L.P.3. nervos.

Meningele.
Encefalul şi măduva spinării sunt structuri semisolide ce necesită
susţinere şi protecţie. Aceste roluri sunt îndeplinite de meningele cerebrale şi
spinale.
Meningele sunt formate din 3 componente:
 Duramater (pahimeninge) - la exterior
 Arahnoida (leptomeninge) - la mijloc
 Pia mater (leptomeninge) - la interior.
Meningele spinale.
Dura mater - continuă dura mater craniană de la nivelul găurii
occipitale mari, limita inferioară fiind la nivelul vertebrei sacrale 2, înveleşte
filum terminale şi formează ligamentul coccigian.
Între dura mater şi periostul canalului vertebral se găseşte spaţiul
epidural. În acest spaţiu se găsesc ţesut adipos şi plexul venos vertebral
intern. Acest spaţiu este mai larg în apropierea vertebrei S2 unde se poate
practica anestezia epidurală.
Dura mater se extinde şi de-a lungul nervilor spinali unde se continuă
cu epinervul.
Pia mater este formată din două straturi:
1. intimapia - formată din fibre elastice şi de reticulină
- la locul unde pătrund şi ies vasele de sânge se
invaginează, formând spaţiul perivascular.
- este ataşată printr-un strat de nevroglii de suprafaţa
măduvei, pătrunde în şanţuri şi fisuri. Nu este vascularizată,
hrănindu-se din spaţiul subarahnoidian.
2. stratul epipial - situat în afara primului, este format din fibre de
colagen ce se continuă cu trabeculele arahnoidiene, care se prind
de arahnoidă. De aceste trabecule sunt ancorate vasele de sânge.
- din acest strat, pe faţa laterală a măduvei, între
rădăcinile nervului spinal pleacă ligamentele denticulate , care se
ancorează de arahnoidă şi de dura mater. Ligamentele sunt aşezate
în plan frontal, sunt triunghiulare şi se găsesc de-a lungul întregii
măduve.
- stratul epipial inferior de conul medular se
continuă cu filum terminale.
În dreptul fisurii mediane ventrale, între cele două straturi ale piei
mater este ţesut conjunctiv. La acest nivel se găsesc artera spinală anterioară
şi ramurile ei. Zona aceasta se numeşte linea splendens.
 Arahnoida :
- stratul mijlociu al meningelor
- se extinde şi pe rădăcinile nervilor spinali
- trece peste şanţuri fără să pătrundă în ele
- între ea şi pia mater - spaţiul subarahnoidian, în care se găseşte LCR
Spaţiul subarahnoidian suferă variaţii locale, formând dilataţii numite
CISTERNE.
La nivelul măduvei există cisterna lombară care are ca limite:
- discul intervertebral L1-L2
- vertebra S2
În această cisternă se găsesc:
- filum terminale
- nervii care formează coada de cal.
În acest spaţiu se pot practica puncţii rahidiene, pentru extragere de
LCR sau rahianestezie.

VASCULARIZAŢIA MĂDUVEI SPINĂRII

1) ARTERIALĂ

a. arterele vertebrale, prin ramurile lor:

- artera spinală anterioară
- artera spinală posterioară
Artera spinală posterioară
- ia naştere în craniu, descinde, iese prin gaura occipitală mare
- coboară pe faţa posterioară a măduvei spinării, cele două artere fiind
situate de o parte şi de cealaltă a şanţului median dorsal, vascularizând 1/3
posterioară a măduvei spinării.
Artera spinală anterioară
- ia naştere din artera vertebrală în craniu, înainte de formarea arterei
bazilare (formată din cele două artere vertebrale)
- are traiect descendent, iese din craniu prin gaura occipitală mare şi
se uneşte cu cea de partea opusă în dreptul vertebrelor C2-C3, formând o
singură arteră spinală anterioară ce descinde anterior de fisura mediană
ventrală.
Din fiecare arteră spinală anterioară iau naştere artere:
- anteromediale şi anterolaterale, ce vascularizează periferia măduvei
spinării
 - ramuri sulcale, ce pătrund în fisura mediană ventrală vascularizând
măduva
In regiunea conului medular este constant o coroană arterială ce
uneşte artera spinală anterioară cu cea posterioară.

b. arterele radiculare (ramuri spirale)

- iau naştere din arterele regionale, ale regiunilor topografice
respective (de exemplu: regiunea cervicală - a. cervicală ascendentă şi a.
cervicală profundă; regiunea toracală - a. intercostală posterioară; regiunea
lombară - aa. lombare; regiunea sacrală - aa. sacrale)
- fiecare din arterele radiculare pătrund în canal şi se împart în arteră
anterioară şi arteră posterioară, ce merg pe faţa anterioară a rădăcinii
corespunzătoare a nervului spinal. Acestea se anastomozează cu arterele
spinale.
 Arterele radiculare anterioare - număr variabil 6-10 la nivelul
măduvei spinării, în regiunea lombară una este mai
voluminoasă şi se numeşte artera intumescenţei lombare sau
artera lui ADAMKIEWICZ. Această arteră se găseşte mai
frecvent pe partea stângă.
 Arterele radiculare posterioare - mai numeroase, 10-23 la
nivelul măduvei spinării.

2) VENOASĂ
- sângele venos drenează în venele omonime arterelor, se formează un
trunchi longitudinal anterior ce va drena sângele în venele radiculare
anterioare
- una dintre aceste vene radiculare anterioare din regiunea lombară
este mai voluminoasă şi poartă numele de vena radicularis magna.
- posterior se formează un trunchi longitudinal posterior - drenează în
venele radiculare posterioare - duc sângele în plexul venos vertebral intern
care se găseşte în spaţiul epidural.
Plexul venos este format din câteva coloane longitudinale
interconectate între ele. Sângele drenează în plexul venos vertebral extern şi
în ramurile locoregionale.
Menţiuni:
 în plexurile venoase (intern şi extern) nu există valvule, astfel
încât sângele refluează în plexuri în cazul creşterii presiunii în
venele jugulare, ajungând intraabdominal.
  Plexul venos extern comunică cu plexul venos prostatic, fiind
cale de metastazare a cancerului de prostată.

TRUNCHIUL CEREBRAL

Limite:
- inferior - decusaţia piramidală
- superior - marginea superioară a lui dorsum sellae.
E format din: bulb, punte şi mezencefal.
Raporturi:
 BULB: - anterior: arcul anterior al atlasului
dintele axisului
membrana atlantooccipitală
marginea ant. a găurii occ. mari.
- posterior: membrana atlantooccipitală
marginea post. a găurii occ. mari.

 PUNTE: - anterior: partea bazilară a occ. (clivus)

- posterior: cerebelul, prin intermediul ventr. IV

 MEZENCEFAL:
- anterior: dorsum sellae
- posterior: cerebelul.

Dimensiuni. Lungime - 9cm, lăţime - 3cm.

Configuraţie externă a trunchiului cerebral.

Feţe: anterolaterală
posterioară

Faţa anterolaterală. - bulb, punte, mezencefal, separate prin două

şanţuri: - şanţ bulbopontin
- şanţ pontomezencefalic (pontopeduncular)

I ) BULBUL.
Anterior:
 - fisura mediană ventrală, inferior este întreruptă de decusaţia
piramidală, superior în apropiere de şanţul bulbopontin se lărgeşte şi
formează foramen caecum .
- şanţurile anterolateral şi posterolateral, între ele delimitându-se
cordoane bulbare.
- cordoanele bulbare anterioare sunt proeminente - piramide bulbare.
- în profunzimea piramidelor bulbare se găsesc fasciculele piramidale
(înainte de decusaţie)
- în partea superioară a cordoanelor bulbare laterale se găseşte o
proeminenţă ovalară - oliva bulbară, în profunzimea ei existând complexul
olivar, format din:
- nucleul olivar primar
-2 nuclei olivari accesori (paraolive) medial şi dorsal.
- dimensiunile olivei: 12 - 15mm / 4 - 5 mm.
- în şanţul preolivar (partea superioară a şanţului anterolateral) se
găseşte originea aparentă a nervului hipoglos (XII).
- în şanţul retroolivar (partea superioară a şanţului posterolateral) se
găsesc originile aparente ale nervilor glosofaringian (IX), vag (X) şi accesor
(XI) (rădăcina bulbară).
- în şanţul bulbopontin sunt trei fosete:
1. foseta medială, situată deasupra piramidei bulbare. În ea se
găseşte originea aparentă a nervului abducens (VI)
2. foseta supraolivară, în ea găsindu-se originea aparentă a
nervilor facial (VII) şi intermediar (VII bis).
3. foseta laterală, în ea se găseşte originea aparentă a nervului
acustico-vestibular (VIII).

II ) PUNTEA.
- pe linia mediană se găseşte şanţul arterei bazilare pentru artera
omonimă
- lateral de şanţ se găsesc piramidele pontine
- superolateral de piramida pontină este originea aparentă a nervului
trigemen (V)
- lateral puntea se continuă cu pedunculii cerebrali mijlocii.

III ) MEZENCEFALUL.
- reprezentat de picioarele pedunculilor cerebrali (crus cerebri), două
mase de substanţă albă divergente.
 - superior de crus cerebri este chiasma optică, care se continuă cu
tracturile optice.
- între chiasma optică, tracturile optice şi pedunculii cerebrali se
delimitează spaţiul optopeduncular.
- în acest spaţiu, superior, sunt cei doi corpi mamilari care aparţin
hipotalamusului. Superior de ei este tuber cinereum ce se continuă cu
infundibulul de care este legată neurohipofiza.
- inferior de corpii mamilari este substanţa perforată posterioară,
străbătută de ramuri din artera cerebrală posterioară.
- între picioarele pedunculilor cerebrali este fosa interpedunculară,
unde se găseşte originea aparentă a nervului oculomotor (III).
- pe faţa laterală a picioarelor pedunculilor cerebrali se găseşte nervul
trohlear (IV), care vine de pe faţa dorsală.