CAPITOLUL 2.

PSIHODIAGNOZACOMPETENȚEI INTERPERSONALE LA
ADOLESCENȚI
1.1. Designul demersului diagnostic
În cadrul cercetării am utilizat drept metodă empirică chestionarea și anume Chestionarul
de evaluare a competenței interpersonale care măsoară patru tipuri de atitudini în relațiile
interpersonale: atitudinea de evitare, atitudinea de înfruntare, atitudinea expectativă, atitudinea
constructivă. Chestionarul cuprinde 60 de itemi grupați în patru subscale. Subiectul este rugat să
aprecieze cu adevărat/fals afirmațiile chestionarului, marcînd prin semnul ,,x” în foaia de răspuns
varianta aleasă. În continuare, se acordă câte un punct răspunsurilor ,,adevărat”. Se sumează
punctele pe tipuri de atitudini după cum urmează:

1. Atitudinea de evitare: 1, 7, 15, 16, 17, 25, 26, 35, 36, 37, 50, 51, 52, 59, 60.
2. Atitudinea de înfruntare: 4, 6, 10, 11, 20, 21, 28, 29, 30, 39, 40, 48, 49, 55, 56.
3. Atitudinea expectativă: 3, 5, 9, 12, 13, 19, 22, 31, 32, 41, 42, 46, 47, 54, 57.
4. Atitudinea constructivă: 2, 8, 14, 18, 23, 24, 27, 33, 34, 38, 43, 44, 45, 53, 58.

Totalul punctelor obținute arată tendința de apropiere de una dintre cele 4 atitudini și respectiv la
care atitudine se obține cel mai înalt punctaj reprezintă tipul predominant de atitudine în relațiile
interpersonale.

2.2 Rezultate

Așadar, prezenta cercetare vizează determinarea tipului atitudinilor în relațiile

interpersonale la adolescenților.Eşantionul a constituit de 25 adolescenți, anul I, Facultatea
Psihologie și Științe ale Educației cărora li s-a aplicat Chestionarul de evaluare a competenței
interpersonale și anume tipul de atitudini în relațiile interpersonale. Rezultatele obţinute cu
privire la tipul de atitudini predominant în relațiile interpersonale la adolescenți sînt concentrate
în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.1.1 Rezultatele obținute la tipul de atitudini predominant în relațiile

interpersonale la adolescenți

Nr. Nume, Valori brute Tipul de atitudini

Prenume predominant în relațiile
interpersonale
1. B.D. T. costructiv-5; T. evitare-12; T. expectativ- Evitare
3; T. Înfruntare-3;

1
2. B.C. T. costructiv-8; T. evitare-9; T. expectativ- Evitare
7; T. Înfruntare-6;
3. B. M. T. costructiv-9; T. expectativ-11; T. Expectativ
Înfruntare-9; T. evitare-6;
4. B. T. T. costructiv-6; T. Înfruntare-13;T. evitare- Înfruntare
8; T. expectativ-8;
5. B. I. T. costructiv-6; T. evitare-8; T. expectativ- Expectativ
11; T. Înfruntare-3;
6. B.O. T. costructiv-13; T. evitare-7; T. expectativ- Constructiv
8; T. Înfruntare-3;
7. C.D. T. costructiv-13; T. evitare-8; T. expectativ- Constructiv
2; T. Înfruntare-5;
8. C. E. T. Înfruntare-12; T. expectativ-6; T. Înfruntare
costructiv-4; T. evitare-6;
9. C. C. T. costructiv-9; T. evitare-7; T. expectativ- Constructiv
6; T. Înfruntare-2;
10. Ch.V. T. Înfruntare-12;T. costructiv-8; T. evitare- Înfruntare
3; T. expectativ-9;
11. C.AM. T. costructiv-5; T. Înfruntare-10;T. evitare- Înfruntare
6; T. expectativ-2;
12. C.M. T. costructiv-15; T. evitare-7; T. expectativ- Constructiv
6; T. Înfruntare-5;
13. C.V. T. costructiv-13; T. evitare-8; T. expectativ- Constructiv
5; T. Înfruntare-4;
14. C. T. T. evitare-10;T. costructiv-6; T. expectativ- Evitare
5; T. Înfruntare-5;
15. Co.C. T. costructiv-15; T. Înfruntare-5;T. evitare- Constructiv
5; T. expectativ-7;
16. C.AP. T. costructiv-15; T. evitare-7; T. expectativ- Constructiv
5; T. Înfruntare-4;
17. D. C. T. costructiv-6; T. evitare-6; T. expectativ- Înfruntare
5; T. Înfruntare-11;
18. G. C. T. costructiv-10; T. evitare-8; T. expectativ- Constructiv
6; T. Înfruntare-3;
19. G.I. T. costructiv-4; T. evitare-9; T. expectativ- Evitare
5; T. Înfruntare-5;
20. H. I. T. costructiv-8; T. Înfruntare-10;T. evitare- Evitare
13; T. expectativ-6;
21. I. M. T. costructiv-12; T. evitare-7; T. expectativ- Constructiv
6; T. Înfruntare-5;

2
 22. J.M. T. costructiv-13; T. evitare-6; T. expectativ- Constructiv
5; T. Înfruntare-5;
23. L. G. T. costructiv-4; T. evitare-7; T. expectativ- Expectativ
12; T. Înfruntare-5;
24. M.N. T. costructiv-5; T. evitare-13; T. expectativ- Evitare
5; T. Înfruntare-6;
25. M.L. T. evitare-8; T. costructiv-8; T. expectativ- Expectativ
11; T. Înfruntare-7;
În figura de mai jos, putem observa vizual mai uşor care este numărul de adolescenți care
deţin un anumit tip de atitudine în relațiile interpersonale şi anume 10 adolescenți deţin tipul de
atitudine constructiv, 5- tipul de atitudine de înfruntare, 6- tipul de atitudine de evitare şi 4- tipul
de atitudine expectativ.

Distribuirea subiecților în funcție de tipul de atitudine în relațiile

interpersonale
40%

1 2 3 4

24%
20%
16%

Constructiv Evitare Expectativ Înfruntare

Figura 2.2.1 Distribuirea subiecților în funcție de tipul de atitudine în relațiile

interpersonale

Din rezultatele obținute observăm că o mare parte din adolescenți, se manifestă şi

abordează un tip de atitudine constructivă, caracterizându-se prin capacitatea de autoafirmare şi
exprimare onestă, direct şi clară, dar se evidențiază și tipuri de atitudini ineficiente cum ar fi
expectativ, de înfruntare, evitare. Persoanele care adoptă tipul de atitudini eficient și anume
constructiv facilitează colaborarea în cadrul grupului şi o intercunoaştere pozitivă ceea ce
conduce spre coeziune. Respectiv, putem afirma că subiecții care dețin tipuri de atitudini
ineficiente în cadrul relațiilor interpersonale este necesar să îmbunătățească situația prin
controlarea emoțiilor, schimbarea cognițiilor negativiste, interpertarea mesajelor din perspectivă

3
integră, etc., dar la aceasta pot contribui atât colegii, cât și profesorii, părinții, care se află în
parteneriat întru eficientizarea parcursului educațional al adolescentului.

2.3 Concluzii la Capitolul 2

Pentru realizarea scopului propus cercetării am aplicat pe un eșantion de 25 adolescenți

Chestionarul de evaluare a competenței interpersonale și anume acesta măsoară tipuri de
atitudini în relațiile interpersonale: evitare, constructivă, expectivă, înfruntare. Respectiv, în
urma prelucrării și interpretării rezultatelor, am identificat că 40 % din subiecți dețin tipul de
atitudini constructive, adică efficient, caracterizându-se prin capacitatea de a soluționa prin
negociere, compromise situațiile problemă, comunică efficient cu interlocutorii, iar 60 % se
încadrează în tipurile de atitudini ineficiente cum ar fi evitare, expectivă, înfruntare, care reflectă
fie o atitudine timidă, nepăsătoare, fie manipulare în masă, ba chiar atac asupra persoanei, nu
problemei. Aceste date sunt de-a dreptul îngrijorătoare, deaceea ne-am propus să oferim
recomandări/sugestii actorilor sociali implicați în relațiile interpersonale și care pot influența
calitatea acestora.

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Sintetizând dimenisiunea teoretică a obiectului cercetării putem afirma că competența

interpersonală reprezintă un aspect actualmente foarte necesar și anume prin calitatea relațiilor
interpersonale se oglindește și calitatea vieții. Această competență se referă la capacitatea
persoanei de a interacționa eficient cu cei din jur, de a comunica constructiv, a rezolva situații-
problemă în timp scurt și avantajos tuturor. Dar totuși fiecare personalitate relaționează în mod
diferit și mai ales adoptă un stil, o atitudine specifică în relațiile interpersonale. Deaceea, partea
practică a cercetării a ținut de determinarea tipurilor de atitudini în relațiile interpersonale
predominant, având drept eșantion 25 adolescenți, studenți anul I, Facultatea Psihologie și Științe
ale educației. Ținând cont de faptul că 60 % din subiecții implicați în cercetare au obținut tipuri
de atitudini în relațiile interpersonale ineficiente: evitare, înfruntare, expectivă este necesar de
menționat o serie de recomandări pentru adolescenți, părinți, profesori, deoarece anume de
atitudinile, comportamentele acestora depinde calitatea relației interpersonale și nivelul
competenței interpersonale.

Avînd drept obiectiv anticiparea ori diminuarea problemei cercetate recomandăm

adolescenților să ţină cont de următoarele recomandări:

 Centrarea pe ascultarea activă şi interpretarea constructivă a mesajelor recepţionate.

4
  Evitarea devierii de la ce problemă se discută, făcînd referire la alte neînţelegeri.

 Înţelegerea corectă a punctul de vedere al interlocutorului şi adevăratele motive ale

contradicţiei, ţinînd cont de concepţiile, valorile, necesităţile acestuia.

 Manifestarea deschiderii, empatiei şi flexibilității în găsirea soluţiilor reciproc

avantajoase.

 Controlarea poziţiei şi emoţiilor negative: nu te ascunzi, nu ataci, nu lezezi drepturile

celuilalt.

 Satisfacerea necesităţilor şi preocupărilor ambelor părţi, utilizînd afirmaţii pozitive.

 Recunoaşterea necesităţii ajutorului la timp din partea părinţilor, profesorilor,

psihologului școlar.

 Focalizarea pe ascultarea, interpretarea constructivă şi acceptarea criticii contructive.

 Depunerea efortului pentru ameleorarea situaţiei conflictogene.

 Atitudine respectuoasă, conştiincioasă, responsabilă faţă de părinţi, profesori, colegi.

Pentru sporirea eficienței în cadrul relației interpersonale părinți-adolescenți, propunem

recomandări și părinţilor:

 Intercomunicarea va fi mai eficientă, dacă adultul va ocupa poziţia ,,alături de

adolescent”.

 Aplicarea frecventă în activitatea şi viaţa familială a formulelor: ,,noi acţionăm, noi

decidem, noi analizăm, noi tindem, noi realizăm”.

 Relaţiile de colaborare trebuie să predomine în familie, deoarece ele asigură formarea

sistemului de reprezentări şi comportament sociometric al părinţilor şi adolescenţilor.

 Controlul tuturor acţiunilor adolescentului, dar şi oferirea independenţei prin oferirea de

responsabilităţi; folosirea criticii constructive şi afirmaţiilor empatice, susţinerii morale.

 Organizarea raţională şi interesantă a vieţii de familie (călătorii, voiajuri familiale,

organizarea sărbătorilor).

5
  Cunoaşterea şi conştientizarea particularităţilor de vîrstă ale copilului şi structura,
mecanismul de declanşare a concflictelor.

În această ordine de idei, pentru coeziunea și calitatea relațiilor interpersonale contribuie

și profesorii, mai ales diriginții de clase, cărora le recomandăm următoarele:

 studierea psihopedagogicǎ a elevilor și a clasei, ca repere în elaborarea programului

educațional;

 organizarea clasei ca grup socio - educativ, asigurînd coeziunea și dinamica grupului

educogen;

 conducerea democraticǎ și operaționalǎ a clasei, folosind diferite strategii de intervenție;

 conducerea activitǎților educative nonformale și colaborarea cu profesorii de la clasa

respectivǎ, cu familia și cu comunitatea localǎ;

 participarea activǎ și responsabilǎ a elevilor la activitǎțile educative din cadrul clasei;

 crearea mediului educogen în clasǎ, coeziunea și dinamica grupului, rezolvarea cu tact

pedagogic a conflictelor;

BIBLIOGRAFIE

1. Gilles F. Dicționar de sociologie. București: Polirom, 1998. 255 p.

http://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/gilles-ferreol-dictionar-de
sociologie.pdf (vizitat 27.03.2017)

2. Mahu-Poleacov V., Psihologia relațiilor personale. Suport de curs. Chișinău: CEP USM,
2009. 82 p.
3. Milcu M., Psihologia relațiilor interpersonale. Iaşi: Polirom, 2008., 232 p.
4. Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Albatros, 1978. 774 p.
5. Enciclopedia Wikipedia. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Bii_interpersonale
(vizitat 26.04.2017)

6
 Anexa 1

EVALUAREA COMPETENȚEI INTERPERSONALE

NUME_______________PRENUME____________VÂRSTA_______ DATA________

Instrucțiuni: Vă rugăm să atribuiți fiecărei afirmații din tabelul de mai jos caracteristicile de
,,Adevărat” sau ,,Fals”, notând semnul X în dreptul rubricii corespunzătoare.

NR. INTREBĂRI Adevărat Fals

1. Spun adesea “da” cand as vrea sa zic “nu”.
2. Imi apar drepturile fara a le incalca pe ale altora.
3. Prefer sa ascund ceea ce gandesc sau simt, daca nu
cunosc bine persoana.
4. Sunt mai curand autoritar si decis.
5. Este in general mai usor si mai abil sa actionezi prin
persoane interpuse decat direct.
6. Nu ma tem sa critic si sa spun oamenilor ce gandesc.
7. Nu indraznesc sa refuz anumite sarcini, chiar daca nu
intra in atributiile mele.
8. Nu ma tem sa-mi exprim parerea, chiar daca acest
lucru este primit cu ostilitate.
9. Cand are loc o dezbatere, prefer sa stau deoparte,
pentru a vedea ce curs va lua.
10. Mi se reproseaza adesea ca am spirit de contrazicere.
11. Nu-mi place sa ascult pe altii.
12. Caut sa fiu in apropierea celor mari; aceasta aduce
beneficii.
7
13. Sunt considerat ca fiind destul de descurcaret si abil in
relatii.
14. Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate pe incredere.
15. Prefer sa nu cer ajutor colegilor mei; ar gandi ca nu
sunt competent.
16. Sunt timid si ma simt blocat indata ce trebuie sa
realizez o actiune neobisnuita.
17. Mi se spune “papa lapte”; aceasta ma enerveaza si ii
face pe ceilalti sa rada.
18. Ma simt bine in contactele “fata in fata”.
19. Joc adesea teatru (ma prefac).
20. Sunt cam guraliv si retez vorba celorlalti fara sa-mi
dau seama la timp.
21. Am ambitie si sunt gata sa fac ce trebuie pentru a reusi.
22. Stiu, in general, pe cine trebuie sa vad; acest lucru este
important pentru a reusi.
23. In caz de dezacord, caut compromisuri realiste, pe baza
intereselor mutuale.
24. Prefer “sa joc cu cartile pe fata”.
25. Am tendinta de a amana ceea trebuie sa fac.
26. Las adesea un lucru inceput fara a-l termina.
27. In general, ma prezint asa cum sunt, fara a-mi ascunde
sentimentele.
28. E greu sa fiu intimidat.
29. A speria pe altii este adesea un mijloc pentru a obtine
ceva.
30. Daca am fost prins cu ceva, stiu sa-mi iau revansa cand
se iveste ocazia.
31. Pentru a critica pe cineva este mai eficient sa-i
reprosezi ca nu-si urmeaza propriile principii; il fortezi
astfel sa fie de acord cu tine.
32. Stiu sa profit de pe urma unui sistem de reguli; sunt
descurcaret.

8
33. Sunt capabil sa fiu eu insumi, continuand sa fiu
acceptat si de ceilalti.
34. Cand nu sunt de acord, indraznesc s-o spun fara patima
si ma fac inteles.
35. Am grija sa nu-I supăr pe altii.
36. Desi ma straduiesc sa iau o hotarare ezit in delung si
uneori evit chiar sa aleg.
37. Nu-mi place sa ma deosebesc de parerile celorlalti din
grup, in acest caz prefer sa tac.
38. Nu mi-e teama sa vorbesc in public.
39. Viata nu-i decat raporturi de forta si de lupta.
40. Nu mi-e teama sa accept parerile riscante.
41. A crea conflicte poate fi mai eficient decat a reduce
tensiunea.
42. A mima franchetea e un bun mijloc de a obtine
incredere.
43. Stiu sa ascult si nu tai vorba altora.
44. Duc pana la capat ceea ce am hotarat sa fac.
45. Imi exprim sentimentele asa cum le simt.
46. Stiu cum sa-i fac pe oameni sa adere la ideile mele.
47. A flata ramane inca un bun mijloc sa obtii ceea ce vrei.
48. In conversatiile cu altii fac tot posibilul să-mi impun
punctul de vedere.
49. Stiu sa manuiesc ironia muscatoare.
50. Sunt sensibil si usor de influentat; adesea ma las
exploatat.
51. Prefer sa observ evenimentele si discutiile decit sa
particip la ele.
52. Prefer sa fiu in umbră decât să particip.
53. Nu cred ca manipularea altora ar fi o solutie eficace.
54. Nu trebuie sa-ti anunti prea repede intentiile.
55. Sochez adesea oamenii cu vorbele mele.
56. Prefer sa fiu lup decat miel.
9
 57. Sa manipulezi pe altii e adesea singurul mijloc de a
obtine ceea vrei.
58. Stiu in general sa protestez cu eficacitate, fara
Înfruntareitate excesiva.
59. Gasesc ca problemele nu pot fi cu adevarat rezolvate
daca nu cauti cauzele profunde.
60. Nu-mi place sa ma fac “rau vazut”.
Scop: scala măsoară patru tipuri de atitudini în relațiile interpersonale: atitudinea de evitare,
atitudinea de înfruntare, atitudinea expectativă, atitudinea constructivă.

Administrare: chestionarul cuprinde 60 de itemi grupați în patru subsclae. Subiectul este rugat
să aprecieze cu adevărat/fals afirmațiile chestionarului, marcînd prin semnul ,,x” în foaia de
răspuns varianta aleasă.

Cotare: se acordă câte un punct răspunsurilor ,,adevărat”. Se sumează punctele pe tipuri de

atitudini după cum urmează:

5. Atitudinea de evitare: 1, 7, 15, 16, 17, 25, 26, 35, 36, 37, 50, 51, 52, 59, 60.
6. Atitudinea de înfruntare: 4, 6, 10, 11, 20, 21, 28, 29, 30, 39, 40, 48, 49, 55, 56.
7. Atitudinea expectativă: 3, 5, 9, 12, 13, 19, 22, 31, 32, 41, 42, 46, 47, 54, 57.
8. Atitudinea constructivă: 2, 8, 14, 18, 23, 24, 27, 33, 34, 38, 43, 44, 45, 53, 58.

Interpretare: totalul punctelor obținute arată tendința de apropiere de una dintre cele 4 atitudini.

10