Sunteți pe pagina 1din 4

CONTROLUL

Managementul este un sistem decizional în care prevederea şi


organizarea, elemente de bază ale acestui sistem, au ca feed-back – controlul,
definit ca activitatea prin care deciziile şi implementarea lor confirmă prin
rezultatele obţinute succesul sau insuccesul managementului aplicat adică
modul în care resursele umane, financiare, materiale au fost administrate.
Funcţia managerială a controlului este de fapt o măsurare şi corecţie a
performanţei în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite prin plan; aşadar
controlul şi planificarea se află în strânsă interdependenţă, funcţia control
constituind inputul funcţiei de prevedere. Îndeplinirea planului impune
monitorizarea desfăşurării activităţilor - monitorizarea fiind produsul funcţiei
control.
Elementele de bază ale controlului sunt:
a. stabileşte standardele de performanţă;
b. măsoară performanţa;
c. compară rezultatele obţinute cu standardele stabilite;
d. corectează sau reglează sistemele aplicate.
Standardele de performanţă sunt de fapt nişte criterii astfel descrise
încât să permită măsurarea performanţelor. Principiul punctului critic de
control fundamentează standardele şi este definit ca o focalizare a controlului
pe acei factori critici ce permit evaluarea performanţelor în raport cu planul.
Astfel, putem distinge standarde fizice, standarde de cost, de capital, de
venituri precum şi standarde intangibile (ce nu pot fi măsurate).
măsurate).

Standard Performanţa Măsurarea Comparaţie cu


actuală performanţei standarde

Implementare Programează Analiza Identifică


corectare corectarea cauzelor deviaţiile

Fig. 1
Standardele de performanţă trebuie stabilite astfel încât să poată fi corect
cuantificabile ca de exemplu unităţi de producţie, volum de vânzări etc. În ce
priveşte măsurarea performanţei aceasta depinde în cea mai mare măsură de
relevanţa informaţiei.
Controlul generează informaţii ce pot aduce corecţii atât in ce priveşte planul
(decizia strategică) cât şi modul de implementare al acestuia, în special tactica
adoptată.
Astfel, se pot distinge diferite instrumente de control, de la observaţiile
personale, rapoartele de analiză, auditul operaţional - PERT-time şi PERT-
cost la controlul financiar şi la controlul calităţii totale.
Controlul se realizează la toate nivelurile organizaţionale de către toţi
managerii şi chiar de fiecare lucrător, dacă ne raportăm la necesitatea de a
proiecta astfel posturile încât fiecare să aibă feed-back-ul respectiv.

. Metode de control
Se cunosc două mari categorii de metode de realizare a controlului:
- controlul financiar - ex controlul bugetar şi sistemul de indicatori
financiari;
- controlul axat pe mărimi fizice (controlul de calitate).
Controlul, în afara celui bugetar, se axează pe o serie de indicatori cum ar fi:
1. pragul de rentabilitate - diagrama prin care se arată variaţia costului şi
profitului în funcţie de volumul producţiei.

Costuri
Venituri

profit
Venituri

Costuri
Costuri variabile
totale
CF
pierderi Costuri fixe

0
Qpr Producţia
Q

Fig. 2 Diagrama pragului de rentabilitate


indicatori financiari
a) de evaluare a profitabilităţii;
Rentabilitatea financiară respectiv rentabilitatea capitalului propriu
ROE (return of equity) măsoară profitabilitatea prin raportul între
profitul net (PN) şi capitalul propriu (C)
ROE=PN/C
Rentabilitatea activelor totale ROA (return on asset)
ROA=PN/CA * CA/A
CA - cifra de afaceri
A - active
PN/CA - rata profitului sau marja profitului net
ROA = Rata profitului * Rotaţia activelor
Rotaţia activelor circulante = Cifra de afaceri / Active circulante
Rotaţia capitalului circulant=Cifra de afaceri/(Active circulante-
datorii curente)
Rata lichidităţii generale = Active circulante/datorii pe termen scurt
Rata de acoperire prin flux numerar = Flux numerar din exploatare/Datorii pe
termen scurt
b) de lichiditate.
Rate de lichiditate
1. Rata curentă = active curente / datorii curente
2. Rata profitului brut = profit brut / venituri nete
3. Profit pe acţiune = profit net după impozitare / capitaluri proprii
4. Profit pe active = profit net după impozitare/ total active sau profit
net după impozitare - profit pe acţiune
5. Rata de eficienţă a activelor = venituri nete / total active
6. Rentabilitatea activelor circulante = venituri nete / active circulante
7. Active fixe la capital propriu = active fixe nete / capital propriu
8. Datorii la capital = total datorii / capitaluri proprii
9. Datorii pe termen lung la capital = datorii pe termen lung / capitaluri
proprii

Controlul de calitate
Controlul de calitate se raportează la verificarea respectării standardelor
de calitate, cu scopul, pe de o parte, de a reduce costurile în eventualitatea
rebuturilor, de a satisface cerinţele consumatorului, şi evident de a asigura o
bună reputaţie organizaţiei.
Spre deosebire de controlul uzual, în special al producţiei, s-a introdus o
nouă noţiune, cea de calitate a managementului sau TQM (Total Quality
Management). Acest nou termen exprimă un concept integrat al calităţii,
respectiv calitatea se raportează la toate activităţile, toate compartimentele
organizaţiei, de la Consiliul de Administraţie până la ultimul muncitor.
Managementul calităţii totale poate fi definit ca un sistem ce se
fundamentează pe următoarele elemente:
1. Scopul sistemului este prevenirea erorilor şi nu detectarea şi
corectarea lor;
2. Fiecare persoană trebuie să aibă ca motiv Right First Time;
3. Managementul trebuie înţeles ca o politică a calităţii;
4. Calitatea este definită de client;
5. Fiecare salariat este clientul altui salariat;
6. Calitatea cere o continuă îmbunătăţire;
7. Asigurarea calităţii trebuie să se bazeze pe revizuirea şi măsurarea
performanţei incluzând calităţile tuturor proceselor până la livrarea
produselor sau serviciilor;
8. Calitatea este responsabilitatea fiecăruia.
Sistemele de management ale calităţii sunt sisteme minime de operare
necesare pentru a putea implementa eficient metode de îmbunătăţire. Astfel,
ele trebuie să respecte seria de standarde ISO 9000 ale Organizaţiei
Internaţionale de Standardizare.
În sistemul de management al calităţii sunt incluşi toţi factorii care au
impact asupra calităţii vieţii - cum ar fi cei ecologici. ISO 17000.

S-ar putea să vă placă și