
gospodăriilor.

Actul normativ
2022
OpANAF nr. 1635 din 2022 privind modificarea
587/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului formularelor utilizate pentru
declararea impozitelor şi taxelor cu regim de
stabilire prin autoimpunere sau reţinere la
sursă
OpANAF nr. 1635/2022 se adresează contribuabililor ce au obligația

autocalculării și declarării taxelor și contribuțiilor pe care le datorează
pentru bugetul de stat. Acesta aduce trei modificări normative punctuale
dezvoltate mai jos.
În lista cu impozitele datorate bugetului de stat ce se declară prin

Formularul 100 regăsim și contribuția la Fondul de Tranziție Energică.
Acest fond este reglementat de OUG nr. 27/2022 ce reglementează
unele măsuri în domeniul energiei electrice, iar fondul este datorat la
plată de unii operatori ce activează în domeniul energiei electrice.
Se reglementează modul de declarare și plată a taxei pe serviciile de

publicitate efectuate în domeniul jocurilor de noroc așa cum a fost ea
reglementată de OUG nr. 15/2022. Aceasta se declară tot prin
2
Formularul 100 și se achită până pe data de 25 a lunii următoare și este

datorată de organizatorii jocurilor de noroc.
Taxa este în procent de 5% din valoarea cheltuielilor cu serviciile de

publicitate pentru jocurile de noroc când reclama se realizează prin
intermediul televiziunilor sau prin afișaj pe drumuri publice.
După cum se cunoaște, când se constată erori de declarare a unor taxe,

impozite și contribuții, altele decât TVA, aceste erori pot fi corectate prin
depunerea Formularului 710 „Declarație rectificativă”.
Actul normativ analizat astăzi se adresează operatorilor economici în

domeniul energiei electrice ce datorează impozite conform OUG nr.
27/2022 și trebuie să recalculeze impozitele în funcție de prețurile finale
oficiale de decontare comunicate de autoritățile în domeniu.
Monitorul oficial nr. 887 din 9 septembrie 2022

Actul normativ HG nr. 1106 din 2022 pentru modificarea şi
completarea titlului VIII „Accize şi alte taxe
speciale“ din Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1/2016
HG nr. 1106/2022 modifică exhaustiv și punctual normele de aplicare

pentru accizele datorate în cadrul comerțului cu produse accizabile
armonizate. În cadrul acestei alerte vom trece în revistă doar formulele
de calcul a accizelor, formule ce nu adaugă la Codul fiscal, ci doar îl
explicitează.
Accizele se determină astfel:

a) Pentru bere A = C x K x Q, unde:
A = cuantumul accizei;
C = numărul de grade Plato;
K = nivelul accizei prevăzut în legislație;
Q = cantitatea de bere sau cantitatea de bază de bere în cazul
amestecului cu băuturi nealcoolice, exprimată în hectolitri.
2
b) Pentru vinuri, băuturi fermentate şi produse intermediare A = K

x Q, unde:
Q = cantitatea exprimată în hectolitri.
c) Pentru alcool etilic A = C x K x Q/100, unde:
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum;
Q = cantitatea exprimată în hectolitri.
d) Pentru ţigarete A = A1 + A2, unde:
A = acciza datorată, A1 = acciza specifică, A2 = acciza ad valorem;
A1 = K1 x Q1;
A2 = K2 x PA x Q2;
K1 = nivelul accizei specifice, exprimat în lei/1.000 ţigarete;
K2 = procentul legal al accizei ad valorem care se aplică asupra
preţului de vânzare cu amănuntul declarat;
PA = preţul de vânzare cu amănuntul declarat pe pachet;
Q1 = cantitatea de ţigarete exprimată în mii ţigarete;
Q2 = numărul de pachete de ţigarete;
Q2 = Q1/numărul de ţigarete conţinute în pachet.
e) Pentru ţigări şi ţigări de foi A = Q x K, unde:
Q = cantitatea exprimată în mii bucăţi;
K = nivelul accizei prevăzut în legislație.
f) Pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete, şi
pentru alte tutunuri de fumat A = Q x K,
Q = cantitatea în kg;
g) Pentru produse energetice A = Q x K, unde:
Q = cantitatea exprimată în mii litri măsurată la temperatura de
+15°C/cantitatea exprimată în tone/cantitatea exprimată în
gigajoule;
h) Pentru energie electrică A = Q x K, unde:
Q = cantitatea de energie electrică exprimată în MWh;
2
Modificările de substanță trebuie analizate punctual ținând cont și de

actualele reglementări existente.
Desigur, se impune și deținerea unor cunoștințe de specialitate în

domeniul accizelor pentru a putea fi pe deplin înțeles acest act normativ.

Actul normativ OpANAF nr. 1610 din 2022 privind modificarea
2.809/2016 pentru aprobarea Procedurii de
soluţionare a cererilor de rambursare a taxei
pe valoarea adăugată formulate de către
persoanele impozabile nestabilite în România,
stabilite în alt stat membru al Uniunii
Europene
Potrivit art. 302 alin. (1) din Codul fiscal, dacă o persoană impozabilă
înregistrată în scopuri de TVA în România realizează o livrare de bunuri
sau o prestare de servicii pentru care are obligația să colecteze TVA în
România, obligație generată în principal de faptul că locul livrării de
bunuri sau locul prestării de servicii din punctul de vedere al TVA este
considerat în România, iar beneficiarul livrării/prestării de servicii este o
persoană impozabilă înmatriculată într-un alt stat membru, acest
beneficiar (persoană impozabilă din alt stat membru) are dreptul să
solicite de la bugetul de stat din România rambursarea TVA
plătită/datorată pe teritoriul României către furnizorul înmatriculat în
România.
Persoana impozabilă înmatriculată în celălalt stat membru depune la

autoritatea fiscală din statul membru unde este arondată o cerere de
rambursare a TVA în echivalentul Formularul 318 existent în România,
cerere însoțită de documente justificative.
Cererea însoțită de aceste documente justificative este comunicată
2
autorității fiscale din România ce aplică procedura din România privind

rambursarea de TVA către persoana impozabilă din celălalt stat membru.
OpANAF nr. 1610/2022 modifică procedura de rambursare a TVA prin

următoarele două moduri:
a) Posibilitatea efectuării unei verificări la fața locului;
b) Modificarea structurii tipizate a documentației justificative pentru
soluționarea cererii.
Dacă persoanele cu atribuții privind soluționarea cererii de rambursare a

TVA apreciază că există un risc fiscal în legătură cu cererea de
rambursare a TVA către persoana neimpozabilă din alt stat membru,
atunci aceste persoane pot efectua constatări la fața locului.
Amintim că furnizorul inițial este o persoană impozabilă română pentru

livrări de bunuri sau prestări de servicii aflate în sfera TVA în România,
prin urmare, cercetarea faptică la fața locului poate fi realizată.
Din punct de vedere documentar, sunt reactualizate formularele și

documentele anexate cererii de rambursare a TVA în scopul unei mai
bine documentări a justeții cererii cu posibilitatea echipei de soluționare
să solicite informații suplimentare.
Cu această ocazie, se reactualizează tipizatele:

1. Cerere de informații suplimentare/Cerere de alte informații
suplimentare;
2. Referat pentru analiza documentară;
3. Decizie de rambursare a taxei pe valoare adăugată;
4. Decizie privind stabilirea diferențelor de taxă pe valoare adăugată
rambursată.
Din punct de vedere procedural, toate aceste decizii sunt acte

administrativ-fiscale și se află în dreptul sferei de depunere a unei
contestații. Persoana impozabilă nerezidentă considerată lezată într-un
drept al său privind solicitarea rambursării de TVA din România poate
contesta aceste decizii în termen de 45 de zile de la comunicarea
acestor acte administrative-fiscale.
2

Actul normativ OpANAF nr. 1611 din 2022 pentru aprobarea
Procedurii de eliberare a certificatelor privind
taxa pe valoarea adăugată, în cazul achiziţiilor
intracomunitare de mijloace de transport,
precum şi pentru aprobarea unor formulare
Potrivit art. 268 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, se datorează plata TVA în
România de orice persoană ce realizează o achiziție intracomunitară de
mijloace de transport noi.
Noțiunea de „orice persoană și plata TVA” va fi înțeleasă astfel:

a) achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi efectuate de
persoane juridice sau persoane fizice ce sunt înregistrate în
scopuri normale de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pentru
care plata TVA se realizează prin măsura de taxare inversă cu
înregistrarea sumei TVA atât ca sumă deductibilă, cât și sumă
colectată. În funcție de scopul utilizării mijlocului de transport se va
face analiza obligației de ajustare a TVA dedusă ținând cont de
procedurile specifice mijloacelor de transport – deducere 50%
pentru mijloacele de transport ce nu sunt utilizate în mod exclusiv
în scopul activităților economice cu drept de deducere;
b) Simple persoane fizice, persoane juridice neimpozabile, persoane
juridice impozabile ce trebuie să dețină codul special de TVA
pentru achiziții intracomunitare conform art. 317 din Codul fiscal.
Când aceste categorii de persoane efectuează în România achiziții
intracomunitare de mijloace de transport noi, acestea au obligația
plății TVA în România cu procentul de 19% aplicat la valoarea
facturată a mijlocului de transport nou achiziționat. Reținem că
furnizorii mijloacelor de transport facturează mijloacele de transport
în regim de scutire de TVA din cauza faptului că TVA se datorează
în statul unde va fi înmatriculat respectivul mijloc de transport.
Plata TVA în România trebuie să se realizeze până pe data de 25
a lunii următoare faptului generator al TVA – emiterea facturii de
furnizorul mijlocului de transport, dar înainte de înmatricularea
mijlocului de transport. Formularul de declarare a TVA către
autoritatea fiscală este decontul special de TVA F301.
2
Notă: persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, dar ce

efectuează achiziții intracomunitare de bunuri și au depășit plafonul
neimpozabil a acestor achiziții intracomunitare – 10.000 euro la cursul de
la data aderării (34.000 lei) au obligația să plătească TVA și pentru
achiziții intracomunitare de mijloace de transport ce nu sunt noi când nu
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de reglementările TVA în domeniul
bunurilor second-hand.
De exemplu, o societatea neînregistrată în scopuri de TVA din România

efectuează achiziția intracomunitară a unui mijloc de transport ce nu este
considerat nou din perspectiva TVA de la o societate din Germania ce a
dedus TVA în legătură cu mijlocul de transport. Societatea din România
datorează o plată de TVA pentru această achiziție pentru mijloace de
transport.
Prin mijloace de transport noi vom înțelege:

 Vehicule terestre destinate transportului de pasageri sau bunuri
pentru care nu a trecut mai mult de 6 luni de la data intrării în
funcțiune sau să nu fi efectuat deplasări ce depășesc 6.000 km.
Condițiile sunt suspensive, nu cumulative;
 Nave ce depășesc lungimea de 7,5 metri cu condiția să nu fi trecut
mai mult de 3 luni de la data intrării în funcțiune sau nu s-au
efectuat deplasări cu durata mai mare de 100 de ore;
 Aeronave cu o greutate mai mare de 1.550 kg cu condiția să nu fi
fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcțiunea sau
să nu fi efectuat zboruri cu o durată mai mare de 40 de ore.
Pentru a se realiza înmatricularea în România a acestor achiziții de

mijloace de transport noi sau achiziții intracomunitare ce nu sunt noi, dar
se datorează plata TVA în România, acele persoane ce nu sunt
înregistrate în scopuri normale de TVA au obligația să dețină de la
autoritatea fiscală un certificat care să ateste fie că s-a achitat TVA, fie
că nu se datorează plata TVA.
Procedura efectivă de obținere a acestui certificat este reactualizată prin

OpANAF nr. 116/2022 din care prezentăm elementele principale:
1. Se reglementează formatul tipizat al cererii depuse de persoana
interesată pentru înmatricularea autoturismului și se
2
reglementează formatul tipizat al certificatului ce atestă fie plata

TVA, fie lipsa obligației de plată;
2. Cererea se depune prin comunicare electronică la distanță, prin
poștă sau direct la organul fiscal competent;
3. Organul fiscal competent este cel la care este arondat respectivul
contribuabil;
4. Cererea va fi însoțită de documente justificative privind achiziția de
mijloace de transport efectuate din care să rezulte dacă sunt
mijloace de transport noi sau vechi din punctul de vedere al TVA și
dacă se datorează sau nu plata de TVA în România. Organul fiscal
competent are dreptul să solicite de la contribuabil informații
suplimentare sau documente suplimentare pentru clarificarea
situațiilor fiscale;
5. Certificatul privind taxa pe valoare adăugată se va elibera în maxim
5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Acest document se
eliberează în două exemplare din care un exemplar se comunică
contribuabilului;
6. Comunicarea către contribuabil se realizează în oricare dintre
procedurile prevăzute de Codul de procedură fiscală, cum ar fi: în
format electronic, la registratura organului fiscal sau transmitere cu
poșta. În principiu, fiind depusă o cerere prin comunicare
electronică, certificatul va fi retransmis tot electronic.
Prezenta procedură a intrat în vigoare în data 09.09.2022, data publicării

în Monitorul Oficial, ocazie cu care au fost abrogate procedurile similare
existente în perioada anterioară.
Monitorul oficial nr. 857 din 31 august 2022

Actul normativ OG nr. 31 din 2022 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul
de procedură fiscal
OG nr. 31/2022 modifică punctual și fracționat Codul de procedură

fiscală. Aceasta a intrat în vigoare în data de 31 august 2022, data
publicării în Monitorul Oficial.
2
Să analizăm câteva dintre prevederile acestui act normativ:

1. În ipoteza în care un act administrativ-fiscal se emite și se
comunică către contribuabil prin mijloace electronice, se prezumă
prin efectul legii că acesta a fost comunicat contribuabilului de la
data transmiterii electronice. În legislația anterioară prezumția
comunicării se realiza în termen de 15 zile de la data transmiterii
electronice. Practic, este o modificare în defavoarea
contribuabilului ce trebuie să verifice mai frecvent Spațiul Privat
Electronic pentru că s-a eliminat termenul de grație de 15 zile.
2. Se modifică procedura eliberării unei soluții fiscale individuale
anticipate. O soluție fiscală anticipată va avea ca obiect doar o
singură obligație fiscală principală. Desigur, contribuabilul are
dreptul să solicite mai multe soluții fiscale individuale, fapt ce
generează plata taxei pentru eliberare pentru fiecare dintre aceste
cereri. Suma de plată pentru fiecare cerere este de 5.000 euro la
cursul BNR pentru cererile depuse de contribuabilii nerezidenți și
marii contribuabili, respectiv de 3.000 euro când cererile sunt
depuse de ceilalți contribuabili. Ordonanța reglementează și
posibilitatea restituirii taxei, dar și situația în care aceasta nu se
restituie.
3. Se introduce o nouă situație de suspendare a termenului de
prescripție. În cazul decesului contribuabilului se suspendă
termenul de prescripție fiscală între data decesului contribuabilului
și data luării la cunoștință a organului fiscal competent asupra
existenței/inexistenței succesorilor.
4. Se reglementează o situație faptică în cadrul obligației de
colaborare a contribuabilului cu organul fiscal în sensul că organul
fiscal poate să permită contribuabilului să comunice informații și
documente prin transmitere electronică.
5. Se stabilește ca durată maximă de efectuare a unei inspecții
termenul de 180 de zile pentru contribuabilii nerezidenți. Durata
inspecției pentru contribuabilii rezidenți nu se modifică.
6. În cazul în care o echipă de inspecție sesizează organul de
cercetare penală, inspecția se suspendă doar pentru perioada și
acele obligații bugetare ce fac obiectul sesizării. Inspecția se poate
relua dacă organul de cercetare penală nu constată existența unei
fapte penale cu respectarea termenului de prescripție.
2
7. Direcția generală antifraudă fiscală are obligația să analizeze și să

țină cont de punctul de vedere exprimat de un contribuabil. În
funcție de constatările proprii, Direcția antifraudă poate să modifice
sau să elimine din constatările cuprinse în procesul-verbal de
control.
8. Se reglementează „lista albă” a contribuabililor ce nu au obligații
restante. Organul fiscal central, precum și organul fiscal local au
obligația să publice pe pagina de internet proprie lista
contribuabililor persoane juridice ce au declarat, au achitat la
scadență obligațiile fiscale și nu au obligații restante. Lista se
publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul
următor față de trimestrul curent. Acest lucru conduce la faptul ca o
primă astfel de listă să fie publicată până la sfârșitul lunii
octombrie.
9. Organul fiscal poate solicita insolvența unui contribuabil dacă
valoarea bunurilor deținute în proprietate este mai mică de 2%
decât cuantumul obligațiilor fiscale restante.
10. În cazul soluționării unei contestații, aceasta este obligatorie
pentru organul fiscal emitent al actelor administrative-fiscale
contestate.
Actul normativ aduce și alte modificări punctuale ce trebuie analizate în

contextul celorlalte reglementări normative.

Noutăți Fiscale 2022 Și Cele Mai Actuale Modificări Fiscale Aplicabile de La 1 Ianuarie 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noutăți Fiscale 2022 Și Cele Mai Actuale Modificări Fiscale Aplicabile de La 1 Ianuarie 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditor Financiar, Consultant Fiscal Adrian Bența

I. Noutăți fiscale 2022 și cele mai actuale modificări

Monitorul oficial nr. 1112 din 17 noiembrie

După cum se cunoaște, Codul de procedură fiscală încadrează

Pentru a realiza clasificarea, prevederile de la art. 7 alin. (7) din Codul de

OpANAF nr. 2017/2022 vine și detaliază în elemente concrete fiecare

De exemplu, când se vor analiza criteriile privind înregistrarea fiscală se

Când analizăm criteriile privind depunerea declarațiilor fiscale se vor

declarațiilor fiscale, riscuri asociate administratorilor și altor persoane

Când se analizează criteriul de declarare se vor analiza situațiile privind

Când analizăm criteriul privind realizarea plăților către buget se va avea

Monitorul oficial nr. 1107 din 17 noiembrie

Prin Legea nr. 268/2021 se înființează Autoritatea Vamală Română,

Cunoaștem faptul că în domeniul produselor accizabile există situația

Din punct de vedere fiscal, mișcarea produselor accizabile în regim

Prin Ordin AVM nr. 5964/2022 se modifică și actualizează instrucțiunile

Trebuie ținut cont că această aplicație trebuie utilizată cu maximă atenție

Monitorul oficial nr. 1109 din 17 noiembrie

Legea nr. 309/2022 reglementează procedura impozitării veniturilor

Actul normativ reiterează faptul că veniturile obținute în baza acestor legi

Ca și regulă generală, venitul impozabil din pensii este venitul brut

excede contribuțiilor nete ale salariaților la care se acordă un plafon

Monitorul oficial nr. 1107 din 17 noiembrie

Livrarea de locuințe sociale se facturează cu cota de TVA de 5%. Una

În unele situații de inspecție fiscală s-a reclasificat cota de TVA aplicabilă

Legea nr. 301/2022 reglementează definiția oficială a sintagmei „locuită

Se va aplica cota de TVA de 5% dacă locuința îndeplinește următoarele

d) Există cel puțin un spațiu de odihnă;

Monitorul oficial nr. 716 din 15 iulie 2022

OG nr. 16/2022 aduce multiple modificări Codului fiscal, iar pe lângă

Din punct de vedere structural, actul normativ are prevederi ce intră în

Următoarea parte a analizei noastre este realizată în ordinea intrării în

Prevederi ce intră în vigoare în data de 18 iulie 2022:

1) Dividendele încasate de o societate în nume colectiv, societate în

2) Ca și regulă generală, pentru dividendele distribuite, dar neplătite

Prin excepție și cu caracter de noutate, nu se datorează impozitul dacă

3) La determinarea ponderii cifrei de afaceri de 80% din activitatea de

Cifra de afaceri din construcții se ia în considerare doar pentru activitatea

De exemplu, societatea realizează venituri din construcții realizate fizic în

4) Pentru angajatorii din domeniul construcțiilor, ponderea cifrei de

ținând cont doar de veniturile realizate în anul curent.

Pentru angajatorii noi înființați, se iau în considerare veniturile de la data

Noutatea constă în faptul că se elimină aplicarea facilității salariale în

5) Și pentru angajatorii în domeniul agriculturii sau industriei alimentare,

6) Se extind categoriile de venituri neimpozabile la nivelul persoanei

7) Nu vor fi considerate venituri de natură salarială cheltuielile cu

8) Instrucțiunile de completare a declarației 112 vor fi adoptate prin ordin

9) Se reformulează mai exact că persoanele fizice nerezidente, când

10) Se reiterează faptul că beneficiază de scutire la plata contribuției de

didactice. Însă, dacă aceste persoane realizează venituri din salarii,

11) Persoanele fizice ce realizează mai multe categorii de venituri

Prevederi aplicabile începând cu 01 august 2022 sau cu veniturile

1) Se majorează impozitului pe veniturile din jocuri de noroc, astfel:

Tranşe de venit Impozit

2) Salariul maxim pentru care se poate beneficia de facilități în construcții

3) Se abrogă posibilitatea asocierii fără personalitate juridică între un

4) Se reiterează faptul că la calculul diferitelor plafoane legate de salariul

5) Pentru contractele de muncă cu timp parțial, când salariatul realizează

Aceleași reguli se aplică și din punctul de vedere al contribuției la

6) Acciza minimă obligatoriu în plată pentru 1.000 de țigarete urcă la

Notă: trebuie analizate și celelalte influențe ale accize, respectiv evoluția

Prevederi aplicabile începând cu data de 01 ianuarie 2023:

1) Impozitul pe dividende plătit de o persoană juridică română unei alte