Prietenii Fiscalitatii Nr. 37

Fiscul nu crede în lacrimi,
nici în faptele bune !
PF
Revistă electronică de excelență în
fiscalitate editată în fiecare luni
Ediție 2017
➢ Nr. 37 / 11 Septembrie 2017 ISSN–L 2344 – 5939
Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins
Cuprins
Revista Prietenii Fiscalității – Editie 2017
I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.
II. Speța zilei – raționamentul expertului

➢ Sistemul de plată defalcată a TVA. Înregistrarea în sistem începând
cu 1 ianuarie 2018 când aplicarea procedurii este obligatorie.
III. Praxis în taxe – calcule de impozite

➢ Tratamentul penalităților și a daunelor interese suportate de
societatea plătitoare de impozit pe profit – actualizare 2017.
IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

➢ Restituirea taxei de primă înmatriculare când autoturismul a fost
vândut unui terț. Nivelul dobânzii de restituit aferent taxei.
V. Bine de știut – Statul săptămânii

➢ Să stabilim tratamentul corect al unei tranzacții. Diferență între
achiziție intracomunitară și import.
VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

➢ Interpretare IFRIC 1 – Modificări ale datoriilor existente din
dezafectare, restaurare și de natură similară.
VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

➢ Plăți în valută între societăți rezidente pentru operațiuni
desfășurate pe teritoriul național.
VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.
2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Capitolul
Capitolul II –– Modificări
Modificări legislative
legislative în
în domeniul
domeniul financiar
financiar
contabil
contabil
❖ Săptămâna trecută au
au fost
fost publicate
publicate următoarele
următoarele acte
acte
normative:
➢
➢ OMFP
OG nr.nr. 703 din pentru
30/2017 16 Mai 2017 publicatşiîncompletarea
modificarea Monitorul Oficial
Legii nr.
nr.
468 din 28.06.2017
207/2015 privind Codul- Ordin privind încadrarea
de procedură fiscală în activitatea
➢ de
OGcreare de programe
nr. 20/2017 pentru
pentru calculator unor măsuri fiscal-
reglementarea
➢ OMFP
bugetarenr. şi895 din 16 Iunie
modificarea 2017 publicat
şi prorogarea unorîntermene
Monitorul Oficial
➢ nr.
OMFP463 din
nr. 21.06.2017
2343/2017 - privind
Ordin pentru aprobarea
procedura de Sistemului
aplicare a
de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor
prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015
economici,
privind Codulprecum
fiscal și pentru reglementarea unor aspecte
contabile
➢ OMFP nr. 2326/2017 - privind stabilirea procedurii de acordare
a facilităţii fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr.
❖ 227/2015
Să parcurgemprivindnoutățile
Codul fiscalfiscale!
❖
1. Prin OMFP nr. 703/2017
Să parcurgem sunt modificate condițiile prin care
noutățile fiscale!
se acordă scutirea la impozitul pe venitul din salarii de care
beneficiază
1. OG nr. persoanele fizice ceCodul
30/2017 modifică au cadeobiect de activitate
procedură fiscală.
crearea de programe pentru calculator. Scutirea este prevăzuta
Modificările sunt punctuale și privesc mai multe domenii, cum
la
ar art.
fi: 60 pct. 2 din Codul fiscal, iar condițiile de aprobare sunt
adoptate prin prezentul
- administrarea ordin. fiscale desfășurate de instituții
creanțelor
publice, altele decât organele fiscale;
2.
- Principala
răspunderea modificare
pentru constă
plata în faptul cafiscale
obligațiilor se revine
de la o
către
situație existentă
persoanele și în primiiprofesii
ce desfășoară ani de libere;
aplicare a acestei scutiri în
-sensul ca scutirea
comunicarea de impozit
actului este condiționată de justificarea
administrativ-fiscal;
-realizării de venituri
declararea sediilordin cesionarea
secundare programelor
la organul fiscal; de calculator,
-pentru suma de efectuare
metodele minim 10.000 EUR, pentru fiecare persoana ce
a inspecției;
beneficiază de scutire,
- reguli privind cu excepția
verificarea la angajatorii
persoanelor fizice; nou înființați ce
sunt scutiți penalitate
- corelare de această de obligație
întârziere,înpenalitate
anul înființării și în anul
de nedeclarare;
-următor.
sechestrarea bunurilor;
- asistență reciprocă cu statele membre;
- noi sancțiuni și contravenții.
2. Instituțiile publice ce au dreptul să administreze creanțe

fiscale vor aplica Codul de procedură fiscală în această activitate
ținând cont de regulile aplicabile organelor centrale fiscale dacă
aceste instituții sunt organe fiscale centrale sau de regulile
aplicabile organelor fiscale locale dacă aceste instituții aparțin
organelor locale.
3. Persoanele ce desfășoară profesii libere răspund cu bunurile

din patrimoniul de afectațiune pentru plata obligațiilor fiscale.
Dacă patrimoniul de afectațiune este insuficient pentru acoperirea
obligațiilor, în acest caz persoana ce desfășoară profesia liberă
răspunde cu bunuri din patrimoniul personal.
4. Se păstrează actualele proceduri de comunicare a actului

administrativ-fiscal și se reglementează suplimentar o altă
posibilitate de comunicare. Noutatea constă în faptul că organele
fiscale pot comunica actul administrativ-fiscal direct la domiciliul
contribuabilului, transmiterea efectuându-se prin reprezentanți
împuterniciți. În cazul în care contribuabilul nu se află la domiciliu
sau refuză primirea actului administrativ-fiscal, organele fiscale
vor comunica actul administrativ fiscal prin afișarea la domiciliu a
unei notificări.
5. Contribuabilii ce înființează sedii secundare sau desființează

sedii secundare au obligația să depună declarațiile de
înregistrare fiscală a acestora în termen de 30 zile de la
înființare/desființare. Anterior, termenul a fost de 15 zile.
6. Se modifică ușor actualele prevederi privind inspecțiile
fiscale în sensul că sunt redefinite, fără să existe o modificare
majoră, metodele de inspecție. Se păstrează următoarele

metode de inspecție: inspecția prin sondaj, inspecția exhaustivă
și inspecția electronică.
7. Se clarifică mai multe situații identificate în practică privind

inspectarea averilor nedeclarate de persoanele fizice. Sunt
supuse inspecției, după stabilirea persoanelor ce reprezintă risc
fiscal acele persoane fizice pentru care se constată o diferență
nedeclarată de venituri mai mare de 10%, dar nu mai puțin de
50.000 lei. Durata maximă a verificării efectuate asupra unei
persoane fizice este de maxim 365 zile de la data comunicării
avizului de începere a inspecției.
8. Pentru neplata sau nedeclararea la termen a obligațiilor

fiscale, noul Cod de procedură fiscală prevede trei sancțiuni
financiare:
a) dobânzi de întârziere;
b) penalități de întârziere;
c) penalitate de nedeclarare.
9. Modificarea adusă de prezența ordonanță stabilește că nu se

datorează penalități de întârziere pentru acele creanțe fiscale
pentru care se datorează penalitatea de nedeclarare. Această
situație se va reflecta în momentul în care echipele de inspecție
stabilesc debite suplimentare datorate de contribuabili pentru
perioadele anterioare. Executarea silită și sechestrarea bunurilor
este amplu dezvoltată în prezenta ordonanță.
10. Un element important constă în faptul că se suspendă
executarea silită și pentru perioada în care un contribuabil
notifică autoritatea fiscală de intenția de a depune o garanție de

bună execuție. Termenul maxim avut de contribuabil pentru a
prezenta scrisoarea de garanție sau polița de asigurare este de 45
zile de la notificare. Dacă nu se depune garanția în acest termen,
organele fiscale continuă executarea silită.
Nu sunt sechestrabile bunurile pentru care:
- cheltuielile cu sechestrarea silită a acestor bunuri sunt mai
mari decât veniturile realizate;
- valoarea bunurilor este mai mică de 1% din creanțele
bugetare. Se aplică doar pentru creanțe mai mari de 500.000 lei.
11. România își însușește obligațiile de asistență reciprocă cu

organele fiscale din alte state membre. Ordonanța modifică
procedurile existente și reglementează modul în care se va realiza
asistența fiscală reciprocă. Pentru nerespectarea prevederilor din
Codul de procedură fiscală sunt prevăzute multiple contravenții.
Se remarcă două contravenții noi, astfel:
- dacă un contribuabil solicită suspendarea executării silite

motivând depunerea unei garanții bancare/scrisori de asigurare și
nu reușește această depunere în termenul de 40 zile reglementat,
va fi sancționat contravențional. Sancțiunea este amenda de la
2.500 la 5.000 lei pentru contribuabilii mari și mijlocii și de la 500
lei la 1.000 lei pentru contribuabilii mici și persoane fizice;
- cetățenii români ce intenționează să se deplaseze în străinătate
pentru o perioadă mai mare de 183 zile au obligația să anunțe
organul fiscal cu minim 30 zile anterior plecării.
Scopul este stabilirea rezidenței fiscale, iar procedura se
realizează prin depunerea la ANAF a chestionarului de stabilire a
rezidenței fiscale. în cazul în care aceste persoane nu depun
chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale, vor fi amendați

contravențional cu amendă de la 50 lei la 100 lei. Aceeași
contravenție se aplică și persoanelor străine ce intenționează să
rămână pe teritoriul României mai mult de 183 zile fără să
depună chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale.
Desigur, ordonanța cuprinde și alte elemente de reglementare

noi identificând pe cele mai importante după opinia noastră.
12. Aparate de marcat electronice fiscale sunt considerate şi

casele de marcat electronice fiscale şi alte sisteme ce includ
dispozitive cu funcţii de case de marcat, echipate cu dispozitiv de
memorare a jurnalului electronic, care înglobează constructiv un
modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria fiscală,
dispozitivul de imprimare, dispozitivul de memorare, afişajul
client, dispozitivul de salvare externă şi dispozitivul de
comunicaţie externă care permite integrarea într-un sistem
informatic. Procedura de conectare a aparatelor de marcat
electronice fiscale, precum şi data începând cu care acestea se
conectează la sistemul informatic naţional de supraveghere şi
monitorizare a datelor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
13. Avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice

fiscale acordate distribuitorilor autorizaţi îşi menţin valabilitatea
până la data expirării, dar nu mai târziu de data de 31 iulie 2018,
față de 1 octombrie 2017 cum era precizat anterior.
14. Constituie contravenție comercializarea de către
distribuitorii autorizaţi sau de către unităţile din reţeaua
acestora acreditate pentru comercializarea aparatelor de marcat
electronice fiscale începând cu data de 1 august 2018.
15. Începând cu data de 1 aprilie 2018, Comisia autorizează

numai distribuitori pentru aparatele de marcat electronice
fiscale. Începând cu data de 1 august 2018 se interzice
comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale.
Începând cu data de 1 iunie 2018, operatorii economici care au
calitatea de contribuabili mari şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor
legale, au obligaţia de a utiliza numai case de marcat definite la
art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Începând cu
data de 1 ianuarie 2018, Comisia prevăzută la art. 5 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, autorizează distribuitori pentru aparatele de marcat
electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din ordonanţa de
urgenţă.
16. Începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2017

conform OG nr. 4/2017 pentru modificarea Codului fiscal,
angajatorii datorează plata contribuției la pensii și sănătate pentru
contractele de muncă cu timp parțial, calculată la o bază egală cu
valoarea salariului minim brut garantat în plată, când salariații
realizează venituri salariale brute într-o sumă mai mică decât
salariul minim brut. Majorarea bazei de calcul se aplică doar
pentru cheltuiala angajatorului și nu pentru contribuția individuală
a salariatului.
17. Sunt exceptate de la această regulă contractele de muncă
semnate de persoane ce au calitatea de elevi și studenți ce
urmează o formă de învățământ cu vârsta de până la 26 ani,
ucenicii, persoanele cu dizabilități, persoanele pensionate,

persoanele încadrate cu mai multe contracte de muncă cu timp
parțial, iar suma veniturile brute realizate cumulat depășește
salariul minim brut pe țară.
18. Prin OMFP nr. 2343/2017 se instituie procedura efectivă de

aplicare a acestei reglementări, iar actul normativ prezintă mai
multe exemple practice. O primă procedură reglementată de
acest ordin se adresează situațiilor în care un salariat desfășoară
activitatea în baza a două sau mai multe contracte de muncă cu
timp parțial, iar suma veniturilor poate să fie mai mare sau mai
mică decât salariul minim brut.
19. Sunt posibile două situații:

a) Dacă valoarea veniturilor brute realizate cumulat într-o lună
este mai mare decât salariul minim brut garantat în plată, în acest
caz nu se majorează baza de calcul pentru asigurările sociale la
niciunul dintre angajatori. Salariatul are obligația să dea o
declarație pe propria răspundere cu privire la veniturile salariale
realizate în luna respectivă.
Foarte important: prezentul ordin reglementează modelul

declarației, iar aceasta se depune de către salariat la angajator
pentru fiecare lună în care a realizat venituri (lunar pentru luna
încheiată) până pe data de 5 a lunii următoare. Pentru luna august
2017 termenul de depunere a acestei declarații este 10
septembrie 2017.
Exemplu: o persoană fizică este încadrată cu contract de muncă în
sumă de 700 lei la societatea X SRL și cu contract de muncă în
sumă de 800 lei la societatea Y SRL. În luna august nu au existat

zile de suspendare a contractelor de muncă. În acest caz, suma
veniturilor brute realizate de persoana fizică este de 1.500 lei și nu
se impune majorarea bazei de calcul a contribuției sociale.
Salariatul va da câte o declarație pentru fiecare dintre acești
angajatori.
b) Dacă suma veniturilor brute realizate de salariat în baza a două

sau mai multe contracte de muncă cu timp parțial este mai mică
decât salariul minim brut pe economie, în acest caz, fiecare dintre
angajatori va majora baza de calcul la nivelul salariului minim brut
pentru contractele de muncă cu timp parțial.
Exemplu: o persoană fizică este salariată în luna august la doi

angajatori prin contracte de muncă cu timp parțial. La societatea
ABC SRL, venitul brut realizat este de 500 lei. La societatea XYZ
SRL venitul brut realizat este de 600 lei. În luna august 2017 nu au
existat situații de suspendare a contractelor de muncă. Atât
societatea ABC SRL, cât și societatea XYZ SRL datorează pentru
luna august 2017 contribuția angajatorului la pensie și la
asigurările de sănătate calculate la nivelul salariului minim brut
garantat în plată – suma de 1.450 lei.
Notă: tot în Monitorul Oficial din 5 septembrie 2017 a fost

publicat ordinul privind modificarea instrucțiunilor de depunere a
declarației cu veniturile salariale și asigurări sociale – Formular
112.
20. O a doua situație reglementată pentru care legiuitorul
prezintă și exemple este procedura de determinare a bazei de
calcul pentru contribuția angajatorului la asigurările sociale
aferente contractelor de muncă cu timp parțial în situația în care

intervin cazurile de suspendare a contractului de muncă. Baza
contribuției la asigurările sociale se calculează pentru numărul de
zile în care contractul de muncă este activ. Legiuitorul definește
generic că un contract de muncă este activ atâta timp cât el nu
este suspendat conform Codului muncii.
21. Prin urmare, la stabilirea perioadei în care un contract de

muncă este activ vom porni de la numărul de zile lucrătoare
existente într-o lună din care vom elimina numărul de zile în care
contractul a fost suspendat în condițiile Codului muncii.
Legiuitorul adoptă formula de calcul a bazei pentru determinarea
bazei de calcul a asigurărilor sociale în cazul în care apare o
perioadă de inactivitate după formula:
Bază de calcul = (Salariul minim brut pe țară / Numărul total de

zile lucrătoare din lună) X Numărul de zile lucrate în lună.
22. Art. 60 din Codul fiscal acordă scutiri pentru cercetători.

Prezentul ordin adoptă procedura justificativă. Astfel, persoanele
fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor
prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal ca urmare a
desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare în
România, în baza unui contract individual de muncă, raport de
serviciu, a unui statut special prevăzut de lege sau act de
detaşare încheiat cu/la o unitate/instituţie de drept public sau de
drept privat cuprinsă în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare
şi de inovare, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt
îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 3 Codul
fiscal.
23. Condițiile prevăzute la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal sunt:

- scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în
echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, cu
indicatori de rezultat definiți;
- scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat
proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct
în bugetul proiectului;
- statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate
salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în
proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește
separat pentru fiecare proiect.
24. Proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare trebuie să

conţină elementele definitorii ale proiectului, respectiv:
- scopul;
- domeniul de cercetare, dezvoltare şi inovare;
- obiectivele;
- perioada de desfăşurare;
- tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern);
- bugetul, cu evidenţierea distinctă a cheltuielilor
corespunzătoare
- din salarii şi asimilate salariilor aferente personalului încadrat
în proiect;
- - caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului;
- - indicatorii de rezultat definiţi.
25. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate
salariilor se acordă lunar, în limita cheltuielilor de personal
alocate în bugetul proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare.

În cazul în care în bugetul alocat proiectului de cercetare-
dezvoltare şi inovare sunt cuprinse şi sume reprezentând
indemnizaţii de concedii de odihnă, veniturile respective sunt
scutite de la plata impozitului pe venit.
26. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate

salariilor se acordă chiar şi în cazul nerealizării obiectivelor
proiectului de cercetare-dezvoltare şi de inovare.
27. Documentele justificative care se au în vedere la

încadrarea persoanelor fizice scutite de la plata impozitului
pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a
desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare în
cadrul proiectelor sunt: documentul care conţine datele de
identificare ale proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare;
fişele de pontaj corespunzătoare proiectului și statul de plată
întocmit separat pentru fiecare proiect.
28. Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi

asimilate salariilor constituie responsabilitatea
angajatorului/plătitorului de venit sau revine persoanei
fizice, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 82 din Codul
fiscal. În cazul persoanelor fizice detaşate care desfăşoară
activitate de cercetare-dezvoltare şi inovare în România, sarcina
îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal
revine plătitorului de venituri.
Capitolul II: Speța zilei - raționamentul expertului.
❖ Sistemul de plată defalcată a TVA. Înregistrarea în sistem

începând cu 1 ianuarie 2018 când aplicarea procedurii este
obligatorie.
Societatea ZAMBILUȚA DE PĂDURE SRL este persoană juridică

română înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile.
Aceasta este înregistrată în scopuri de TVA. Societatea efectuează
livrări de bunuri și prestări de servicii către instituții publice.
Conducerea societății dorește să facă o analiză privind înscrierea
opțională în sistemul de plată a TVA prin metoda defalcată cu data
de 1 octombrie 2017 sau va aplica această metodă începând cu 1
ianuarie 2018 de când este obligatoriu?
➢ Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA ce

efectuează livrări de bunuri și prestări de servicii către instituțiile
publice când aplică sistemul a plată defalcată a TVA vor deschide
un cont la trezoreria statului, cont în care vor încasa TVA aferent
livrărilor. Desigur, acest fapt va îngreuna activitatea financiar-
contabilă și va dubla numărul de operațiuni bancare. Se impune
alocarea unor resurse umane și financiare pentru a se putea
aplica acest sistem.
➢ Societatea are dreptul să opteze pentru aplicarea sistemului

cu data de 1 octombrie 2017 prin înscrierea în registrul
persoanelor impozabile ce aplică sistemul de plată defalcată a
TVA. Acest registru va fi ținut de autoritatea fiscală și este
reglementat de OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.
Înscrierea în registru se va face prin depunerea notificării de
aplicare a sistemului de plată defalcată a TVA. Formularul
notificării a fost supus dezbaterii publice, dar încă nu este publicat
în Monitorul Oficial.
➢ Societățile ce optează pentru aplicarea sistemul de plată
defalcată a TVA de la data de 1 octombrie 2017 beneficiază de
următoarele facilități:
a) O reducere de 5% din impozitul pe profit sau din impozitul pe
venitul microîntreprinderii pentru trimestrul al IV-lea din 2017.
Desigur, trimestrul al IV-lea, din punctul de vedere al impozitului pe
profit, este declarat distinct de contribuabilii ce aplică plățile
anticipate trimestriale egale. Pentru ceilalți plătitori de impozit pe
profit se acordă o bonificație de 5% din a patra parte din impozitul
pe profit aferent anului 2017. Reținem, așadar, că reducerea la plată
nu este de 5% din întreg impozitul anual, ci din impozitul aferent
pentru cât ar corespunde trimestrului al IV-lea;
b) Anularea penalităților de întârziere pentru acele societăți ce
înregistrează debite restante la plata TVA cu data de 30 septembrie
2017. Condiția este ca plățile de TVA restante să fie achitate până la
data de 31 decembrie 2017. Desigur, trebuie achitate și debitele
curente ale perioadei.
➢ Desigur, se impune respectarea și a altor condiții fiscale pentru a

beneficia de facilitate de anulare a penalităților, respectiv: dobânzile
de întârziere trebuie achitate până la data de 21 decembrie 2017
inclusiv, contribuabilul are depuse toate declarațiile fiscale conform
vectorului fiscal, contribuabilul depune la organul fiscal notificarea
prin care solicită aplicarea acestei facilități. Apreciem că din
momentul în care sistemul split TVA devine obligatoriu la data de 1
ianuarie 2018 nu se va mai depune notificarea pentru opțiunea la
acest sistem întrucât este obligatoriu pentru toate persoanele
impozabile. Facturile emise anterioare datei de 1 ianuarie 2018 ce se
plătesc după data de 1 ianuarie 2018 intră obligatoriu în sistemul de
TVA cu plată defalcată întrucât legiuitorul a menționat în mod expres
acest fapt la art. 22 alin. (1) din OG nr. 23/2017.
Capitolul III: Praxis în taxe – calcule de impozite
❖ Tratamentul penalităților și a daunelor interese suportate de

societatea plătitoare de impozit pe profit – actualizare 2017.
Societatea HORTICULTURA SRL este persoană juridică română,

înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, înregistrată
în scopuri de TVA și plătitoare de impozit pe profit. Aceasta are ca
obiect de activitate producția de zarzavaturi și legume. Societatea a
semnat un contract de vânzare a unei cantități de 1000 tone de
legume și zarzavaturi, cumpărătorul fiind un hipermarket înregistrat
în scopuri de TVA în România. Livrarea producției trebuia să se
realizeze în anul 2016. Una dintre clauzele contractuale agreeate de
părți stabilea faptul că producătorul va suporta penalități și daune
interese pentru situația în care nu livrează toată cantitatea
contractată. Societatea producătoare reușește să livreze în anul
2016 numai cantitatea de 600 tone, iar pentru cantitatea nelivrată
de 400 tone este solicitată despăgubirea de daune interese și
penalități de către hipermarket, solicitare efectuată în fața instanței
de judecată. În luna august 2017, instanța de judecată obligă
societatea producătoare la plata unei sume de 1.000.000 lei pentru
nerespectarea obligației contractuale de a livra integral bunurile
comandate. Ce tratament fiscal urmărim în legătură cu aceste
penalități și daune interese, raportându-ne la noile reglementări
fiscale? Societatea HORTICULTURA SRL este o persoană juridică
plătitoare de impozit pe profit, astfel cheltuiala cu penalitățile,
respectiv daunele interese facturate de societatea hipermarket
conform hotărârii instanței de judecată, reprezintă sume integral
deductibile la calculul impozitului pe profit, întrucât sunt efectuate
în scopul desfășurării activității economice, conform art. 25 alin. (1)
din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 227/2015 cu modificări
ulterioare.
➢ În plus, norma de aplicare pentru art. 25 alin. (1) din Codul
fiscal, regăsită la pct. 13 lit. j) din HG nr. 1/2016, enumeră în mod
expres ca fiind cheltuieli deductibile aceste sume, astfel:
”13. (1) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt
cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a

se limita la acestea, următoarele: (...)
j) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și
daune-interese, stabilite în cadrul contractelor încheiate, în
derularea activității economice, cu persoane rezidente/nerezidente,
pe măsura înregistrării lor;”.
➢ Din analiza temeiului normativ observăm că penalitățile și

daunele interese generate de aplicarea unor contracte între părți,
când acestea sunt aferente activității economice, sunt prezumate de
legiuitor în categoria cheltuielilor deductibile. Dacă extindem
tratamentul fiscal, observăm că aceste daune interese și penalități
pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale nu sunt incluse în
baza TVA și societatea hipermarket le va factura în regim de scutire
de TVA, conform prevederilor de la art. 286 alin. (4) lit. b) din Codul
fiscal, astfel:
”(4) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: (...)
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz,
penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală
sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste
prețurile și/sau tarifele negociate;”.
➢ În concluzie, cheltuielile reprezentând penalități și daune interese

suportate de o societate plătitoare de impozit pe profit pentru
neîndeplinirea obligațiilor contractuale, sunt sume deductibile la
calculul impozitului pe profit și nu sunt în sfera TVA. Faptul că aceste
sume sunt semnificative nu modifică tratamentul fiscal.
Capitolul IV: Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru
specialiști
❖ Restituirea taxei de primă înmatriculare când autoturismul a

fost vândut unui terț. Nivelul dobânzii de restituit aferent taxei.
➢ Am primit pe adresa redacției următoarea întrebare: în cazul

în care a fost vândut un mijloc de transport pentru care s-a achitat
taxă de primă înmatriculare, cine are dreptul la restituirea acestei
taxe? Proprietarul actual sau cel ce a efectuat prima înmatriculare?
Ce procent al dobânzii este luat în considerare la restituirea taxei:
nivelul de dobândă existent la momentul în care bugetul statului a
utilizat banii contribuabilului sau procentul actual?
➢ Cesiunea unui autoturism este o activitate frecvent întâlnită,

iar numărul de înmatriculări numai în primele luni, iar după unele
statistici, numărul de autoturisme înmatriculate în primele șase
luni din anul 2017 este de peste 250.000. Desigur, acest număr este
influențat de faptul că de la 1 februarie 2017 taxa de primă
înmatriculare nu se mai datorează. În plus, este foarte important
cine are dreptul la restituire.
➢ Din punctul de vedere al restituirii taxei de primă

înmatriculare, indiferent de denumirea sub care a fost achitată
având în vedere modificările normative din anul 2006 și până în
2017, apreciem că dreptul la restituire îl are persoana ce a achitat
taxa, chiar dacă ulterior autoturismul a fost vândut.
➢ Practic, persoana ce a avut calitate de contribuabil la

momentul plății taxei are dreptul să solicite restituirea acesteia
având în vedere procedura prevăzută de OUG nr. 52/2017 privind
restituirea taxei de primă înmatriculare și OMFP nr. 1672/2017
privind modelul cererii de restituire a taxei de primă înmatriculare.

➢ În acest sens, o persoană fizică, dar și o persoană juridică ce
au achitat taxă de primă înmatriculare pot cere restituirea acestei
taxe de la organul fiscal, chiar dacă ulterior autoturismul a fost
înstrăinat. Acest lucru este posibil prin interpretarea art. 1 din OUG
nr. 52/2017 în care subiecții operației de restituire a taxei sunt
definiți de legiuitor prin sintagma „contribuabilii care au achitat”.
Fac excepție de la această procedură taxele de primă înmatriculare
plătite de societățile de leasing. Întrucât procedura societăților de
leasing a fost de recuperare a acestor taxe de primă înmatriculare
de la utilizatorul final, legiuitorul a stabilit că beneficiarul restituirii
taxei de primă înmatriculare este utilizatorul final și nu societatea
de leasing.
➢ Din punctul de vedere al unor dobânzii, legiuitorul a permis

acordarea dobânzii pentru perioada cuprinsă între data plății taxei
și data restituirii. În mod normal, ar fi trebuit calculat această
dobândă la același nivel cu dobânda pe care a solicitat-o bugetul de
la contribuabili când aceștia nu și-au plătit obligațiile la scadență.
Așa ar fi fost echitabil. Însă, legiuitorul a optat pentru stabilirea
unei dobânzi la nivelul dobânzii plătite astăzi de contribuabil,
respectiv de 0,02% / zi conform art. 174 din Codul de procedură
fiscală.
➢Opinia noastră este că persoanele ce se consideră nedreptățite

se pot adresa instanței de judecată pentru a solicita un nivel mai
mare de dobândă. Este posibil, însă, ca valoarea cheltuielilor
pentru realizarea acestui obiectiv să fie mai mare decât beneficiul
realizat. Desigur, din punct de vedere procedural, contribuabilii
interesați trebuie să solicite plata dobânzii întrucât aceasta nu se
face în mod automat. OMFP nr. 1672/2017 a adoptat doar modelul
cererii de restituirii a debitului, nu și a dobânzii de întârziere. Prin
urmare, pentru restituirea dobânzii se impune o altă cerere
distinctă.
Capitolul V: Bine de știut – Sfatul săptămânii
❖ Să stabilim tratamentul corect al unei tranzacții. Diferență

între achiziție intracomunitară și import.
O societate din România, înregistrată în scopuri de TVA,

achiziționează mărfuri de la o societatea înregistrată în scopuri de
TVA din Cipru. Bunurile sunt produse de o societate înmatriculată
în Brazilia. Transportul bunurilor se efectuează pe ruta Brazilia-
România cu efectuarea formalităților de vamă în Constanța.
Documentul pentru calculul obligațiilor vamale este factura emisă
de societatea din Cipru. Ce tip de tranzacție este aceasta: achiziție
intracomunitară sau import?
Pentru a stabili tratamentul fiscal al acestei tranzacții urmărim
transportul bunurilor. Observăm că mărfuri provenite dintr-un stat
terț sunt introduse pe teritoriul României, stat comunitar. Astfel,
tratamentul fiscal al acestei tranzacții este realizarea unui import
de bunuri pentru care locul importului este Constanța-România
conform art. 277 din Codul fiscal. Pentru aceste bunuri trebuie
realizate formalitățile de punere în liberă circulație prin depunerea
declarației vamale de import și plata taxelor vamale, respectiv a
TVA. Calitatea de importator o poate avea atât societatea
dumneavoastră, cât și societatea din Cipru în funcție de clauzele
contractuale agreate. Aceste condiții de livrare ar fi trebuit să fie
stabilite încă de la momentul contractării. Probabil, societatea
dumneavoastră va îndeplini obligația de depunere a declarației
vamale de import și va efectua plata taxelor vamale. Valoarea
bazei de calcul a taxelor de import va porni de la sumele facturate
de către furnizorul din Cipru la care se adaugă cheltuielile de
transport externe, cheltuieli de transbordare, asigurări externe și
alte cheltuieli de parcurs extern. Din punctul de vedere al TVA, în
cazul importului se impune doar declararea achiziției în decontul
de TVA respectându-se rubrica ce corespunde achizițiilor în funcție
de cota de TVA aplicabilă fiecărui sortiment de bun importat.
Capitolul VI: Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui
contribuabil
❖ Interpretare IFRIC 1 – Modificări ale datoriilor existente din

dezafectare, restaurare și de natură similară.
➢ Materialul prezentat în acest articol abordează un element

comun regăsit atât în IAS 16 – Imobilizări cât și în reglementările
contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr.
1802/2014 privind contabilitatea.
➢ Acest element comun reprezintă recunoașterea în costul cu

realizarea unei imobilizări a cheltuielilor viitoare impuse de
dezafectarea, demolarea sau refacerea inițială a amplasamentului cu
ocazia înregistrării în contabilitate a unei imobilizări.
➢ Potrivit acestor reglementări, în costul cu o imobilizare,

entitatea economică trebuie să recunoască o cheltuială cu
dezafectarea imobilizării când aceasta este impusă societății fie de
reglementările legale, fie din alte considerente.
➢ În esență, această obligație a societății este recunoscută

conform directivelor europene pe seama unui provizion (cont 1513
”Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale”), situație
agreată și de către IFRS, ce recunoaște această datorie. Înregistrările
contabile sunt:
✓ 6812 ”Cheltuieli cu amortizările și provizioanele” = 1513
”Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale” și
concomitent:
✓ 231 ”Imobilizări corporale în curs” = 722 ”Venituri din producția
de imobilizări corporale”

➢ IFRIC 1 vine să interpreteze și să detalieze ce se întâmplă cu
acest provizion (datorie) pe parcursul existenței clădirii, când nivelul
estimativ al datoriei evoluează datorită unor circumstanțe obiective
cum ar fi estimarea unor noi costuri datorită majorării cheltuielilor

cu serviciile de dezafectare sau costuri majorate datorită unor
standarde de mediu mai restrictive.
➢ Potrivit Comitetului de Interpretare a Standardelor IFRS, este

obligatorie evaluarea acestor provizioane (datorii) ce apar ca
modificare a estimării valorii de decontare și trebuie înregistrate în
contabilitate în funcție de modelul de evaluare a activului - evaluare
prin modelul costului de producție sau evaluare prin metoda
reevaluării juste. Ambele modele de evaluare se regăsesc și în
standardele naționale de contabilitate adoptate prin OMFP nr.
1802/2014 privind contabilitatea.
➢ Dacă activul este evaluat prin metoda costului de producție,

modificările datoriei (creșteri / descreșteri) trebuie să majoreze/
diminueze costul cu acest activ aferent perioadei la care se
întocmesc situațiile financiare anuale. Desigur, dacă se identifică o
reducere a costului cu activele, aceasta nu trebuie să depășească
valoarea sa contabilă. Când se identifică o creștere de valoare,
entitatea trebuie să estimeze realist dacă valoarea activului poate fi
recuperată pe seama amortizării.
➢ Dacă activul este evaluat folosindu-se metoda reevaluării juste,

o scădere a datoriei va conduce la o creștere a valorii din reevaluare
regăsită în capitalurile proprii. Dacă se înregistrează o creștere a
datoriei aferente dezafectării viitoare a clădiri și refacerii
amplasamentului se va înregistra o cheltuială cu pierderea de
valoare a activului imobilizat, regăsită și în contul de profit și
pierdere. Entitatea trebuie să țină cont de eventualele reevaluări
anterioare.
Capitolul VII: Subiecte la zi în domeniul financiar – contabil
❖ Plăți în valută între societăți rezidente pentru operațiuni

desfășurate pe teritoriul național.
Societatea ALFA SRL și societatea BETA SRL sunt persoane

juridice române rezidente în România, înregistrate în scopuri de
TVA. Societatea ALFA SRL achiziționeaza mărfuri de la societatea
BETA SRL. Mărfurile sunt destinate exportului către clienți din
Comunitatea Europeană sau din state terțe. Societatea ALFA SRL
dorește să achite contravaloarea mărfurilor în valută (euro). Se
întocmește un contract de vânzare de bunuri în care se stipulează
efectuarea plății în valută în baza dovezii că mărfurile sunt destinate
transportului în afara României. Societatea BETA SRL emite factura
în valută. Din punctul de vedere al TVA, se aplică taxarea inversă
deoarece bunurile comercializate sunt console de jocuri,
depășindu-se valoarea minimă a facturii prevăzută de Codul fiscal.
Este corectă procedura plății în valută?
➢ Ca și regulă generală, plățile pentru livrări de bunuri sau

prestări de servicii efectuate între două societăți rezidente în
România se realizează doar în lei, conform prevederilor de la art. 3
alin. (1) din Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar.
Cu toate acestea, de la această regulă generală, sunt prezentate 9
situații în care plățile pot efectuate în valută. Pentru a stabili dacă
situația prezentată se încadrează la posibilitatea de decontare în
valută pe teritoriul României ne raportăm la prevederile din Anexa
nr. 2, lit. b) prezentate în Regulamentul BNR nr. 4/2005, astfel:
„Categoriile de rezidenţi şi situaţiile în care aceştia pot efectua
operaţiuni în valută cu alţi rezidenţi sunt prezentate mai jos: (…)
b) persoanele juridice care efectuează nemijlocit plăţi şi încasări pe
baza contractelor de subantrepriză decurgând din contracte de
colaborare (cooperare) economică internaţională, contracte de
export al unor obiective complexe şi al unor produse cu ciclu lung de
fabricaţie;”.
➢ Din analiza temeiului normativ, observăm că pot fi efectuate

plăți în valută pe teritoriul național între două societăți rezidente

dacă acestea sunt generate de activități din zona construcțiilor
montaj – BNR menționând contractele de subantrepriză – sau în
cazul unor exporturi de obiective complexe și produse cu ciclu lung
de fabricație. Raportându-ne la achiziția unor mărfuri de pe teritoriul
României ce sunt destinate livrării intracomunitare sau exportului în
state terțe, considerăm că acest tip de tranzacție nu corespunde
noțiunii de lucrare de subantrepriză, obiectiv complex sau produse cu
ciclu lung de fabricație. Prin urmare, în situația prezentată anterior,
apreciem că societatea ALFA SRL va face plata către societatea BETA
SRL în lei. Din punct de vedere fiscal, aplicarea măsurii de simplificare
pentru livrarea de console prevăzută de art. 331 alin. (2) lit. k) din
Codul fiscal fără decontarea TVA între furnizor și cumpărător nu
modifică regimul valutar aplicabil plăților pentru baza de calcul a TVA.
Într-o oarecare măsură - și menționăm că textul normativ este
elaborat în anul 2005 cu aplicare din anul 2007 și nu este definit
termenul de export – sunt aplicabile prevederile de la lit. i) din Anexa
nr. 4 la Regulamentul BNR nr. 4/2005, ce stabilesc:
„Categoriile de rezidenţi şi situaţiile în care aceştia pot efectua
operaţiuni în valută cu alţi rezidenţi sunt prezentate mai jos: (…)
i) persoanele juridice, pentru plăţile efectuate către furnizori şi
subfurnizori, aferente bunurilor şi serviciilor care intră în componenţa
produselor exportate, respectiv contribuie la realizarea serviciilor
exportate.”. Din analiza prevederii normative reținem că pot fi plătite
în valută acele componente livrate de furnizori din România ce sunt
destinate exportului ca parte a unor produse. În cazul de față nu
identificăm realizarea unui produs diferit față de cel achiziționat,
acestea sunt mărfuri revândute în starea în care au fost achiziționate,
astfel că nu apreciem aplicabilă această excepție.
Capitolul VIII: Echipa redacției. Prețuri abonamente.
❖ Prețuri și opțiuni
➢ În afară de continuţul revistei, un abonat poate să descarce

legislaţia prezentată în revistă de pe site-ul redacției și poate primi
răspunsuri personalizate la întrebări adresate de acesta. Se pot
contracta următoarele opţiuni:
*calculat in lei, la cursul BNR din data emiterii facturii.

❖ Cum mă abonez?
1. Sunați la numărul 0765 216 760 – Marketing Prietenii

Fiscalității și cereți un formular de contract, moment în care puteți
afla mai multe amănunte ce v-ar putea interesa.
2. Descărcați formularul de contract de pe site-ul www.taxare.ro
sau prin click aici!
3. Trimiteți un email la adresa office@taxare.ro prin care solicitați
un formular de contract sau mai multe informații.
4. Transmiteți contractul semnat și ștampilat prin:
➢ E-mail la: office@taxare.ro
➢ Fax: 0311.043.869
➢ Poștă destinatar: Revista Prietenii Fiscalității, adresa: Str. Aleea
Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod
poștal 051414.
❖ Echipa redacțională Prietenii Fiscalității
➢ Manager produs: Adrian Bența

➢ Manager Calitate: Mihaela Bența
➢ Consilier contabilitate: Alina Rizea
➢ Consultant afaceri: Horațiu Sasu
➢ Consultant fiscal: Dragoș Pătroi
➢ Manager proiect Laura Necula
Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la urmatoarele

numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795

Prietenii Fiscalitatii Nr. 37

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prietenii Fiscalitatii Nr. 37

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscul nu crede în lacrimi,

nici în faptele bune !

I. Modificări legislative în domeniul financiar contabil.

II. Speța zilei – raționamentul expertului

III. Praxis în taxe – calcule de impozite

IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști.

V. Bine de știut – Statul săptămânii

VI. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor unui contribuabil

VII. Subiecte la zi în domeniul financiar - contabil

VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente.

2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

2. Instituțiile publice ce au dreptul să administreze creanțe

3. Persoanele ce desfășoară profesii libere răspund cu bunurile

4. Se păstrează actualele proceduri de comunicare a actului

5. Contribuabilii ce înființează sedii secundare sau desființează

majoră, metodele de inspecție. Se păstrează următoarele

7. Se clarifică mai multe situații identificate în practică privind

8. Pentru neplata sau nedeclararea la termen a obligațiilor

9. Modificarea adusă de prezența ordonanță stabilește că nu se

notifică autoritatea fiscală de intenția de a depune o garanție de

11. România își însușește obligațiile de asistență reciprocă cu

- dacă un contribuabil solicită suspendarea executării silite

chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale, vor fi amendați

Desigur, ordonanța cuprinde și alte elemente de reglementare

12. Aparate de marcat electronice fiscale sunt considerate şi

13. Avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice

15. Începând cu data de 1 aprilie 2018, Comisia autorizează

16. Începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2017

ucenicii, persoanele cu dizabilități, persoanele pensionate,

18. Prin OMFP nr. 2343/2017 se instituie procedura efectivă de

19. Sunt posibile două situații:

Foarte important: prezentul ordin reglementează modelul

sumă de 800 lei la societatea Y SRL. În luna august nu au existat

b) Dacă suma veniturilor brute realizate de salariat în baza a două

Exemplu: o persoană fizică este salariată în luna august la doi

Notă: tot în Monitorul Oficial din 5 septembrie 2017 a fost

aferente contractelor de muncă cu timp parțial în situația în care

21. Prin urmare, la stabilirea perioadei în care un contract de

Bază de calcul = (Salariul minim brut pe țară / Numărul total de

22. Art. 60 din Codul fiscal acordă scutiri pentru cercetători.

23. Condițiile prevăzute la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal sunt:

24. Proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare trebuie să

alocate în bugetul proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare.

26. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate

27. Documentele justificative care se au în vedere la

28. Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi

❖ Sistemul de plată defalcată a TVA. Înregistrarea în sistem

Societatea ZAMBILUȚA DE PĂDURE SRL este persoană juridică

➢ Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA ce

➢ Societatea are dreptul să opteze pentru aplicarea sistemului

➢ Desigur, se impune respectarea și a altor condiții fiscale pentru a

❖ Tratamentul penalităților și a daunelor interese suportate de

societatea plătitoare de impozit pe profit – actualizare 2017.

Societatea HORTICULTURA SRL este persoană juridică română,

cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a

➢ Din analiza temeiului normativ observăm că penalitățile și

➢ În concluzie, cheltuielile reprezentând penalități și daune interese

❖ Restituirea taxei de primă înmatriculare când autoturismul a

fost vândut unui terț. Nivelul dobânzii de restituit aferent taxei.

➢ Am primit pe adresa redacției următoarea întrebare: în cazul

➢ Cesiunea unui autoturism este o activitate frecvent întâlnită,

➢ Din punctul de vedere al restituirii taxei de primă

➢ Practic, persoana ce a avut calitate de contribuabil la

18 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins