Rationamentul logic- erori de rationament

Logica - Lectia III-IV

Pag. 1-3 si jum lectia III

Pag. 3 si jum-6 lectia IV

1. Moment organizatoric- prezenta, intrebari, nelamuriri, discutii etc

2. Strangerea temelor de la lectia 2- discutarea problemelor intampinate in efectuarea
temelor
3. Scurta recapitulare –
a) ce este rationamentul/argumentul?
b) Cum definim rationamentul/argumentul inductiv? Dar pe cel deductiv?
c) Puteti sa imi spuneti o diferenta intre rationamentele/argumentele deductive si cele
inductive?

Se face introducerea catre lectia propriu-zisa…

Dupa cum ati observat, logica presupune a gandi critic si a lucre cu rationamente, indiferent
de tipul acestora. Totusi, erorile/greselile, fac parte din viata de zi cu zi a tuturor si nici logica
nu este scutita de greseli. Astazi o sa discutam despre cele mai des intalnite erori de
rationament. Va rog sa notati in caiete (se scrie si pe tabla) titlul lectiei - Rationamentul
logic- erori de rationament

DEF 1. Eroare/greseala
Prin eroare sau greseala, se intelege acea componentă a argumentatiei care, fiind demonstrabil
gresita in logica sau forma sa, face ca intreg argumentul sa devina invalid.

Tipuri de greseli/erori:
a) Biasul de confirmare sau altfel spus prejudecata de confirmare
b) Corelatie si cauzalitate
c) Probabilitate/probabilitati

Cele trei greseli de rationament de mai sus sunt cele mai des intalnite, insa e bine de stiut
ca nu exista doar acestea. In cazul celor prezentate, e bine sa retineti ca oricine poate face
aceste greseli- fie ca vorbim de oameni de stiinta, sau oameni normali, cum suntem fiecare
dintre noi.
 O sa discutam, pe rand, toate cele trei tipuri de erori, incepand cu biasul de confirmare,
sau mai simplu spus, cu prejudecatile. Cine stie sa imi spuna ce este o prejudecata?

Def. Prejudecata/prejudecati - un sentiment, favorabil sau nefavorabil, față de o persoană

sau un lucru, înainte de, sau nefiind bazat pe, experiența reală. (Ex.- Romanii emigreaza ca sa
fure locurile de munca ale altora/ Romania este tara lui Dracula etc.)

Biasul de confirmare/prejudecata de confirmare (suntem supusi aproape

zilnic acestui tip de eroare) – inclinam sa ne confirmam ipoteza, chiar daca
aceasta este gresita
Biasul de confirmare face parte din categoria mai larga a biasurilor. Pentru a il putea
intelege pe primul, este important sa stim ce este un bias, la modul general. Biasurile sunt o
categorie largă de noțiuni din logică însemnând, în general, o exagerare în favoarea sau
împotriva unui lucru, a unei persoane sau a unui grup în comparație cu alt lucru, altă persoană
sau alt grup, într-un mod considerat a fi incorect sau injust. Biasurile pot fi învățate implicit în
contextul cultural.
Oamenii pot dezvolta tendințe față de un individ, un grup etnic, o identitate sexuală
sau de gen, o națiune, o religie sau o clasă socială, față de un partid politic, față de paradigme
teoretice și ideologii în domenii academice, sau față de o specie. 
Biasul are la bază o vedere unilaterală, lipsa unui punct de vedere neutru, a unei minți
deschise. Biasul poate apărea sub multe forme și este legat de prejudecăți și de intuiție.
În știință și inginerie, un bias este o eroare sistematică.
Biasul statistic, de exemplu, rezultă dintr-o eșantionare injustă a unei populații sau
dintr-un proces de estimare care, în medie, nu dă, cu acuratețe, rezultate corecte.
Biasul de confirmare este tendința de a căuta, interpreta, favoriza și a-și reaminti
informațiile într-un mod care să confirme credințele sau ipotezele cuiva, acordând în același
timp o atenție disproporționat mai mică informațiilor care o contrazic.
Efectul este mai puternic în cazul situațiilor încărcate emoțional și în cazul credințelor
profund înrădăcinate.
Oamenii tind de asemenea să interpreteze dovezi ambigue ca sprijinind poziția lor
existentă.
Căutarea, interpretarea și memoria deformate au fost invocate pentru a
explica polarizarea atitudinii (atunci când un dezacord se adâncește, chiar dacă diferitele părți
sunt expuse acelorași dovezi), perseverarea în credință (atunci când convingerile dăinuie chiar
și după ce dovezile care le sprijineau s-au dovedit a fi false), efectul primar
irațional (dependența mai mare de informația întâlnită la început) și corelația iluzorie (atunci
când oamenii fac în mod arbitrar o legătură între evenimente sau situații fără legătură între
ele).
Conflictele de confirmare contribuie la supraîntărirea convingerilor personale și pot
menține sau întări credințele în fața dovezilor contrare.
 Multe decizii dezastruoase, luate în contexte politice și organizaționale de maximă
importanță, au fost cauzate de acest tip de erori.

Ex. bias de confirmare:

Sa presupunem ca tu si X sunteti colegi de camera si tu il consideri pe X ca fiind
extrem de egoist.
Intr-o zi, uita sa cumpere hartie de toaleta, iar tu te gandesti in sinea ta- ce om egoist,
nu face nimic pentru noi si binele comun, se gandeste doar la el.
Intr-o alta zi, cumpara un tort cu care serveste pe toti cei alaturi de care sta in chirie.
Iar tu te gandesti- ce om egoist, a facut gestul asta doar pentru a castiga popularitate. Se
gandeste numai la el!

Ce ai facut tu de fapt?! Indiferent ce face X, tu interpretezi faptele lui in asa

maniera incat sa iti confirme credintele/parerea despre X.
Pe scurt- biasul de confirmare inseamna ca luam in serios si colectam doar datele care
confirma credintele noastre si le ignoram sau nu suntem de acord cu cele care intra in conflict
sau contrazic ceea ce credem.
Ce spuneti, oamenii de stiinta pot face astfel de erori de
rationament?

Da, oamenii de stiinta sunt si ei supusi acestui gen de eroare. De exemplu, un savant ce
considera ca autorul X a avut inclinatii revolutionare, va gasi in opera acestuia pasaje care sa
ii confirme credintele. Pe de cealalta parte, un alt savant, care crede despre acelasi autor X ca
a fost traditionalist, va gasi in operele sale pasajele care sa ii confirme credintele. In esenta,
autorul X poate sa nu fie nici revolutionar, nici traditional. Ce fac savantii este sa ignore
pasajele care contravin parerilor lor si sa le foloseasca doar pe cele ce le confirma ipoteza.

Ce putem face pentru a evita astfel de erori!?

Pentru a evita erorile rationale de tip bias de confirmare, putem sa:

- Fim deschisi la nou

- Sa experimentam, sa fim flexibili si sa cunoastem intai persoana inainte de a lansa
o judecata de valoare
- Sa ascultam mai multe pareri/opini cu privire la acelasi subiect
- Sa facem dezbateri cu privire la subiectul/persoana in cauza
- Sa incercam sa gandim rational si nu emotional
RASPUNSURI PENTRU SCURTA RECAPITULARE DE LA INCEPUTUL LECTIEI

a) Argumentul este o afirmaţie sau o serie de afirmaţii, care se folosesc pentru a motiva
o altă afirmaţie.

b) Argumentele deductive- un argument in care adevarul/validitatea premizelor

garanteaza validitatea/adevarul concluziei.
Argumentele inductive reprezinta un argument in care, adevarul premizelor ne ofera
suficiente motive pentru a crede ca este adevarata concluzia, insa nu garanteaza acest fapt.
c) Unul garanteaza adevarul concluziei, pe cand celalalt tip nu.

LECTIA IV Corelatie si cauzalitate

In acest caz eroarea se refera la confundarea cauzalitatii cu corelatia.

Def. corelatie- tendinta ca doua lucruri/fapte sa se intample impreuna.

Ex. Corelatia dintre fumat si cancerul la plamani. Este dovedit faptul ca fumatorii sunt
mai predispusi la a face cancer de plamani. Asadar, cele doua “evenimente” se intampla
impreuna.
Ex. 2 Inveti din greu pentru un examen, te pregatesti foarte bine si iei o nota mare.

Def. cauzalitate – relatia dintre cauza/e si efect/e.

!!! Important!!! In ambele exemple de mai sus, avem atat legaturi de corelatie, cat si de
cauzalitate.
Ex. - Cancerul este cauzat de fumat si nota mare la examen este cauzata de invatatul din greu.
RETINETI- Corelatia si cauzalitatea merg de cele mai multe ori mana in mana si sunt in
relatii de interdependenta (adica depend una de alta). Totusi, este gresit sa credem faptul ca
mereu faptul ca, corelatia implica mereu si cauzalitate.

Sa luam un exemplu de corelatie:

Sa presupunem ca in 1930, fascismul era mai des intalnit in tarile in care rata de somaj
era ridicata.
Din acest exemplu, suntem tentati sa concluzionam ca: A fi somer ii determina pe
oameni sa adere la fascism.
Credeti ca in acest caz concluzia este corecta?
R. – nu, nu este corecta. Caci, in acest caz, fascismul nu este cauzat de somaj.

Cel mai greu de dovedit in stiinta este relatia cauza-efect, cu precadere in stiintele
umaniste, unde metoda experimentului este mai greu de aplicat. Caci nu putem imparti tarile
in doua categorii, in una sa crestem rata somajului si in cealalta categorie nu, pentru a observa
daca cei saraci adopta sau nu fascismul.

Probabilitate/probabilitati

Def. probabilitatea estimează răspunsul la întrebarea "se va produce oare un anumit

eveniment?", unde răspunsul clasic "Nu" sau "Da" este înlocuit cu scara numerică de la 0
până la 1. 0 însemnând certitudinea teoretică de neproducere a evenimentului (echivalent
răspunsului ferm "Nu"), iar 1 reprezintă certitidunea teoretică de producere a evenimentului
(echivalent răspunsului ferm "Da"). Ambele valori extreme, atât 0 cât și 1, sunt pur teoretice,
deoarece chiar și cele mai certe cazuri lasă loc pentru incertitudine.
!!! Acum stiti de unde au aparut valorile de 0 si 1 in informatica !!!

De retinut!!! Probabilitatea sta la baza statisticii

Cand vine vorba de probabilitati trebuie sa fim si mai atenti, caci in cazul acestori tip
de erori suntem cei mai predispusi sa gresim.

Ex. Se produce un accident feroviar, in care un tren deraiaza. Accidentul s-a produs
din doua motive/cauze:
 a) Semnalul nu a functionat corespunzator- in loc sa arate rosu, a indicat verde
b) Mecanicul a gresit- adica accidentul s-a produs dintr-o eroare umana
Firma care se ocupa de intretinerea semnalelor luminoase declara ca probabilitatea ca un
semnal sa se defecteze este de una la un milion, deci responsabil pentru accident este
mecanicum de locomotiva.

!!! Puteti identifica ce este gresit in exemplul de mai sus? !!!

R. - Angajatul firmei de intretinere face o supozitie fara sa detina toate informatiile. Avand
doar statistica referitoare la semnalul luminos, considera probabil ca eroarea sa fie umana.
Totusi, nu cunoaste probabilitatea ca un mecanic de locomotiva sa comita o astfel de eroare.
Calculand statistic, sansele sunt de 50/50.

Ex. 2, caz real- Asistenta Lucia de Berk din Olanda a fost condamnata la inchisoare dupa ce 7
pacienti au murit pe tura sa. Instanta a condamnat-o prepupunand ca sansele ca 7 persoane sa
moara pe tura aceleiasi asistente nu poate fi doar o coincidenta, asa ca Lucia a fost acuzata de
omucidere. Verdictul a avut la baza un calcul statistic, care a evidentiat ca pe tura aceleiasi
asistente, probabilitatea ca 7 persoane sa moara este de 1 la 342 milioane, deci Lucia, in mod
cert este vinovata.
Lucia a fost totusi eliberata dupa ceva timp, pe baza calculelor altor statisticieni, care
au calculate probabilitatea ca o asistenta sa isi ucida pacientii in mod intentionat.

Asadar, doar pentru ca o situatie este putin probabil sa existe/intample etc., asta nu o
face falsa.

Pentru ora viitoare: recapitulare primele lectii predate