Maramureşul este tãrâmul sãrbãtorilor creştine.

Maramureșul este acea zonă a României, în care tradițiile de Paște au rămas păstrate cu sfințenie
de secole întregi. 
Fie că vorbim despre Nașterea Domnului (Crăciunul), fie că vorbim de Învierea Domnului (Sfintele
Sărbători de Paște) sau de sărbatorile din timpul anului, 

Maramureș este acea zonă în care orice turist va simți cu adevărat spiritul oricărei sărbători. 
Astfel, dintre obiceiurile care se regăsesc în preajma sărbătorilor de Paște, în această zonă
maramureșenii respectă cu sfințenie Duminica Floriilor și Paștele, cea mai importantă sărbătoare
a crestinătății. 
În Duminica Floriilor în Maramureș acesta este perioada în care gospodinele coc mai multe pâini
împodobite cu flori de aluat. 
Acestea trebuie mâncate de toți membrii familiei, pentru a fi impreună și pe lumea cealaltă. 

Tot de Florii, credincioșii duc la biserică ramuri de salcie pentru a fi sfințite, pe care apoi le
așează la streașina casei sau a grajdului, pentru protecția lor și a animalelor. 

Este bine de știut că în Vinerea Mare nu se taie, nu se coase, nu se seamănă. 

Obiceiul spune ca pregătirile de Paști încep din Joia Mare. 
De obicei, în satele de pe Valea Izei, în această zi, se sacrifică mieluții pentru că tradiția spune ca
în Vinerea Mare, ziua când a fost răstignit Iisus, nu ai voie sa tai nimic. 

În Joia Mare nu se pune în pământ, adica nu se fac straturi,nu se iese cu caii la câmp, nu se spală
haine, nu se țese, nu se toarce, nu se taie. 
Tot in Joia Mare se vopsesc și ouăle roșii sau chiar se încondeiază dacă arta încondeierii ouălor a
fost transmisă din generație în generație fiind de altfel o adevărată artă pentru această zonă de
țară. 

În noaptea de Înviere nu doar în Maramureș se respectă tradiția slujbei de Înviere când localnicii
participă la slujba de Paște, se roagă și iau lumina, un obicei prin care aprind lumânări, iar lumina
o primesc de la preotul care ține slujba și apoi se întorc spre case pentru a degusta din bucatele
pregătite. 

Postul Paștelui are o durată de până la 7 săptămâni, iar după predica de Înviere, în prima zi de
Paști, de dimineață, în satele din Maramureș, se practică spălatul cu "apa neîncepută", adica
neatinsă după scoaterea ei din fântână, în care se pune un ban de argint, un fir de busuioc și un
ou. 

Toata familia se spală pe față cu această apă, căci se consideră că fiecare membru va fi curat ca
argintul, 
frumos ca oul și căutat ca busuiocul. 

De asemenea, se spune ca prima persoană care îți intră în casă să fie un bărbat. 

Altfel, va fi discordie în casă în acel an. Dimineața devreme, copiii merg la prieteni și la vecini să
anunțe Învierea Domnului, 
iar gazda îi întâmpină cu ouă încondeiate. 

La plecare, copiii le mulțumesc pentru dar și le urează gospodarilor „Sărbatori fericite”. 

Maramureș, mândru plai, loc de păstrare a tradițiilor românești, merită vizitat mai cu seamă în
perioada sărbătorilor pascale! 

Pasca și cozonacul,poate cele mai importante de Paște,se prepară cu ingrediente

proaspete. Brânza trebuie să fie de oaie,grasă și bună,în care se pun stafide și se
condimentează cu zahăr vanilat,ouă,cuișoare,ienibahar. Aluatul se frământă bine
cu zer,se pune făină,drojdie,un praf de sare,ouă. Umpluturile preparatelor nu
sunt tocmai cele mai comune,se pun nucă și albuș de ouă,măr sau urdă și
scorțișoară. De asemenea,preparatele trebuie să aibă împletiturile specifice de
Paște,acestea semnifică cununa Mântuitorului și semnul Sfintei Cruci.
Ce se mai găsește specific pe masa de Paște în Maramureș? O rețetă foarte
veche,preluată de la evrei,chigala,care este o budincă de macaroane foarte bună
și care se găsește pe mesele maramureșene cu ocazia Sfintelor Paște. Budinca se
prepară din tăiței lați făcuți în casă,case se fierb înainte în apă și sare și apoi se
amestecă cu nucă,mac,stafide,zahăr vanilat,unt și ouă și se bagă în cuptor.

Sarmalele sunt excepționale,mai atunci când sunt făcute cu dragoste și din

ingredientele personale. Astfel,în Maramureș se fac sărmăluțele cu carnea
proaspăt tocată,cu untură făcută în gospodării,cu varza murată pusă de casă și
cu condimente din grădină. Varza se lasă la desărat cam două ore înainte de a
împleti sarmalele. Carnea se toacă,ceapa se călește în untură cu puțină boia,se
pune apoi și orezul și se condimentează cu sare,piper. Se amestecă cu carnea și
cu cimbrul proaspăt și se așază frumos sarmalele într-o oală de lut. Se mai pun
între straturile de sarmale costiță de porc și cârnați de casă,bulion și puțin
cimbru.

Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele
pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „floare de
grâu”. Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai.

Credincioşii îşi împodobesc casele şi porţile cu ramuri de salcie inflorite, numite mâţişoare şi le vor păstra
acolo tot anul pentru a alunga necazurile;
 Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii.  Aici obiceiurile și tradițiile se
păstrează cu sfințenie din generație in generație. Aici, timpul nu este mãsurat în luni, zile şi ore,
ci în vremea semãnatului, a Postului Mare şi a Sfintelor Paşti, a cositului şi a Sãrbãtorii Sfintei
Marii, a recoltei şi a pregãtirilor pentru Crãciun.
Anul acesta am fost de Paste la prietenii mei in Maramures. In Joia Mare am vopsit ouale iar
prietenii mei m-au invatat arta condeierii, a fost o experienta minunata. Am aflat atunci ca in
aceasta zi nu se pune în pământ, adica nu se fac straturi,nu se iese cu caii la câmp, nu se spală
haine, nu se țese, nu se toarce, nu se taie. 
Mi-au povestit ca in Duminica Floriilor, gospodinele coc mai multe pâini împodobite cu flori de
aluat pentru fiecare membru al familiei, facute din grâu sfințit și numite „flori de grâu” si îşi
împodobesc casele şi porţile cu ramuri de salcie inflorite, numite mâţişoare pe care le vor păstra
acolo tot anul pentru a alunga necazurile;
Parintii prietenilor mei mi-au spus ca de Paste se gătesc mancaruri traditionale cum ar fi:
sarmale, miel umplut, chigala (o budinca de macaroane), cozonaci si nelipsita pasca.
Sarmalele se fac cu carne proaspat tocata, cu untura de la porcul taiat de Craciun, cu varza
murata pusa de casa si cu condimente din gradina.
Varza se lasă la desărat cam două ore înainte de a împleti sarmalele. Carnea se toacă,ceapa se
călește în untură cu puțină boia,se pune apoi și orezul și se condimentează cu sare,piper. Se
amestecă cu carnea și cu cimbrul proaspăt și se așază frumos sarmalele într-o oală de lut. Se mai
pun între straturile de sarmale costiță de porc și cârnați de casă,bulion și puțin cimbru.
Pasca și cozonacul,poate cele mai importante de Paște,se prepară cu ingrediente proaspete.
Brânza trebuie să fie de oaie,grasă și bună,în care se pun stafide și se condimentează cu zahăr
vanilat,ouă,cuișoare,ienibahar. Aluatul se frământă bine cu zer,se pune făină,drojdie,un praf de
sare,ouă. Umpluturile preparatelor nu sunt tocmai cele mai comune,se pun nucă și albuș de
ouă,măr sau urdă și scorțișoară. De asemenea,preparatele trebuie să aibă împletiturile specifice
de Paște,acestea semnifică cununa Mântuitorului și semnul Sfintei Cruci.
Chigala-Budinca se prepară din tăiței lați făcuți în casă,case se fierb înainte în apă și sare și apoi
se amestecă cu nucă,mac,stafide,zahăr vanilat,unt și ouă și se bagă în cuptor.
In noaptea de Inviere am participat la slujba de Paste unde ne-am rugat si am aprins
lumanari iar dupa aceea ne-am intors acasa pentru a degusta bucatele pregatite.
In prima zi de Paște, am aflat ca de dimineață, se practică spălatul cu "apa neîncepută", adica
neatinsă după scoaterea ei din fântână, în care se pune un ban de argint, un fir de busuioc și un
ou. 
Toata familia ne-am spalat pe față cu această apă, căci se consideră că fiecare membru va fi
curat ca argintul, frumos ca oul și căutat ca busuiocul. 
De asemenea, se spune ca prima persoană care îți intră în casă să fie un bărbat. Altfel, va fi
discordie în casă în acel an.
Dimineața devreme, ne-am strans mai multi copii si am mers la vecini să anunțam Învierea
Domnului, iar gazdele ne-au intampinat cu ouă încondeiate. 
La plecare am multumit si le-am urat gospodarilor „Sărbatori fericite”. 
Ajunsi acasa am savurat din toate mancarurile delicioase, iar dulciurile au fost o placere pentru
noi copiii.
Mi-a fost greu sa ma desparte de aceasta zona, dar se termina vacanta.
Maramuresul este locul meu de suflet plin de traditii si cu o gastronomie de neuitat.